CODUL CIVIL din 26.12.64 ---------- CUPRINSUL CODULUI CIVIL --------------------------------------- | Partea 1. Articolele 1 - 63 | --------------------------------------- TITLUL INTII DISPOZITII GENERALE CAPITOLUL INTII DISPOZITII DE BAZA Articolul 1. Sarcinile Codului civil al RSS Moldovenesti Articolul 2. Raporturile reglementate de Codul civil al RSS Moldovenesti Articolul 3. Legislatia civila a Uniunii RSS si RSS Moldovenesti Articolul 4. Temeiurile nasterii drepturilor si obligatiilor civile Articolul 5. Exercitarea drepturilor civile si indeplinirea obligatiilor Articolul 6. Apararea drepturilor civile Articolul 7. Apararea onoarei si demnitatii Articolul 7/1. Repararea prejudiciului moral. Articolul 8. Aplicarea in RSS Moldoveneasca a legislatiei civile a altor republici unionale CAPITOLUL AL DOILEA PERSOANELE A. CETATENII Articolul 9. Capacitatea de folosinta a cetatenilor Articolul 10. Continutul capacitatii de folosinta a cetatenilor Articolul 11. Capacitatea de exercitiu a cetatenilor Articolul 12. Inadmisibilitatea limitarii capacitatii de folosinta si capacitatii de exercitiu a cetatenilor Articolul 13. Capacitatea de exercitiu a minorilor intre cincisprezece si optsprezece ani Articolul 14. Capacitatea de exercitiu a minorilor, care n-au implinit virsta de cinsprezece ani Articolul 15. Limitarea capacitatii de exercitiu a cetatenilor, care abuzeaza de bauturi spirtoase sau de substante narcotice Articolul 16. Lipsirea cetateanului de capacitatea de exercitiu Articolul 17. Domiciliul Articolul 18. Declararea absentei fara veste Articolul 19. Protectia bunurilor celui absent fara veste Articolul 20. Anularea hotaririi de declarare a absentei fara veste a unui cetatean Articolul 21. Declararea mortii unui cetatean Articolul 22. Efectele prezentarii cetateanului declarat mort B. PERSOANELE JURIDICE Articolul 23. Notiunea de persoana juridica Articolul 24. Categoriile de persoane juridice Articolul 25. Infiintarea persoanei juridice Articolul 26. Denumirea persoanei juridice Articolul 27. Sediul persoanei juridice Articolul 28. Satutul (regulamentul) persoanei juridice Articolul 29. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice Articolul 30. Organele persoanei juridice Articolul 31. Filialele si reprezentantele persoanei juridice Articolul 32. Raspunderea persoanei juridice pentru obligatiile sale Articolul 33. Delimitarea raspunderii statului si a organizatiilor de stat Articolul 34. Delimitarea raspunderii organizatiei de stat si a intreprinderii subordonate ei, a organizatiei cooperatiste sau a unei alte organizatii obstesti si a intreprinderii ei Articolul 35. Delimitarea raspunderii uniunii cooperatiste si a organizatiilor cooperatiste ce fac parte din ea Articolul 36. Delimitarea raspunderii organizatiei cooperatiste si a unei alte organizatii obstesti si a membrilor ei Articolul 37. Delimitarea raspunderii organizatiei intercolhoznice, de stat-colhoznice sau a unei alte organizatii de stat-cooperatiste si a participantilor ei Articolul 38. Incetarea existentei persoanelor juridice Articolul 39. Succesiunea in drepturi la reorganizarea persoanelor juridice Articolul 40. Incetarea existentei organizatiilor de stat, care sint persoane juridice Articolul 41. Incetarea existentei organizatiilor de stat- cooperatiste, a celor cooperatiste si a altor organizatii obstesti, care sint persoane juridice Articolul 42. Folosirea bunurilor, ramase dupa lichidarea organizaziei de stat-cooperatiste, cooperatiste si a altei organizatii obstesti CAPITOLUL AL TREILEA CONVENTIILE Articolul 43. Notiunea de conventie si categoriile conventiilor Articolul 44. Forma conventiilor Articolul 45. Conventiile verbale Articolul 46. Conventiile in scris Articolul 47. Efectele nerespectarii formei conventiei Articolul 48. Efectele nerespectarii cerintei de a intocmi un simplu inscris Articolul 49. Obligativitatea formei notariale si efectele nerespectarii ei Articolul 50. Nulitatea conventiei, care nu corespunde prevederilor legii Articolul 51. Nulitatea conventiei incheiate cu un scop contrar intereselor statutului si societatii Articolul 52. Nulitatea conventiilor persoanei juridice, care contravin scopurilor ei Articolul 53. Nulitatea conventiei incheiate de un minor care n-a implinit virsta de cincisprezece ani Articolul 54. Nulitatea conventiei incheiate de un cetatean declarat incapabil Articolul 55. Nulitatea conventiei fictive si a conventiei simulate Articolul 56. Nulitatea conventiei incheiate de un minor intre cincisprezece si optsprezece ani Articolul 57. Nulitatea conventiei incheiate de un cetatean cu capacitate de exercitiu restrinsa din cauza abuzului de bauturi spirtoase sau de substante narcotice Articolul 58. Nulitatea conventiei incheiate de un cetatean, care nu este in stare sa inteleaga insemnatatea faptelor sale Articolul 59. Nulitatea conventiei incheiate datorita unei erori Articolul 60. Nulitatea conventiei incheiate prin inselaciune, violenta, amenintare, in urma unei invoieli dolosive intre reprezentantul unei parti si cealalta parte sau in urma unui concurs de imprejurari grele Articolul 61. Momentul din care conventia este considerata nula Articolul 62. Efectele nulitatii unei parti din conventie Articolul 63. Conventiile incheiate sub conditie --------------------------------------- | Partea 2. Articolele 64 - 88 | --------------------------------------- CAPITOLUL AL PATRULEA REPREZENTAREA SI PROCURA Articolul 64. Reprezentarea Articolul 65. Efectele incheierii unei conventii de o persoana care nu are imputernicire sau care si-a depasit imputernicirea Articolul 66. Procura Articolul 67. Forma procurii Articolul 68. Procurile organizatiilor de stat, cooperatiste si ale altor organizatii obstesti Articolul 69. Termenul procurii Articolul 70. Procura de substituire Articolul 71. Incetarea procurii Articolul 72. Incunostintarea despre anularea sau incetarea procurii Articolul 73. Efectele incetarii procurii CAPITOLUL AL CINCILEA PRESCRIPTIA Articolul 74. Termenele generale ale prescriptiei Articolul 75. Termenele de prescriptie mai scurte Articolul 76. Nulitatea invoielii cu privire la schimbarea termenelor prescriptiei Articolul 77. Judecarea actiunii, independent de expirarea termenelor prescriptiei Articolul 78. Obligativitatea aplicarii prescriptiei Articolul 79. Momentul de la care incepe sa curga termenul de prescriptie Articolul 80. Termenul de prescriptie in caz de schimbare a persoanelor din obligatie Articolul 81. Suspendarea cursului prescriptiei Articolul 82. Intreruperea cursului prescriptiei Articolul 83. Efectele implinirii termenului de prescriptie Articolul 84. Suspendarea, intreruperea si restabilirea termenelor de prescriptie mai scurte Articolul 85. Executarea obligatiei de catre debitor dupa implinirea termenului de prescriptie Articolul 86. Cererile carora nu li se aplica prescriptia Articolul 87. Aplicarea prescriptiei in actiunile privitoare la cereri accesorii Articolul 88. Calcularea termenelor --------------------------------------- | Partea 3. Articolele 89 - 113 | --------------------------------------- TITLUL AL DOILEA DREPTUL DE PROPRIETATE CAPITOLUL AL SASELEA DISPOZITII GENERALE Articolul 89. Drepturile proprietarului Articolul 90. Proprietatea socialista si proprietatea personala Articolul 90/1. Administrarea operativa a bunurilor CAPITOLUL AL SAPTELEA PROPRIETATEA DE STAT Articolul 91. Continutul dreptului de proprietate de stat Articolul 92. Obiectele dreptului de proprietate de stat Articolul 93. Dispozitia asupra bunurilor de stat, care fac parte din mijloacele fixe Articolul 94. Drepturile organizatiilor de stat de a dispune de mijloacele circulante si de productie Articolul 94/1. Atributiile institutiei Articolul 95. Urmarirea bunurilor proprietate publica a statului CAPITOLUL AL OPTULEA PROPRIETATEA COLHOZURILOR, A CELORLALTE ORGANIZATII COOPERATISTE SI A UNIUNILOR LOR Articolul 96. Continutul dreptului de proprietate al colhozurilor, al celorlalte organizatii cooperatiste si al uniunilor lor Articolul 97. Obiectele dreptului de proprietate al colhozurilor si altor organizatii cooperatiste, al uniunilor lor Articolul 98. Exclus. CAPITOLUL AL NOUALEA PROPRIETATEA ORGANIZATIILOR SINDICALE SI A CELORLALTE ORGANIZATII OBSTESTI Articolul 99. Continutul dreptului de proprietate al organizatiilor sindicale si al celorlalte organizatii obstesti Articolul 100. Obiectele dreptului de proprietate al organizatiilor sindicale si al celorlalte organizatii obstesti Articolul 101. Exclus. CAPITOLUL AL ZECELEA PROPRIETATEA PERSONALA Articolul 102. Obiectele dreptului de proprietate personala al cetatenilor Articolul 103. Dreptul de proprietate personala asupra casei de locuit Articolul 104. Marimea suprafetei unei case de locuit proprietate personala a unui cetatean Articolul 105. Incetarea dreptului de proprietate personala asupra caselor de locuit, cind proprietarul are mai mult de o casa Articolul 106. Stingerea dreptului de proprietate personala asupra unei case de locuit, cind persoana respectiva are o incapere de locuit intr-o casa a fondului de stat sau obstesc de locuinte ori intr-o casa a unei cooperative de construire a locuintelor, a unei cooperative de locuinte Articolul 107. Trecerea pe cale silita in proprietatea statului a bunurilor, folosite pentru obtinerea unor venituri neprovenite din munca Articolul 108. Efectele construirii fara autorizatie a unei case de locuit, a altor cladiri sau a unei anexe Articolul 109. Privarea de dreptul de folosire a casei de locuit Articolul 109/1. Instrainarea casei de locuit, situate intr-o localitate sateasca Articolul 110. Numarul maxim de vite pe care un cetatean le poate avea in proprietate personala Articolul 111. Proprietatea personala a unui membru al gospodariei de colhoznic Articolul 112. Bunurile cetatenilor care nu pot fi urmarite Articolul 113. Proprietatea cetatenilor, care se ocupa cu activitatea individuala in cimpul muncii --------------------------------------- | Partea 4. Articolele 114 - 154 | --------------------------------------- CAPITOLUL AL UNSREZECELEA PROPRIETATEA COMUNA Articolul 114. Notiunea de proprietate comuna Articolul 115. Posesia, folosinta si dispozitia asupra proprietatii comune pe cote-parti Articolul 116. Participarea la veniturile si cheltuielile legate de bunurile comune Articolul 117. Dreptul coproprietarului unei proprietati comune pe cote-parti la instrainarea cotei Articolul 188. Dreptul de cumparare preferential Articolul 119. Separarea cotei din bunurile comune Articolul 120. Urmarirea cotei-parti din proprietatea comuna Articolul 121. Incetarea dreptului de proprietate comuna pe cote-parti al statului si cetatenilor, al organizatiilor cooperatiste, altor organizatii obstesti si cetatenilor Articolul 122. Modul de folosire a casei de locuit care se afla in proprietate comuna pe cote-parti Articolul 123. Efectele construirii unei anexe sau reconstruirii unei case, ce se afla in proprietate comuna pe cote-parti Articolul 124. Proprietatea gospodariei de colhoznic Articolul 125. Posesia, folosinta si dispozitia asupra bunurilor gospodariei de colhoznic Articolul 126. Raspunderea gosposariei de colhoznic pentru obligatiile membrilor ei Articolul 127. Stabilirea cotei-parti din bunurile gospodariei de colhoznic Articolul 128. Separarea de gospodaria de colhoznic Articolul 129. Impartirea gospodariei de colhoznic Articolul 130. Pierderea dreptului la cota-parte din bunurile gospodariei de colhoznic Articolul 131. Proprietatea gospodariei cetatenilor, care se ocupa cu activitatea individuala in cimpul muncii din agricultura CAPITOLUL AL DOISPREZECELEA NASTEREA SI INCETAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE Articolul 132. Momentul nasterii dreptului de proprietate al celui ce dobindeste bunuri in temeiul unui contract Articolul 133. Predarea lucrurilor Articolul 134. Obiectele ce se dobindesc pe baza unor autorizatii speciale Articolul 135. Riscul peirii fortuite Articolul 136. Bunuri principale si bunuri accesorii Articolul 137. Dreptul de proprietate asupra fructelor si veniturilor Articolul 138. Intretinerea negospodareasca a casei Articolul 139. Efectele interetinerii negospodaresti si ale neasigurarii integritatii monumentelor de istorie si cultura Articolul 140. Bunurile fara stapin Articolul 141. Lucrurile gasite Articolul 142. Pastrarea lucrurilor gasite Articolul 143. Compensarea cheltuielilor facute pentru pastrarea lucrului gasit Articolul 144. Vite lasate fara supraveghere Articolul 145. Comoara Articolul 146. Rechizitia si confiscarea Articolul 146/1. Compensarea catre cetatean a costului casei, ce-i apartine cu titlu de proprietate personala, fiind demolata in legatura cu retragerea lotului de pamint Articolul 147. Ridicarea metalelor si a pietrelor pretioase CAPITOLUL AL TREISPREZECELEA APARAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE Articolul 148. Revendicarea de catre proprietar a bunurilor aflate in posesia nelegitima a altuia Articolul 149. Revendicarea de catre proprietar a bunurilor aflate in posesia unui dobinditor de buna credinta Articolul 150. Revendicarea bunurilor statului, cooperatiste si a altor bunuri obstesti, instrainate in mod ilegal Articolul 151. Inadmisibilitatea revendicarii banilor si a hirtiilor de valoare de la un dobinditor de buna credinta Articolul 152. Socotelile la restituirea lucrurilor din posesia nelegitima Articolul 153. Apararea drepturilor proprietarului impotriva incalcarilor, care nu sint legate de pierderea posesiei Articolul 154. Apararea drepturilor posesorului, care nu este proprietar --------------------------------------- | Partea 5. Articolele 155 - 208 | --------------------------------------- TITLUL AL TREILEA DREPTURI OBLIGATIILOR A. DISPOZITII GENERALE CU PRIVIRE LA OBLIGATII CAPITOLUL AL PAISPREZECELEA NASTEREA OBLIGATIILOR Articolul 155. Notiunea de obligatie si temeiurile nasterii ei Articolul 156. Continutul obligatiilor, care se nasc din acte de planificare Articolul 157. Incheierea contractului Articolul 158. Forma contractului Articolul 159. Incheierea unui contract in urma propunerii facute cu aratarea termenului pentru raspuns Articolul 160. Incheierea unui contract in urma propunerii facute fara aratarea termenului pentru raspuns Articolul 161. Raspunsul primit cu intirziere privitor la consimtamintul de a incheia contractul Articolul 162. Raspunsul cu privire la consimtamintul de a incheia contractul pe baza unor alte conditii Articolul 163. Exclus. Articolul 164. Contractul in folosul unei terte persoane CAPITOLUL AL CINCISPREZECELA GARANTAREA EXECUTARII OBLIGATIILOR Articolul 165. Mijloacele garantarii obligatiilor Articolul 166. Clauza penala Articolul 167. Forma invoielii cu privire la clauza penala Articolul 168. Gajul Articolul 169. Partile la contractul de gaj Articolul 170. Obiectul gajului Articolul 171. Tipurile de gaj Articolul 172. Contractul de gaj Articolul 173. Aparitia gajului Articolul 174. Dreptul de a folosi si de a dispune de obiectul gajului Articolul 175. Inlocuirea si restabilirea obiectului gajului Articolul 176. Autorizatia de instrainare a bunurilor gajate libere de gaj Articolul 177. Procurarea de catre tert a bunurilor grevate de gaj Articolul 178. Gajul urmator si consecutivitatea executarii creantelor creditorilor gajisti Articolul 179. Particularitatile gajarii marfurilor care se afla in circuit civil si in proces de prelucrare Articolul 179/1. Particularitatile gajarii hirtiilor de valoare Articolul 179/2. Urmarirea bunurilor grevate de gaj Articolul 179/3. Distribuirea mijloacelor obtinute din comercializarea obiectului gajului Articolul 179/4. Executarea inainte de termen a obligatiei garantate prin gaj si urmarirea obiectului gajului Articolul 179/5. Stingerea dreptului de gaj Articolul 180. Fidejusiunea Articolul 181. Raspunderea fidejusorului Articolul 182. Drepturile si obligatiile fidejusorului in cazul intentarii unei actiuni impotriva lui Articolul 183. Drepturile fidejusorului care a executat obligatia Articolul 184. Instiintarea fidejusorului despre executarea obligatiei de catre debitor Articolul 185. Garantia prin fidejusiune data de mai multe persoane Articolul 186. Incetarea fidejusiunii Articolul 187. Arvuna Articolul 188. Garantia Articolulo 189. Extinderea asupra garantiei a regulilor cu privire la fidejusiune CAPITOLUL AL SAISPREZECELEA EXECUTAREA OBLIGATIILOR Articolul 190. Conditiile generale ale executarii obligatiilor Articolul 191. Inadmisibilitatea refuzului unilateral de a executa obligatia Articolul 192. Executarea obligatiei in rate Articolul 193. Trecerea executarii obligatiei asupra unei terte persoane Articolul 194. Nestipularea termenului executarii obligatiei Articolul 195. Executarea obligatiei inainte de termen Articolul 196. Aminarea sau esalonarea executarii obligatiei Articolul 197. Locul executarii obligatiei Articolul 198. Valuta obligatiilor banesti Articolul 199. Dobinzile Articolul 200. Executarea obligatiilor reciproce din contract Articolul 201. Executarea obligatiei alternative Articolul 202. Executarea obligatiei in caz de pluralitate de creditori sau de debitori Articolul 203. Obligatiile solidare Articolul 204. Dreptul creditorului in cazul unei obligatii solidare a debitorilor Articolul 205. Exceptiile opuse de catre debitorii solidari creditorului Articolul 206. Executarea unei obligatii solidare de catre unul din debitori Articolul 207. Creantele solidare Articolul 208. Executarea unei obligatii banesti prin depunerea sumei --------------------------------------- | Partea 6. Articolele 209 - 237 | --------------------------------------- CAPITOLUL AL SAPTESPREZECELEA CESIUNEA DE CRENATA SI CESIUNEA DE DATORIE Articolul 209. Cesiunea de creanta Articolul 210. Indatoririle si raspunderea creditorului, care a cedat creanta Articolul 211. Executarea obligatiei fata de vechiul creditor in caz de lipsa a instiintarii despre cesiunea de creanta Articolul 212. Exceptiile opuse de debitor noului creditor Articolul 213. Cesiunea de datorie Articolul 214. Forma cesiunii de creanta si cesiunii de datorie CAPITOLUL AL OPTSPREZECELEA RASPUNDEREA PENTRU NEEXECUTAREA OBLIGATIILOR Articolul 215. Obligatia debitorului de a repara daunele Articolul 216. Clauza penala si daunele Articolul 217. Reducerea clauzei penale Articolul 218. Limitarea raspunderii luate prin obligatii Articolul 219. Indatorirea debitorului, care a platit clauza penala sau a reparat daunele, de a executa obligatia in natura Articolul 220. Efectele neexecutarii obligatiei de a preda un lucru individual determinat Articolul 221. Efectele neexecutarii obligatiei de a indeplini o anumita lucrare Articolul 222. Culpa ca o conditie a raspunderii pentru neexecutarea obligatiilor Articolul 223. Efectele neexecutarii obligatiei din culpa ambelor parti Articolul 224. Raspunderea debitorului pentru actele tertelor persoane Articolul 225. Efectele neexecutarii unui contract bilateral Articolul 226. Intirzierea debitorului Articolul 227. Intirzierea creditorului CAPITOLUL AL NOUASPREZECELEA STINGEREA OBLIGATIILOR Articolul 228. Temeiurile stingerii obligatiilor Articolul 229. Stingerea obligatiei prin executare Articolul 230. Stingerea obligatiei prin compensatie Articolul 231. Compensatia in caz de cesiune de creanta si cesiune de datorie Articolul 232. Inadmisibilitatea compensatiei Articolul 233. Stingerea obligatiei prin intrunirea calitatii de debitor si de creditor intr-o singura persoana Articolul 234. Stingerea obligatiei prin invoiala partilor Articolul 235. Stingerea sau modificarea obligatiei in urma modificarii planului Articolul 236. Stingerea obligatiei prin imposibilitatea de a o executa Articolul 237. Stingerea obligatiei prin moartea cetateanului sau prin lichidarea persoanei juridice --------------------------------------- | Partea 7. Articolele 238 - 348 | --------------------------------------- B. DIFERITE CATEGORII DE OBLIGATII CAPITOLUL AL DOUAZECELEA VINZAREA-CUMPARAREA Articolul 238. Contractul de vinzare-cumparare Articolul 239. Contractul de vinzare-cumparare a unei case de locuit Articolul 240. Forma contractului de vinzare-cumparare a unei case de locuit Articolul 240/1. Forma contractului de cumparare-vinzare a materiale- lor de constructie, ce se incheie intre cetateni Articolul 240/2. Forma contractului de instrainare a imobilului Articolul 241. Pretul Articolul 242. Indatorirea vinzatorului de a-l preintimpina pe cumparator cu privire la drepturile tertelor persoane asupra lucrului care se vinde Articolul 243. Indatorirea vinzatorului de a pastra lucrul vindut Articolul 244. Efectele neexecutarii de catre vinzator a obligatiei de a transmite lucrul Articolul 245. Efectele refuzului cumparatorului de a primi lucrul cumparat sau de a plati costul lui Articolul 246. Calitatea lucrului vindut Articolul 247. Drepturile cumparatorului in cazul cind i se vinde un lucru de calitate necorespuzatoare Articolul 248. Termenele de prezentare a pretentiilor in legatura cu viciile lucrului vindut Articolul 249. Pretentiile in legatura cu viciile lucrului vindut cu termen de garantie Articolul 250. Termenele de prescriptie in actiunea cu privire la viciile lucrului vindut Articolul 251. Obligatia vinzatorului in cazul cind cumparatorului i se intenteaza o actiune de evictiune Articolul 252. Obligatia vinzatorului in cazul unei hotariri de evictiune Articolul 253. Limitarea raspunderii in cazul cind lucrul se vinde la licitatie publica Articolul 254. Vinzarea marfurilor pe credit CAPITOLUL AL DOUAZECI SI UNULEA SCHIMBUL Articolul 255. Contractul de schimb Articolul 256. Aplicarea la contractul de schimb a regulilor referitoare la contractul de vinzare-cumparare CAPITOLUL AL DOUAZECI SI DOILEA DONATIA Articolul 257. Contractul de donatie Articolul 257/1. Donatii filantropice Articolul 258. Forma contractului de donatie CAPITOLUL AL DOUZECI SI TREILEA FURNIZAREA Articolul 259. Contractul de furnizare Articolul 260. Nelivrarea sau neridicarea intregii cantitati de produse Articolul 261. Asortimentul produselor livrate Articolul 262. Calitatea produselor livrate Articolul 263. Termenul de prescriptie in actiunile cu privire la viciile produselor livrate Articolul 264. Termenele de prezentare a pretentiilor in legatura cu viciile produselor livrate Articolul 265. Livrarea produselor in garnituri complete Articolul 266. Regulamentele privitoare la furnizari si conditiile speciale de furnizare Articolul 267. Raspunderea pentru incalcarea contractului de furnizare CAPITOLUL DOUAZECI SI PATRULEA ACHIZITIA DE STAT DE PRODUSE AGRICOLE DE LA COLHOZURI, SOVHOZURI SI ALTE GOSPODARII Articolul 268. Contractul incheiat in cadrul contractarilor de produse agricole Articolul 269. Continutul contractului incheiat in cadrul contractarilor Articolul 270. Contractele-tip in cadrul contractarilor CAPITOLUL AL DOUAZECI SI CINCILEA IMPRUMUTUL Articolul 271. Contractul de imprumut Articolul 272. Forma contractului de imprumut Articolul 273. Dobinda la contractul de imprumut Articolul 274. Contestarea contractului de imprumut Articolul 275. Operatiile de imprumut ale bancilor si ale caselor de economii din munca ale statului Articolul 276. Operatiile de imprumut ale lombardurilor Articolul 277. Operatiile de imprumut ale caselor de ajutor reciproc obstesc si ale fondurilor uniunilor de creatie CAPITOLUL AL DOUAZECI SI SASELEA INCHIRIEREA DE BUNURI Articolul 278. Contractul de inchiriere de bunuri Articolul 279. Forma contractului de inchiriere de bunuri Articolul 280. Termenul contractului de inchiriere de bunuri Articolul 281. Incheierea contractului de inchiriere de bunuri fara aratarea termenului Articolul 282. Continuarea folosirii bunului dupa expirarea termenului contractului Articolul 283. Dreptul de preferinta al organizatiei socialiste la reinnoirea contractului de inchiriere Articolul 284. Predarea bunului catre locatar Articolul 285. Efectele nepredarii bunului catre locatar Articolul 286. Folosirea bunului inchiriat Articolul 287. Plata pentru folosirea bunului inchiriat Articolul 288. Obligatiile partilor in ce priveste intretinerea si reparatia bunului Articolul 289. Subinchirierea Articolul 290. Contractul de inchiriere ramine valabil cind bunul trece la un alt proprietar Articolul 291. Restituirea bunului catre locator Articolul 292. Rezilierea inainte de termen a contractului la cererea locatorului Articolul 293. Rezilierea inainte de termen a contractului la cererea locatarului Articolul 294. Raspunderea locatarului pentu inrautatirea starii bunului Articolul 295. Drepturile si obligatiile partilor in legatura cu imbunatatirea starii bunului Articolul 296. Contractul de inchiriere de obiecte destinate satisfacerii cerintelor curente ale cetatenilor Articolul 297. Incheierea contractului de inchiriere de obiecte destinate satisfacerii cerintelor curente ale cetatenilor Articolul 298. Termenul contractului de inchiriere de obiecte destinate satisfacerii cerintelor curente ale cetatenilor Articolul 299. Subinchirierea in contractul de inchiriere de bunuri destinate satisfacerii cerintelor curente ale cetatenilor CAPITOLUL AL DOUAZECI SI SAPTELEA INCHIRIEREA LOCUINTELOR Articolul 300. Contractul de inchiriere a incaperii de locuit Articolele 301-348/1. Excluse. --------------------------------------- | Partea 8. Articolele 349 - 421 | --------------------------------------- CAPITOLUL AL DOUAZECI SI OPTULEA FOLOSIREA GRATUITA A BUNURILOR Articolul 349. Contractul de folosire gratuita a bunurilor Articolul 350. Termenul contractului de folosire gratuita a bunurilor incheiat intre organizatiile socialiste Articolul 351. Efectele nepunerii la dispozitie a bunurilor in folosinta gratuita de catre o organizatie socialista Articolul 352. Raspunderea pentru viciile bunurilor, transmise in folosinta gratuita Articolul 353. Transmiterea bunurilor primite in folosinta catre o terta persoana Articolul 354. Rezilierea inainte de termen a contractului Articolul 355. Incetarea contractului CAPITOLUL AL DOUAZECI SI NOUALEA ANTREPRIZA Articolul 356. Contractul de antrepriza Articolul 357. Executarea de catre un cetatean a lucrarilor de antrepriza Articolul 358. Devizul Articolul 359. Executarea lucrarii cu materialul antreprenorului si cu mijloacele lui Articolul 360. Executarea lucrarii cu materialul clientului Articolul 361. Obligatia antreprenorului de a pastra bunurile care i s-au incredintat Articolul 362. Transmiterea catre organizatii a materialelor si utilajelor in baza contractului de antrepriza Articolul 363. Riscul peirii fortuite a materialelor Articolul 364. Imprejurarile despre care antreprenorul e obligat sa-l previna pe client Articolul 365. Efectele neindeplinirii de catre client a cererilor antreprenorului Articolul 366. Obligatia clientului de a receptiona lucrarea executata de antreprenor Articolul 367. Drepturile clientului in cazul incalcarii contractului de catre antreprenor Articolul 368. Plata remuneratiei cuvenite antreprenorului Articolul 369. Socotelile dintre parti in cazul peirii obiectului antreprizei sau imposibilitatii de a termina lucrarea Articolul 370. Drepturile clientului in timpul executarii lucrarii Articolul 371. Prescriptia in actiunile ce decurg din raspunderea antreprenorului Articolul 372. Contractul de deservire curenta a cetatenilor Articolul 373. Executarea lucrarii in baza contractului de deservire curenta a cetatenilor Articolul 374. Drepturile clientului in caz de incalcare esentiala a contractului de deservire curenta a cetatenilor si termenul pentru prezentarea pretentiilor si intentarea actiunii cu privire la viciile lucrarii Articolul 375. Plata remuneratiei in baza contractului de deservire curenta a cetatenilor Articolul 376. Efectele neprezentarii clientului pentru primirea lucrarii executate CAPITOLUL AL TREIZECELEA ANTREPRIZA PENTRU CONSTRUCTII CAPITALE Articolul 377. Contractul de antrepriza pentru constructii capitale Articolul 378. Antreprenorul general si subantreprenorul Articolul 379. Drepturile clientului Articolul 380. Inlaturarea viciilor din executarea lucrarilor Articolul 381. Raspunderea partilor in caz de incalcare a contractului de antrepriza pentru constructii capitale Articolul 382. Regulile cu privire la contractele de antrepriza pentru constructii capitale CAPITOLUL AL TREIZECI SI UNULEA TRANSPORTUL Articolul 383. Contractul de transport Articolul 384. Conditiile pentru transportul incarcaturilor, calatorilor si bagajelor Articolul 385. Planul transportului de incarcaturi Articolul 386. Raspunderea pentru neindeplinirea planului transportului de incarcaturi Articolul 387. Raspunderea carausului pentru pierderea totala sau partiala a incarcaturilor sau bagajelor si pentru deteriorarea lor Articolul 388. Termenul pentru transportul incarcaturilor si bagajelor si raspunderea pentru intirziere Articolul 389. Pretentiile si actiunile ce decurg din transporturi Articolul 390. Conditiile transportului de incarcaturi, calatori si bagaje cu autovehicule Articolul 391. Raspunderea pentru neindeplinirea planului transportului de incarcaturi cu autovehicule Articolul 392. Taxa pentru transportul de incarcaturi, calatori si bagaje cu autovehicule Articolul 393. Incarcarea si descarcarea incarcaturilor, care se transporta cu autovehicule Articolul 394. Raspunderea organizatiilor de transport auto pentru intirzierea transportului incarcaturilor Articolul 395. Raspunderea organizatiei de transport auto pentru pierderea totala sau partiala si deteriorarea incarcaturilor Articolul 396. Incetarea contractului de transport la cererea calatorului Articolul 397. Raspunderea carausului pentru moartea sau vatamarea sanatatii calatorului CAPITOLUL AL TREIZECI SI DOILEA EXPEDITIA Articolul 398. Contractul de expeditie Articolul 399. Partile din contractul de expeditie Articolul 400. Continutul contractului de expeditie Articolul 401. Raspunderea partilor din contractul de expeditie CAPITOLUL AL TREIZECI SI TREILEA DEPOZITUL Articolul 402. Contractul de depozit Articolul 403. Forma contractului de depozit Articolul 404. Incetarea contractului de depozit la cererea uneia din parti Articolul 405. Obligatiile depozitarului Articolul 406. Raspunderea depozitarului pentru pierderea totala sau partiala a bunurilor si pentru deteriorarea lor Articolul 407. Raspunderea depozitarului Articolul 408. Raspunderea pentru pierderea sau deteriorarea bunurilor in hoteluri, camine si in alte organizatii Articolul 409. Efectele nerespectarii termenului de primire inapoi a bunurilor Articolul 410. Repararea daunelor cauzate depozitarului Articolul 411. Depozitul bunurilor, determinate in genul lor Articolul 412. Depozitul obligator in virtutea legii CAPITOLUL AL TREIZECI SI PATRULEA MANDATUL Articolul 413. Contractul de mandat Articolul 414. Remuneratia in baza contractului de mandat Articolul 415. Executarea mandatului in conformitate cu indicatiile mandantului Articolul 416. Executarea personala a mandatului de catre mandatar Articolul 417. Darea de seama a mandatarului Articolul 418. Obligatiile mandantului Articolul 419. Incetarea contractului de mandat Articolul 420. Efectele incetarii contractului executat partial Articolul 421. Obligatiile mostenitorilor mandatarului --------------------------------------- | Partea 9. Articolele 422 - 468 | --------------------------------------- CAPITOLUL AL TREIZECI SI CINCILEA COMISIONUL Articolul 422. Contractul de comision Articolul 423. Forma contractului Articolul 424. Drepturile si obligatiile comisionarului in conventia incheiata cu o terta persoana Articolul 425. Dreptul de proprietate al comitentului Articolul 426. Executarea mandatului de comision Articolul 427. Abaterea de la indicatiile comitentului Articolul 428. Pretul obiectelor vindute de comisionar Articolul 429. Executarea de catre comisionar a conventiei incheiate cu o terta persoana Articolul 430. Raspunderea comisionarului pentru pierderea totala sau partiala a bunurilor comitentului si pentru deteriorarea lor Articolul 431. Darea de sama a comisionarului Articolul 432. Socotelile dintre parti Articolul 433. Primirea de catre comitent a celor executate in baza mandatului Articolul 434. Remuneratia de comision Articolul 435. Restituirea cheltuielilor facute in legatura cu executarea mandatului Articolul 436. Retinerea de catre comisionar a banilor ce i se cuvin Articolul 437. Executarea mandatului de catre comisionar dupa moartea comitentului sau dupa incetarea existentei persoanei juridice - comitent Articolul 438. Renuntarea comisionarului la executarea mandatului Articolul 439. Dispozitia asupra bunurilor comitentului dupa renuntarea comisionarului la executarea mandatului Articolul 440 Anularea mandatului de catre comitent CAPITOLUL AL TREIZECI SI SASELEA GESTIUNEA DE AFACERI FARA MANDAT Articolul 441. Dreptul la restituirea cheltuililor facute de o persoana, care actioneaza fara mandat in interesul unei alte persoane Articolul 442. Obligatiile persoanei care actioneaza in interesul alteia fara mandat Articolul 443. Raspunderea persoanei care actioneaza fara mandat Articolul 444. Drepturile si obligatiile ce izvorasc din actele savirsite fara mandat CAPITOLUL AL TREIZECI SI SAPTELEA INSTRAINAREA UNEI CASE DE LOCUIT CU CONDITIA INTRETINERII PE VEATA Articolul 445. Contractul de instrainare a unei case de locuit cu conditia intretinerii pe viata Articolul 446. Forma contractului Articolul 447. Garantarea executarii contractului Articolul 448. Modificarea sau realizarea contractului la cererea transmitatorului Articolul 449. Rezilierea contractului la cererea dobinditorului Articolul 450. Efectele rezilierii contractului Articolul 451. Efectele peirii fortuite a casei Articolul 452. Incetarea contractului de instrainare a unei case de locuit cu conditia intretinerii pe viata in caz de moarte a dobinditorului CAPITOLUL AL TREIZECI SI SASELEA ACTIVITATEA COMUNA Articolul 453. Contractul de activitate comuna Articolul 454. Gestiunea afacerilor comune ale participantilor la contract Articolul 455. Bunurile comune ale participantilor la contract Articolul 456. Cheltuielile si pierderile comune ale participantilor la contract Articolul 457. Regulile cu privire la unele categorii de activitate comuna CAPITOLUL AL TREIZECI SI NOULEA ASIGURARILE DE STAT Articolul 458. Felurile de asigurare Articolul 459. Asigurarile obligatorii Articolul 460. Contractul de asigurare benevola Articolul 461. Organizatia de asigurare se subroga in drepturile asiguratului fata de persoana care raspunde pentru dauna cauzata Articolul 462. Regulile de asigurare CAPITOLUL AL PATRUZECELEA RAPORTURILE DE PLATI SI DE CREDIT Articolul 463. Platile intre organizatii Articolul 464. Dispozitia de mijloacele banesti, care se pastreaza pe conturile organizatiilor la institutiile de credit Articolul 465. Creditarea organizatiilor Articolul 466. Imprumuturile acordate de banca cetatenilor Articolul 467. Depunerile facute de cetateni la institutiile de credit Articolul 468. Urmarirea depunerilor cetatenilor --------------------------------------- | Partea 10. Articolele 469 - 505 | --------------------------------------- CAPITOLUL AL PATRUZECI SI UNULEA OBLIGATIILE CE SE NASC DIN PROMISIUNEA PUBLICA DE A ACORDA O RECOMPENSA Articolul 469. Obligatiile organizatiei care a anuntat un concurs Articolul 470. Modificarea conditiilor concursului Articolul 471. Hotarirea cu privire la plata recompenselor (premiilor) Articolul 472. Folosirea lucrarilor stiintifice, literare si de arta premiate la concurs Articolul 473. Restituirea lucrarilor prezentate catre participantii la concurs Articolul 474. Obligatia cetateanului care a promis in mod public o recompensa CAPITOLUL AL PATRUZECI SI DOILEA OBLIGATIILE IZVORITE DIN CAUZAREA DE DAUNE Articolul 475. Temeiurile generale ale raspunderii pentru cauzarea de daune Articolul 476. Raspunderea organizatiei pentru dauna cauzata din culpa lucrarilor ei Articolul 477. Raspunderea pentru dauna, cauzata prin actiuni ilegale ale unor organizatii de stat si obstesti, precum si ale unor persoane cu functii de raspundere Articolul 478. Raspunderea pentru prejudiciul cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de cercetare penala, de ancheta preliminara, ale procuraturii si ale instantelor judecatoresti Articolul 479. Dauna cauzata de o persoana in stare de legitima aparare Articolul 480. Dauna cauzata de o persoana in caz de extrema necesitate Articolul 481. Raspunderea pentru dauna cauzata de un minor care n-a implinit cincisprezece ani Articolul 482. Raspunderea pentru dauna cauzata de un minor intre cincisprezece si optsprezece ani Articolul 483. Raspunderea pentru dauna cauzata de un cetatean declarat incapabil Articolul 484. Raspunderea pentru dauna cauzata de un cetatean, care nu e in stare sa inteleaga insemnatatea faptelor sale Articolul 485. Raspunderea pentru dauna cauzata de un izvor de pericol sporit Articolul 486. Raspunderea pentru dauna cauzata in comun de mai multe persoane Articolul 487. Modurile de reparare a daunei Articolul 488. Luarea in consideratie a culpei persoanei vatamate si a situatiei materiale a persoanei care a cauzat dauna Articolul 489. Dreptul de regres fata de persoana care a cauzat dauna Articolul 490. Repararea daunei in caz de vatamare a sanatatii Articolul 491. Raspunderea ce decurge din vatamarea sanatatii si moartea unui cetatean pentru care cel ce a cauzat dauna e obligat sa plateasca rata de asigurare Articolul 492. Raspunderea ce decurge din vatamarea sanatatii si moartea unui cetatean pentru care cel ce a cauzat dauna nu e obligat sa plateasca rate de asigurare Articolul 493. Raspunderea ce decurge din vatamarea sanatatii si moartea unui cetatean, care nu are dreptul la asigurari sociale Articolul 494. Repararea daunei cauzate prin vatamarea sanatatii unui cetatean caruia nu i s-a acordat ajutor sau pensie Articolul 495. Repararea daunei in caz de vatamare a sanatatii unui cetatean care nu a implinit cincisprezece ani Articolul 496. Actiunile de regres ale organelor de asigurari sociale de stat sau de asistenta sociala si ale colhozurilor Articolul 497. Schimbarea cuantumului despagubirilor la cererea persoanei vatamate in cazul cind se schimba capacitatea ei de munca Articolul 498. Schimbarea cuantumului despagubirilor la cererea persoanelor care au cauzat dauna Articolul 499. Plata despagubirilor Articolul 500. Restituirea cheltuielilor de inmormintare Articolul 501. Plata despagubirilor in caz de incetare a existentii persoanei juridice Articolul 502. Suspendarea cursului prescriptiei in actiunile pentru plata despagubirilor CAPITOLUL AL PATRUZECI SI TREILEA OBLIGATIILE CE SE NASC IN URMA ACTELOR DE SALVARE A PROPRIETATII SOCIALISTE Articolul 503. Repararea daunei suferite in legatura cu salvarea bunurilor socialiste CAPITOLUL AL PATRUZECI SI PATRULEA OBLIGATIILE CE SE NASC DIN DOBINDIREA SAU RETINEREA UNOR BUNURI FARA JUST TEMEI Articolul 504. Obligatia de a restitui bunurile dobindite sau retinute fara just temei Articolul 505. Cazurile cind bunurile dobindite fara just temei nu pot fi revendicate --------------------------------------- | Partea 11. Articolele 506 - 550 | --------------------------------------- TITLUL AL PATRULEA DREPTUL DE AUTOR Articolul 506. Lucrarile asupra carora se extinde dreptul de autor Articolul 507. Lucrarile aparute Articolul 508. Dreptul de autor asupra lucrarilor aparute pe teritoriul Uniunii RSS Articolul 509. Dreptul de autor asupra lucrarilor publicate in strainatate Articolul 510. Drepturile autorului Articolul 511. Ocrotirea inviolabilitatii lucrarilor si a numelui autorului in timpul vietii lui Articolul 512. Ocrotirea drepturilor de autor asupra lucrarilor aparute sub pseudonim sau fara indicarea numelui Articolul 513. Ocrotirea inviolabilitatii lucrarilor dupa moartea autorului Articolul 514. Dreptul de coautor Articolul 515. Dreptul de autor asupra lucrarii create in cadrul indeplinirii unei insarcinari de serviciu Articolul 516. Dreptul de autor al persoanelor juridice Articolul 517. Dreptul de autor al organizatiilor asupra publicatiilor perioadice si altor publicatii Articolul 518. Dreptul de autor asupra unui film de cinematograf sau de televiziune Articolul 519. Dreptul de autor asupra emisiunilor de radio si televiziune Articolul 520. Dreptul de autor al alcatuitorilor de culegeri Articolul 521. Folosirea lucrarii unui autor de catre alte persoane Articolul 522. Dreptul de autor al persoanei, care a folosit o lucrare straina pentru crearea unei lucrari noi Articolul 523. Traducerea lucrarii intr-o alta limba Articolul 524. Dreptul de autor al traducatorului Articolul 525. Dreptul autorului la onorar pentru folosirea lucrarii lui intr-o traducere in alta limba Articolul 526. Folosirea unei lucrari fara consimtamintul autorului si fara plata onorarului de autor Articolul 527. Folosirea unei lucrari fara consimtamintul autorului, dar cu plata onorarului de autor Articolul 528. Folosirea unei lucrari pentru satisfacerea cerintelor personale Articolul 529. Durata dreptului de autor Articolul 530. Transmiterea dreptului de autor prin succesiune Articolul 531. Durata dreptului de autor asupra unei lucrari colective Articolul 532. Durata dreptului de autor, care apartine organizatiilor Articolul 533. Declararea unor lucrari bun al statului Articolul 534. Apararea drepturilor personale nepatrimoniale ale autorului Articolul 535. Apararea drepturilor patrimoniale ale autorului in cazurile de incalcare a dreptului sau de autor Articolul 536. Rascumpararea dreptului de autor de catre stat Articolul 537. Contractul de autor si tipurile lui Articolul 538. Tipurile de contracte de autor cu privire la transmiterea lucrarii pentru folosirea ei Articolul 539. Formele contractului de autor Articolul 540. Contractele-tip de autor Articolul 541. Cuantumul onorarului autorului in baza contractului de autor Articolul 542. Predarea si aprobarea lucrarii Articolul 543. Restrictia in ce priveste folosirea de catre terte persoane a lucrarii, pentru care s-a incheiat un contract Articolul 544. Obligatia organizatiei de a folosi lucrarea Articolul 545. Raspunderea autorului pentru incalcarea contractului Articolul 546. Raspunderea organizatiei pentru incalcarea contractului Articolul 547. Transmiterea dreptului de proprietate asupra lucrarii de arta plastica, create la comanda Articolul 548. Ocrotirea intereselor cetateanului redat intr-o lucrare de arta plastica Articolul 549. Modul de folosire a planurilor arhitecturale, ingineresti si a altor planuri tehnice, executate la comanda Articolul 550. Contractul de autor pentru licenta cu privire la acordarea dreptului de a folosi o lucrare prin traducerea ei intr-o alta limba sau prin prefacerea ei --------------------------------------- | Partea 12. Articolele 551 - 595 | --------------------------------------- TITLUL AL CINCICILEA DREPTUL ASUPRA UNEI DESCOPERIRI Articolul 551. Drepturile autorului unei descoperiri Articolul 552. Transmiterea prin succesiune a drepturilor autorului unei descoperiri Articolul 553. Litigiile cu privire la drepturile de autor asupra unei descoperiri TITLUL AL SASELEA DREPTUL ASUPRA INVENTIEI, PROPUNERII DE RATIONALIZARE SI PROTOTIPULUI INDUSTRIAL Titlul VI (art.554-560). Exclus. TITLUL AL SAPTELEA DREPTUL SUCCESORAL Articolul 561. Temeiurile succesiunii Articolul 562. Data deschiderii succesiunii Articolul 563. Locul unde se deschide succesiunea Articolul 564. Cetatenii care pot fi mostenitori Articolul 565. Cetatenii care nu au dreptul de a succede Articolul 566. Mostenitorii legali Articolul 567. Trecerea mobilierului din casa si a obiectelor de uz casnic la mostenitori Articolul 568. Succesiunea testamentara Articolul 569. Substituirea mostenitorului Articolul 570. Dreptul la o cota obligatorie din succesiune Articolul 571. Trecerea la mostenitori a bunurilor ramase netestate Articolul 572. Legatul Articolul 573. Punerea in sarcina mostenitorului a obligatiei de a acorda folosinta pe viata a unei case Articolul 574. Punerea in sarcina mostenitorului a obligatiei de a savirsi acte de folos obstesc Articolul 575. Forma notariala a testamentului Articolul 576. Testamentele asimilate cu cele autentificate pe cale notariala Articolul 577. Semnarea testamentului de catre o alta persoana Articolul 578. Anularea sau modificarea testamentului Articolul 579. Executarea testamentului Articolul 580. Imputernicirile executorului testamentar Articolul 581. Acceptarea succesiunii Articolul 582. Prelungirea termenului pentru acceptarea succesiunii Articolul 583. Transmiterea dreptului de acceptare a succesiunii Articulul 584. Drepturile mostenitorului, care a intrat in posesia sau in administrarea bunurilor succesorale inainte de prezentarea altor mostenitori Articolul 585. Renuntarea la succesiune Articolul 586. Sporirea cotelor succesorale Articolul 587. Trecerea succesiunii la stat Articolul 588. Raspunderea mostenitorului pentru datoriile celui ce a lasat mostenirea. Articolul 589. Prezentarea pretentiilor de catre creditorii celui ce a lasat mostenirea Articolul 590. Paza bunurilor succesorale Articolul 591. Eliberarea certificatului privind dreptul la succesiune Articolul 592. Termenul pentru eliberarea certificatului privind dreptul la succesiune Articolul 593. Impartirea bunurilor succesorale Articolul 594. Succesiunea in gospodaria de colhoznic Articolul 595. Testarea de catre depunator a sumelor depuse la casa de economii sau la banca --------------------------------------- | Partea 13. Articolele 596 - 603 | --------------------------------------- TITLUL VIII CAPACITATEA JURIDICA A CETATENILOR STAINI SI A PERSOANELOR FARA CETATENIE. APLICAREA LEGILOR CIVILE ALE STATELOR STRAINE, SI A TRATATELOR INTERNATIONALE Articolul 596. Capacitatea juridica civila cetatenilor straini Articolul 597. Capacitatea juridica civila a persoanelor fara cetatenie Articolul 597/1. Legea care se aplica capacitatii civile de exer- citiu a cetatenilor straini si a persoanelor fara cetatenie. Articolul 598. Capacitatea juridica civila a intreprinderilor si a organizatiilor straine Articolul 599. Legea ce se aplica la forma tranzactiei Articolul 600. Legea ce se aplica obligatiilor, izvorite din conventiile de comert exterior Articolul 600/1. Legea ce se aplica formei si termenului de valabilitate a procurii Articolul 600/2. Legea ce se aplica prescriptiei Articolul 600/3. Legea ce se aplica dreptului de proprietate Articolul 600/4. Legea ce se aplica obligatiilor, izvorite din pricinuirea unei daune Articolul 601. Legea ce se aplica succesiunii Articolul 602. Limitarea aplicarii Legii straine Articolul 603. Tratatele internationale TITLUL INTII DISPOZITII GENERALE CAPITOLUL INTII DISPOZITII DE BAZA Articolul 1. Sarcinile Codului civil al RSS Moldovenesti Codul civil al Republicii Sovetice Socialiste Moldovenesti reglementeaza raporturile patrimoniale si raporturile personale nepatrimoniale, legate de ele, in scopul crearii bazei tehnico-materiale a comunismului si satisfacerii tot mai depline a cerintelor materiale si spirituale ale cetatenilor. In cazurile prevazute de lege prezentul Cod reglementeaza, de asemenea si alte raporturi personale nepatrimoniale. Baza raporturilor patrimoniale in societatea sovetica o constituie sistemul economic socialist si proprietatea socialista asupra mijloacelor de productie. Viata economica a RSS Moldovenesti este determinata si dirijata de planurile de stat de dezvoltare economica si sociala. [Partea 2 art.1 modificata prin Ucazul din 05.07.84] Articolul 2. Raporturile reglementate de Codul civil al RSS Moldovenesti Codul civil al RSS Moldovenesti reglementeaza raporturile, prevazute in articolul 1 al prezentului Cod: ale organizatiilor de stat, cooperatiste si ale altor organizatii obstesti intre ele; ale cetatenilor cu organizatiile de stat, cooperatiste si cu alte organizatii obstesti; ale cetatenilor intre ei. Participanti la raporturile, reglementate de prezentul Cod, in cazurile prevazute de legislatia Uniunii RSS, pot fi si alte organizatii. Prevederile prezentului Cod nu se aplica raporturilor patrimoniale, bazate pe subordonarea administrativa a uneia dintre parti fata de cealalta, precum si raporturilor fiscale si bugetare. Raporturile familiale, de munca, funciare, miniere, in domeniul apelor, al silviculturii, precum si raporturile din cadrul colhozurilor, decurgind din statutul lor, sint reglementate respectiv, de legislatia familiei, a muncii, funciara, de legislatia cu privire la subsol, a apelor, silvica si de legislatia colhoznica. [Partea 4 art.2 modificata prin Ucazul din 05.07.84] Articolul 3. Legislatia civila a Uniunii RSS si RSS Moldovenesti In conformitate cu Bazele legislatiei civile a Uniunii RSS si a republicilor unionale prezentul Cod si alte acte de legislatie civila a RSS Moldovenesti reglementeaza atit raporturile patrimoniale si personale nepatrimoniale, prevazute de Baze, cit si cele neprevazute de ele. Legislatia civila a Uniunii RSS reglementeaza, in conformitate cu Bazele legislatiei civile a Uniunii RSS si a republicilor unionale, raporturile dintre organizatiile socialiste din domeniul livrarilor de productie si al constructiilor capitale, raporturile din domeniul achizitiilor de stat de produse agricole de la colhozuri, sovhozuri si alte gospodarii, raporturile organizatiilor de transport feroviar, maritim, fluvial, aerian, prin conducte, de telecomunicatii si ale institutiilor de credit cu clientela si raporturile lor unele cu altele, raporturile din domeniul asigurarilor de stat, raporturile care iau nastere in legatura cu descoperirile, inventiile, propunerile de rationalizare, prototipurile industriale si in legatura cu alte realizari ale stiintii si tehnicii, precum si alte raporturi, a caror reglementare, este data de Constitutia Uniunii RSS, de Bazele legislatiei civile a Uniunii RSS si a republicilor unionale si alte acte legislative ale Uniunii RSS in competenta Uniunii RSS. In ceia ce priveste aceste raporturi legislatia RSS Moldovenesti solutioneaza chestiunile, date in competenta RSS Moldovenesti de legislatia Uniunii RSS. [Partea 2 art.3 modificata prin Ucazul din 05.07.84] Raporturile privind comertul exterior si alte feluri de activitate economica externa sint determinate de legislatia speciala a Uniunii RSS, care reglementeaza comertul exterior si alte feluri de activitate economica externa, si de legislatia civila generala a Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti. [Partea 3 art.3 modificata prin Ucazul din 05.07.84] Articolul 4. Temeiurile nasterii drepturilor si obligatiilor civile Drepturile si obligatiile civile iau nastere din temeiurile, prevazute de legislatia Uniaunii RSS si a RSS Moldovenesti, precum si din actele cetatenilor si organizatiilor, care, desi nu sint prevazute de lege, genereaza, in virtutea principiilor generale si sensului legislatiei civile, drepturi si obligatii civile. In conformitate cu aceasta, drepturile si obligatiile civile iau nastere: 1) din conventiile prevazute de lege, precum si din conventiile, care, desi neprevazute de lege, nu sint contrare ei; 2) din acte administrative, inclusiv cele de planificare - pentru organizatiile de stat, cooperatiste si alte organizatii obstesti; 3) ca urmare a unor descoperiri, inventii, propuneri de rationalizare, a crearii de opere stiintifice, literare si de arta; 4) ca urmare a cauzarii de daune unei alte persoane, precum si ca urmare a dobindirii sau retinerii unor bunuri, fara just temei, in paguba unei alte persoane; 5) ca urmare a unor acte ale cetatenilor si organizatiilor; 6) ca urmare a unor evenimente, de care legea leaga survenirea unor efecte juridice civile. Articolul 5. Exercitarea drepturilor civile si indeplinirea obligatiilor Drepturile civile sint ocrotite de lege, cu exceptia cazurilor, cind sint exercitate contrar menirii, pe care o au in societatea socialista in perioada construirii comunismului. In timpul exercitarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor cetatenii si organizatiile trebuie sa respecte legile, regulile conventuirii socialiste si principiile morale ale societatii care construieste comunismul. Articolul 6. Apararea drepturilor civile Apararea drepturilor civile se infaptuieste, potrivit regulilor stabilite de instanta judecatoreasca competenta sau arbitrii alesi: prin recunoasterea acestor drepturi; prin restabilirea situatiei existente inainte de incalcarea dreptului si prin curmarea actelor care incalca un drept; prin obligarea persoanei respective de a executa obligatia in natura; prin incetarea sau modificarea raportului juridic; prin obligarea persoanei, care a incalcat un drept, de a plati daunele cauzate, iar in cazurile prevazute de lege sau contract - clauza penala (amenda, penalitatile de intirziere), precum si prin alte mijloace prevazute de lege. [Alin.1 art.6 modificat prin Legea nr.1322 din 25.09.97] Apararea drepturilor civile, in cazurile si in formele stabilite de legislatia Uniunii RSS si RSS Moldovenesti, se infaptuieste, de asemenea de organizatiile sindicale si de alte organizatii obstesti. [Alin.2 art.6 modificat prin Legea nr.141-XIII din 07.06.94] In cazurile special prevazute de lege apararea drepturilor civile se infaptuieste pe cale administrativa. Pina la intentarea actiunii, ce izvoraste din raporturile dintre organizatii, urmeaza sa fie prezentata in mod obligator pretentia. Exceptia la aceasta regula se stabileste prin legislatia Uniunii RSS. [Partea 4 art.6 introdusa prin Ucazul din 23.05.74] Articolul 7. Apararea onoarei si demnitatii Orice persoana fizica sau juridica este in drept sa ceara prin judecata dezmintirea informatiilor care lezeaza onoarea si demnitatea ei, daca cel care a raspindit asemenea informatii nu dovedeste ca ele corespund realitatii. In cazul in care asemenea informatii au fost raspindite prin intermediul unui mijloc de informare in masa, instanta de judecata obliga redactia acestuia sa publice, in termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a hotaririi instantei de judecata, o dezmintire la aceeasi rubrica, pe aceeasi pagina, in acelasi program sau ciclu de emisiuni. In cazul in care astfel de informatii sint expuse intr-un document emis de o institutie, instanta de judecata obliga institutia respectiva sa inlocuiasca acest document. [Art.7 in redactia Legii nr.564-XIV din 29.07.99] [Art.7 in redactia Legii nr.71 din 22.04.94] [Art.7 in redactia Legii nr.639 din 10.07.91] [Partea 2 art.7 modificata prin Ucazul din 05.07.84] Articolul 7/1. Repararea prejudiciului moral Prejudiciul moral, cauzat unei persoane in urma raspindirii unor informatii care nu corespund realitatii si care lezeaza onoarea si demnitatea acesteia, se repara in folosul reclamantului de catre persoana fizica sau juridica care a raspindit aceste informatii. Marimea compensatiei se stabileste de catre instanta de judecata, in fiecare caz aparte, de la saptezeci si cinci pina la doua sute de salarii minime, in cazul in care informatiile au fost raspindite de o persoana juridica, si de la zece pina la o suta de salarii minime, in cazul in care acestea au fost raspindite de o persoana fizica. Publicarea operativa a scuzelor sau a dezmintirilor pentru informatia specificata la alineatul 1 al prezentului articol, pina la pronuntarea hotaririi instantei de judecata, constituie temei pentru micsorarea marimii compensatiei sau pentru exonerarea de plata a ei. [Art.7/1 in redactia Legii nr.564-XIV din 29.07.99] [Alin.2 art.7/1 modificat prin Legea nr.71 din 22.04.94] [Art.7/1 introdus prin Legea nr.639 din 10.07.91] Articolul 8. Aplicarea in RSS Moldoveneasca a legislatiei civile a altor republici unionale Legislatia civila a altor republici unionale se aplica in RSS Moldoveneasca, precum urmeaza: 1) in raporturile, izvorite din dreptul de proprietate, se aplica legea locului de aflare a bunurilor; 2) in materie de conventii, capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu se stabilesc dupa legea locului de incheiere a conventiei; 3) in ce priveste forma conventiilor se aplica legea locului de incheiere a lor; aceasta lege se aplica si la obligatiile care se nasc din conventie, daca legea sau invoiala partilor nu prevede altfel; 4) in obligatiile ce iau nastere din cauzarea unei daune se aplica legea locului de judecare a litigiului, iar la cererea partii vatamate - legea locului de cauzare a daunei; 5) in domeniul raporturilor succesorale se aplica legea locului unde s-a deschis succesiunea; 6) chestiunile privind prescriptia se solutioneaza pe baza legii republicii unionale, a carei legislatie reglementeaza raportul respectiv. CAPITOLUL AL DOILEA PERSOANELE A. CETATENII Articolul 9. Capacitatea de folosinta a cetatenilor Capacitatea de a avea drepturi si obligatii civile (capacitatea civila de folosinta) este recunoscuta in mod egal tuturor cetatenilor RSS Moldovenesti si ai celorlalte republici unionale. Capacitatea de folosinta incepe de la nasterea cetateanului si inceteaza odata cu moartea acestuia. Articolul 10. Continutul capacitatii de folosinta a cetatenilor In conformitate cu legea, cetatenii pot avea bunuri in proprietate personala, pot avea dreptul de folosinta asupra locuintelor si altor bunuri, pot mosteni si testa bunuri, isi pot alege ocupatia si domiciliul, pot avea drepturi de autor asupra operelor stiintifice, literare si de arta, asupra descoperirilor, propunerilor de rationalizare, prototipurilor industriale, precum si alte drepturi patrimoniale si personale nepatrimoniale. [Art.10 modificata prin Ucazul din 05.07.84] Articolul 11. Capacitatea de exercitiu a cetatenilor Capacitatea deplina a cetateanului de a dobindi prin actele sale drepturi civile si de a-si asuma obligatii civile (capacitatea civila de exercitiu) ia nastere din momentul majoratului, adica din momentul implinirii virstei de optsprezece ani. Daca legea admite incheierea casatoriei inainte de implinirea virstei de optsprezece ani, cetateanul, care n-a implinit virsta de optsprezece ani, dobindeste capacitatea deplina de exercitiu din momentul incheierii casatoriei. Articolul 12. Inadmisibilitatea limitarii capacitatii de folosinta si capacitatii de exercitiu a cetatenilor Nimeni nu poate fi limitat in capacitatea de folosinta sau in capacitatea de exercitiu decit in cazurile si in modul prevazut de lege. Conventiile, care au drept scop limitarea capacitatii de folosinta sau a capacitatii de exercitiu, sint nule. Articolul 13. Capacitatea de exercitiu a minorilor intre cincisprezece si optsprezece ani Minorii intre cincisprezece si optsprezece ani incheie conventii cu consimtamintul parintilor, infietorilor sau curatorilor. Ei au, insa, dreptul de a dispune singuri de salariul (cistigul) sau de stipendia lor, de a exercuta drepturile de autor si de inventator asupra operelor, inventiilor, propunerilor de rationalizare si prototipurilor industriale si descoperirilor lor, precum si de a incheia mici conventii ce tin de viata de toate zilele. [Partea 2 art.13 modificata prin Ucazul din 05.07.84] Daca are motive suficiente, organul de tutela si curatela poate din proprie initiativa ori la cererea parintilor, infietorilor, curatorilor, organizatiilor obstesti sau a altor persoane interesate sa-l limiteze pe minorul intre cinsprezece si optsprezece ani in dreptul de a dispune singur de salariul (cistigul) sau ori de stipendia sa sau sa-l lipseasca de acest drept. Dreptul minorilor intre cinsprezece si optsprezece ani de a face depuneri la institutiile de credit si de a dispune de ele este reglementat de legislatia Uniunii RSS. Articolul 14. Capacitatea de exercitiu a minorilor, care n-au implinit virsta de cinsprezece ani Pentru minorii, care n-au implinit virsta de cincisprezece ani, conventiile le incheie in numele lor parintii, infietorii sau tutorii. Minorii, care n-au implinit virsta de cincisprezece ani, au dreptul sa incheie singuri mici conventii ce tin de viata de toate zilele. Dreptul minorilor, care n-au implinit virsta de cincisprezece ani, de a face depuneri la institutiile de credit si de a dispune de ele este reglementat de legislatia Uniunii RSS. Articolul 15. Limitarea capacitatii de exercitiu a cetatenilor, care abuzeaza de bauturi spirtoase sau de substante narcotice Persoana, care in urma abuzului de bauturi spirtoase sau de substante narcotice creaza familiei sale o situatie materiala grea, poate fi limitata de instanta judecatoreasca in capacitatea de exercitiu si asupra ei se instituie o curatela. [Alin.1 art.15 in redactia Ucazului nr.616-XI din 29.11.85] Aceasta persoana nu poate sa incheie conventii, prin care sa dispuna de bunuri, precum si sa primesca salariu, pensie sau alte feluri de venituri si sa dispuna de ele decit cu consimtamintul curatorului, cu exceptia micilor conventii, ce tin de viata de toate zilele. [Alin.2 art.15 in redactia Ucazului nr.616-XI din 29.11.85] Daca cetateanul inceteaza sa abuzeze de bauturi spirtoase sau de substante narcotice, instanta anuleaza limitarea capacitatii de exercitiu. Pe baza hotaririi instantei judecatoresti curatela instituita se desfiinteaza. Articolul 16. Lipsirea cetateanului de capacitatea de exercitiu Cetateanul, care din cauza alienatiei mintale sau debilitatii mintale nu este in stare sa inteleaga insemnatatea actelor sale sau sa le dirijeze, poate fi declarat incapabil de catre instanta judecatoreasca in modul prevazut de Codul de procedura civila al RSS Moldovenesti. In acest caz se instituie o tutela. In numele persoanei, care se afla in stare de alienatie mintala sau debilitate mintala si care a fost declarata incapabila, conventiile le incheie tutorele ei. Daca cetateanul declarat incapabil s-a insanatosit sau daca starea sanatatii sale s-a imbunatatit simtitor, instanta judecatoreasca il declara capabil. Pe baza hotaririi instantei judecatoresti, tutela instituita se desfiinteaza. Articolul 17. Domiciliul Domiciliul este locul, unde un cetatean isi are locuinta sa statornica sau principala. Minorii, care n-au implinit virsta de cincisprezece ani, sau cetatenii, aflati sub tutela, isi au domiciliul la parintii, la infietorii sau tutorii lor. Articolul 18. Declararea absentei fara veste Un cetatean poate fi declarat pe cale judecatoreasca absent fara veste, daca in curs de un an la domiciliul sau permanent nu s-au primit stiri despre locul unde se afla. Daca nu este cu putinta de a se stabili data primirii ultimelor stiri despre cetateanul absent, inceputul absentei fara veste se considera prima zi a lunii ce urmeaza aceleia, in care au fost primite ultimele stiri despre el, iar daca nu se va putea stabili aceasta luna - ziua de intii ianuarie a anului urmator. Procedura declararii absentei fara veste a unui cetatean este stabilita de capitolul 28 al Codului de procedura civila al RSS Moldovenesti. Articolul 19. Protectia bunurilor celui absent fara veste Asupra bunurilor cetateanului declarat absent fara veste se instituie pe baza unei hotariri a instantei judecatoresti, o tutela. Din aceste bunuri se acorda mijloace de intretinere celor, pe care absentul era obligat dupa lege sa-i intretina si se platesc datoriile pentru alte obligatii ale lui. La cererea persoanelor interesate organul de tutela si curatela poate numi un tutore pentru protectia bunurilor cetateanului absent, precum si pentru administrarea bunurilor lui, chiar si inainte de expiratea unui an de la data primirii ultimelor stiri despre locul unde se afla el. Articolul 20. Anularea hotaririi de declarare a absentei fara veste a unui cetatean Daca cetateanul declarat absent fara veste se prezinta sau daca sint stiri despre locul unde se afla, instanta anuleaza hotarirea de declarare a absentei fara veste. Pe baza hotaririi instantei tutela bunurilor acestui cetatean se desfiinteaza. Articolul 21. Declararea mortii unui cetatean Un cetatean poate fi declarat mort pe cale judecatoreasca, daca la domiciliul sau permanent in curs de trei ani lipsesc stiri despre locul unde se afla, iar daca el a disparut fara veste in imprejurari ce prezentau o primejdie de moarte sau care dau temei a presupune, ca a murit in urma unui anumit accident, - in curs de sase luni. Militarul sau un alt cetatean, disparut fara veste in legatura cu operatii de razboi, poate fi declarat mort pe cale judecatoreasca numai dupa ce au trecut doi ani din ziua terminarii operatiilor de razboi. Drept data a mortii cetateanului declarat mort este socotita ziua, in care hotarirea instantei de declarare a mortii a ramas definitiva. Daca un cetatean, disparut fara veste in imprejurari ce prezentau o primejdie de moarte sau care dau temei a presupune, ca a murit in urma unui anumit accident, a fost declarat mort, instanta poate sa declare ca data a mortii acestui cetatean ziua mortii lui prezumate. Procedura declararii mortii unui cetatean este prevazuta de capitolul 28 al Codului de procedura civila al RSS Moldovenesti. Articolul 22. Efectele prezentarii cetateanului declarat mort Daca cetateanul declarat mort se prezinta ori sint stiri despre locul unde se afla el, instanta judecatoreasca anuleaza hotarirea respectiva. Indiferent de timpul prezentarii sale, cetateanul poate cere oricarei persoane restituirea bunurilor care s-au pastrat si care au trecut cu titlu gratuit la aceasta persoana, dupa ce cetateanul a fost declarat mort. Persoanele, la care bunurile cetateanului declarat mort au trecut pe baza unor conventii cu titlu oneros, sint datoare sa restituie aceste bunuri, iar in lipsa de bunuri sa plateasca valoarea lor in bani, daca se va face dovada, ca atunci, cind le-au dobindit, aceste persoane stiau ca cetateanul declarat mort este in viata. Daca bunurile cetateanului declarat mort au trecut pe baza dreptului de succesiune la stat si au fost vindute, dupa anularea hotaririi de declarare a mortii cetateanului i se restituie suma, realizata de pe urma vinzarii bunurilor. B. PERSOANELE JURIDICE Articolul 23. Notiunea de persoana juridica Sint recunoscute ca persoane juridice organizatiile, care dispun de un patrimoniu distinct, pot dobindi in numele propriu drepturi patrimoniale si drepturi personale nepatrimoniale si pot sa-si asume obligatii,sa figureze ca reclamanti si piriti in instanta judecatoreasca competenta si in fata arbitrilor alesi. [Art.23 modificat prin Legea nr.1322 din 25.09.97] Articolul 24. Categoriile de persoane juridice Persoane juridice pot fi organizatiile care au drept scop de baza al activitatii lor obtinerea de profit (organizatii comerciale) sau care nu au drept scop principal obtinerea de profit si nu distribuie profitul obtinut intre participanti (organizatii necomerciale). Persoanele juridice care sint organizatii comerciale pot fi constituite in forma de cooperative de productie, societati cu raspundere limitata, societati pe actiuni, intreprinderi de stat si municipale. Persoanele juridice care sint organizatii necomerciale pot fi constituite in forma de cooperative de consum, asociatii obstesti si religioase, fundatii, societati, uniuni, in alte forme prevazute de legislatie. Organizatiile necomerciale pot exercita activitate de intreprinzator numai in cazurile prevazute de statutele lor. [Art.24 in redactia Legii nr.1187-XIV din 27.07.2000] [Partea 7 art.24 completata prin Ucazul din 05.07.84] Articolul 25. Infiintarea persoanei juridice Persoanele juridice se infiinteaza in modul stabilit de legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti, iar organizatiile obstesti, al caror mod de infiintare nu e reglementat de lege, - in modul prevazut de statutele (regulamentele) lor. Articolul 26. Denumirea persoanei juridice Persoana juridica isi are denumirea ei. Drepturile si obligatiile organizatiilor economice, legate de folosirea denumirii firmei, a marcii fabricii si a semnelor de marfuri, se determina de legislatia Uniunii RSS. Articolul 27. Sediul persoanei juridice Sediul persoanei juridice este sediul organului sau permanent. Articolul 28. Statutul (regulamentul) persoanei juridice Persoana juridica functioneaza pe baza de statut (regulament). Institutiile si alte organizatii de stat, finantate din bugetul de stat, iar in cazurile prevazute de legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti si alte organizatii pot functiona pe baza regulamentului general privind organizatiile de categoria respectiva. Articolul 29. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice Persoana juridica are capacitatea civila de folosinta potrivit scopului activitatii ei. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice ia nastere in momentul aprobarii statutului sau regulamentului ei, iar in cazurile, cind urmeaza sa functioneze pe baza regulamentului general privind organizatiile de categoria respectiva, - din momentul publicarii de catre organul competent a hotaririi de infiintare a ei. Daca statutul urmeaza sa fie inregistrat, capacitatea de folosinta a persoanei juridice ia nastere din momentul inregistrarii. Articolul 30. Organele persoanei juridice Persoana juridica dobindeste drepturi civile si isi asuma obligatii civile prin organele sale, care actioneaza in limitele drepturilor prevazute prin lege sau statut (regulament). Procedura numirii sau alegerii organelor persoanei juridice se stabileste prin lege, statut (regulament). Articolul 31. Filialele si reprezentantele persoanei juridice Persoana juridica poate sa deschida filiale si reprezentante potrivit prevederilor legislatiei Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti. Conducatorul filialei sau reprezentantei actioneaza pe baza unei procuri, primite de la persoana juridica respectiva. Articolul 32. Raspunderea persoanei juridice pentru obligatiile sale Persoana juridica raspunde in virtutea obligatiilor sale cu bunurile ce-i apartin (ce i s-au atribuit) si care, potrivit legislatiei Uniunii RSS si prezentului Cod (articolele 95,98, 101) pot fi urmarite. [Art.32 modificat prin Ucazul din 05.07.84] Articolul 33. Delimitarea raspunderii statului si a organizatiilor de stat Statul nu raspunde pentru obligatiile organizatiilor de stat, care sint persoane juridice, iar aceste organizatii nu raspund pentru obligatiile statului. Conditiile si modalitatea de alocare a mijloacelor pentru acoperirea datoriei institutiilor si a altor organizatii de stat, finantate din bugetul de stat,daca aceasta datorie nu poate fi acoperita din fondurile prevazute in planul lor financiar, se stabilesc de legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti. Articolul 34. Delimitarea raspunderii organizatiei de stat si a intreprinderii subordonate ei, a organizatiei cooperatiste sau a unei alte organizatii obstesti si a intreprinderii ei Ogranizatia de stat nu raspunde pentru obligatiile intreprinderii subordonate ei, care este persoana juridica, iar aceasta intreprindere nu raspunde pentru obligatiile organizatiei, careia ii este subordonata. Organizatia cooperatista sau o alta organizatie obsteasca nu raspunde pentru obligatiile intreprinderii ei, care este persoana juridica, iar aceasta intreprindere nu raspunde pentru obligatiile organizatiei aratate mai sus. Exceptii de la aceste reguli se admit in cazurile prevazute de legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti. Articolul 35. Delimitarea raspun derii uniunii cooperatiste si a organizatiilor cooperatiste ce fac parte din ea Uniunea cooperatista nu raspunde pentru obligatiile organizatiilor cooperatiste ce fac parte dintr-insa, dupa cum nici acestea din urma nu raspund pentru obligatiile uniun cooperatiste, din care fac parte, daca raspunderea nu este prevazuta de lege sau statut. Articolul 36. Delimitarea raspunderii organizatiei cooperatiste si a unei alte organizatii obstesti si a membrilor ei Organizatia cooperatista sau o alta organizatie obsteasca nu raspunde pentru obligatiile membrilor sai. Membrii organizatiei cooperatiste sau a unei alte organizatii obstesti nu raspund pentru obligatiile ei, daca pentru anumite categorii de organizatii cooperatiste legea sau statutul lor nu prevede altfel. Partea sociala a unui membru al organizatiei cooperatiste nu poate fi urmarita, cu exceptia cazurilor, cind debitorul iese din componenta organizatiei cooperatiste. Articolul 37. Delimitarea raspunderii organizatiei intercolhoznice, de stat-colhoznice sau a unei alte organizatii de stat-cooperatiste si a participantilor ei Organizatiile intercolhoznice, de stat-colhoznice si alte organizatii de stat-cooperatiste nu raspund pentru obligatiile participantilor lor. Colhozurile participante la o organizatie intercolhoznica, precum si participantii la o organizatie de stat-colhoznica sau alta organizatie de stat-cooperatista nu raspund pentru obligatiile acesteia. Pierderile organizatiei pot fi impartite intre participantii ei in conformitate cu statutul (regulamentul) respectiv. Articolul 38. Incetarea existentei persoanelor juridice Persoana juridica isi inceteaza existenta prin lichidare sau reorganizare (fuziune, divizare sau absorbtie). Procedura lichidarii si reorganizarii persoanelor juridice se stabileste prin legislatia Uniunii RSS si prin hotaririle Sovietului Ministrilor al RSS Moldovenesti. Articolul 39. Succesiunea in drepturi la reorganizarea persoanelor juridice In caz de fuziune sau divizare a persoanelor juridice patrimoniul (drepturile si obligatiile) trece la noile persoane juridice care au luat nastere. Daca o persoana juridica este absorbita de o alta persoana juridica, patrimoniul ei (drepturile si obligatiile) trece la aceasta din urma. Patrimoniul (drepturile si obligatiile) trece din ziua semnarii bilantului de transmitere, daca legea sau hotarirea cu privire la reorganizare nu prevede altfel. Articolul 40. Incetarea existentei organizatiilor de stat, care sint persoane juridice O organizatie de stat, care este persoana juridica, isi inceteaza existenta prin actul organului, care a decis infiintarea ei. Articolul 41. Incetarea existentei organizatiilor de stat-cooperatiste,a celor cooperatiste si a altor organizatii obstesti, care sint persoane juridice [Titlul art.41 modificat prin Ucazul din 05.07.84] Organizatiile cooperatiste, precum si organizatiile de stat- colhoznice si alte organizatii de stat-cooperatiste, care sint persoane juridice, isi inceteaza existenta pentru temeiurile prevazute de lege sau statutul (regulamentul) respectiv. Organizatiile obstesti, care sint persoane juridice, isi inceteaza existenta pentru temeiurile prevazute de statutele (regulamentele) lor. Fuziunea, divizarea si absorbtia organizatiilor de stat-colhoznice, a altor organizatii de stat-cooperatiste, cooperatiste si a altor organizatii obstesti, care sint persoane juridice, se admit numai pe baza hotaririi adunarilor generale ale membrilor (participantilor) lor sau a adunarilor imputernicitilor. Articolul 42. Folosirea bunurilor, ramase dupa lichidarea organizaziei de stat-cooperatiste, cooperatiste si a altei organizatii obstesti [Titlul art.42 modificat prin Ucazul din 05.07.84] Bunurile, ramase dupa satisfacerea pretentiilor tuturor creditorilor organizatiei cooperatiste sau ai unei alte organizatii obstesti lichidate, sint folosite, daca legea nu prevede altfel, pentru restituirea partii sociale si a altor varsaminte ce urmeaza a fi restituite. Partea ramasa a bunurilor se transmite organizatiei cooperatiste sau unei alte organizatii obstesti ierarhic superioare, iar in lipsa acesteia - organului de stat respectiv, pentru nevoi general-cooperatiste sau obstesti. Bunurile, ramase dupa satisfacerea pretentiilor tuturor creditorilor organizatiei lichidate - intercolhoznice, de stat-colhoznice sau altei organizatii de stat-cooperatiste - se repartizeaza intre participantii ei, proportional cu varsamintele lor. CAPITOLUL AL TREILEA CONVENTIILE Articolul 43. Notiunea de conventie si categoriile conventiilor Se considera conventii actele savirsite de cetateni sau organizatii in scopul de a naste, modifica sau stinge drepturi sau obligatii civile. Conventiile pot fi unilaterale si bilaterale sau multilaterale (contracte). Articolul 44. Forma conventiilor Conventiile pot fi incheiate verbal sau in scris (in forma simpla sau notariala). Conventia, pentru care legea nu stabileste o anumita forma, se considera incheiata si in cazul cind comportarea persoanei arata vadit vointa ei de a incheia conventia. Tacerea se considera ca o exprimare a vointei de a incheia conventia in cazurile, prevazute de legislatia Uniunii RSS sau a RSS Moldovenesti. Articolul 45. Conventiile verbale Conventiile, care se executa chiar la incheierea lor, pot fi incheiate verbal, daca legislatia Uniunii RSS sau a RSS Moldovenesti nu prevede altfel. Cind conventiile dintre organizatii sau dintre organizatie si un cetatean se incheie verbal, organizatia, care a platit valoarea marfurilor sau serviciilor, tebuie sa primeasca de la cealalta parte un document, care sa ateste primirea banilor si temeiul primirii lor. Articolul 46. Conventiile in scris Trebuie sa fie incheiate in scris: 1) conventiile organizatiilor de stat, cooperatiste si ale altor organizatii obstesti intre ele si cu cetateni, cu exceptia conventiilor, aratate in articolul 45 al prezentului Cod, si unor categorii de conventii, pentru care legislatia Uniunii RSS sau a RSS Moldovenesti prevede altfel; 2) conventiile dintre cetateni pe o suma mai mare de o suta de ruble cu exceptia conventiilor aratate in articolul 45 din prezentul Cod, si a altor conventii, aratate in legislatia Uniunii RSS sau a RSS Moldovenesti; 3) alte conventii intre cetateni cu privire la care legea cere respectarea formei scrise. Conventiile in scris trebuie sa fie semnate de persoanele care le incheie. Daca din cauza unui defect fizic, a bolii sau din alte cauze cetateanul nu poate semna cu propria-i mina conventia, atunc, pe baza imputernicirii lui, poate semna conventia un alt cetatean. Semnatura acestuia trebuie sa fie certificata de organizatia, unde lucreaza sau invata cetateanul, care incheie conventia, ori de organizatia de exploatare a locuintelor de la locul lui de trai, ori de administratia institutiei curativo-profilactice stationare, unde el se afla la tratament, ori de organul notarial sau de catre persoanele cu functii de raspundere, carora li s-a acordat dreptul de a incheia acte notariale, aratindu-se cauza, in virtutea careia cel care incheia conventia n-a putut s-o semneze cu propria-i mina. [Partea 3 art.46 modificata prin Ucazul din 05.07.84] Articolul 47. Efectele nerespectarii formei conventiei Nerespectarea formei cerute de lege atrage nulitatea conventiei numai in cazul cind acest efect este expres prevazut de lege. Nerespectarea formei conventiilor in domeniul comertului exterior si a dispozitiilor in ce priveste semnarea lor (articolul 599 din prezentul Cod) atrage nulitatea conventiei. Articolul 48. Efectele nerespectarii cerintei de a intocmi un simplu inscris Nerespectarea cerintelor legii privind intocmirea unui simplu inscris decade partile contractante din dreptul, ca, in caz de litijiu, sa ceara, in dovedirea existentei conventiei, proba cu martori, iar in cazurile, expres prevazute de lege, atrage nulitatea conventiei, cu efectele prevazute de partea a doua a articolului 50 din prezentul Cod. Articolul 49. Obligativitatea formei notariale si efectele nerespectarii ei Autentificarea notariala a conventiilor este obligatorie numai in cazurile prevazute de lege. Nerespectarea in aceste cazuri a formei notariale atrage nulitatea conventiei, cu efectele prevazute de partea a doua a articolului 50 din prezentul Cod. Daca una din parti a executat in intregime sau in parte conventia, pentru care se cere autentificarea notariala, iar cealalta parte se sustrage de la perfectarea notariala a acesteia, instanta are dreptul, la cererea partii care a executat conventia, s-o declare valabila, daca ea nu contine nimic contrar legii. In cazul acesta nu se cere perfectarea notariala ulterioara a conventiei. Articolul 50. Nulitatea conventiei, care nu corespunde prevederilor legii Este nula conventia care nu corespunde prevederilor legii, inclusiv conventia care lezeaza drepturile personale sau patrimoniale ale minorilor. [Partea 1 art.50 in redactia Legii nr.391-XII din 05.12.90] In cazul unei conventii nule fiecare parte este obligata sa restituie celeilalte parti tot ce a primit in baza conventiei, iar cind nu este posibil de a restitui in natura cele primite, urmeaza sa plateasca valoarea lor in bani, daca legea nu prevede alte efecte ale nulitatii conventiei. Articolul 51. Nulitatea conventiei incheiate cu un scop contrar intereselor statutului si societatii In cazul cind conventia a fost incheiata cu un scop vadit contrar intereselor statului socialist si ale societatii si ambele parti au actionat cu rea credinta, daca conventia a fost executata de ambele parti, - tot ce au primit ele in baza acesteia se va face venit la stat; daca insa conventia a fost executata de o singura parte, se urmareste si se face venit la stat tot ce a primit cealalta parte si tot ce urma sa deie primei parti in schimbul celor primite; in caz daca numai una din parti a actionat cu rea credinta, tot ce a primit ea in baza conventiei trebuie sa fie restituit celeilalte parti, iar cele primite de aceasta din urma sau ceia ce i se cuvenea in schimbul celor executate se urmaresc si se fac venit la stat. Articolul 52. Nulitatea conventiilor persoanei juridice, care contravin scopurilor ei Conventia incheiata de o persoana juridica contrar scopurilor prevazute de statutul sau de regulamentul ei sau in regulamentul general privind organizatiile de categoria respectiva este nula. Fata de aceste conventii se aplica, respectiv, regulile, prevazute de partea a doua al articolului 50 sau de articolul 51 din prezentul Cod. Articolul 53. Nulitatea conventiei incheiate de un minor care n-a implinit virsta de cincisprezece ani Conventia incheiata de un minor care n-a implinit virsta de cincisprezece ani, cu exceptia conventiilor prevazute de partea a doua si partea a treia ale articolului 14 din prezentul Cod, este nula. Fiecare din partile care a participat la o asemenea conventie este obligata sa restituie celeilalte parti, in natura, tot ce a primit in baza conventiei,iar in cazul, cind aceasta nu este posibil, sa plateasca in bani valoarea celor primite. Partea care are capacitatea de exercitiu este obligata, pe linga aceasta, sa restituie celeilalte parti cheltuielile facute de aceasta, sa-i compenseze daunele suferite prin pierderea sau deteriorarea bunurilor, daca stia sau trebuia sa stie, ca cealalta parte nu are capacitate de exercitiu. Articolul 54. Nulitatea conventiei incheiate de un cetatean declarat incapabil Conventia incheiata de un cetatean, care din cauza alienatiei mintale sau debilitatii mintale a fost declarat incapabil, este nula. Fata de asemenea conventii se aplica regulile, prevazute de articolul 53 din prezentul Cod. Articolul 55. Nulitatea conventiei fictive si a conventiei simulate Conventia incheiata numai de forma, fara intentia de a produce efecte juridice (conventie fictiva), este nula. Daca o conventie a fost incheiata cu scopul de a ascunde o alta conventie (conventie simulata), ce aplica prevederile referitoare la conventia, pe care partile intentionau intr-adevar s-o incheie. Articolul 56. Nulitatea conventiei incheiate de un minor intre cincisprezece si optsprezece ani Conventia incheiata de un minor intre cincisprezece si optsprezece ani fara consimtamintul parintilor (infietorilor) sau al curatorului poate fi declarata nula de catre instanta judecatoreasca in urma unei actiuni a parintilor (infietorilor) sau a curatorului. Daca o asemenea conventie a fost declarata nula, se aplica dispozitiile prevazute de articolul 53 din prezentul Cod. Dispozitiile acestui articol nu se extind asupra conventiilor incheiate de minori intre cincisprezece si optsprezece ani in conformitate cu partea a doua si partea a patra ale articolului 13 din prezentul Cod. Articolul 57. Nulitatea conventiei incheiate de un cetatean cu capacitate de exercitiu restrinsa din cauza abuzului de bauturi spirtoase sau de substante narcotice Daca un cetatean, avind capacitatea de exercitiu restrinsa din cauza abuzului de bauturi spirtoase sau de substante narcotice, incheie o conventie, prin care dispune de bunurile sale, fara consimtamintul curatorului, aceasta conventie poate fi declarata nula de instanta in urma unei actiuni a curatorului. In cazurile cind o asemenea conventie a fost declarata nula, se aplica dispozitiile prevazute de partea a doua a articolului 53 din prezentul Cod. Dispozitiile articolului de fata nu se aplica conventiilor prevazute de partea a doua a articolului 15 din prezentul Cod. Articolul 58. Nulitatea conventiei incheiate de un cetatean, care nu este in stare sa inteleaga insemnatatea faptelor sale Conventia incheiata de un cetatean care, desi are capacitatea de exercitiu, se afla in momentul incheierii ei intr-o stare ce nu-i permite sa inteleaga insemnatatea faptelor sale sau sa le dirijeze, poate fi declarata nula de catre instanta judecatoreasca in urma unei actiuni a acestui cetatean. Daca o asemenea conventie a fost declarata nula, fiecare parte este obligata se restituie celeilalte parti, in natura, tot ce a primit in baza conventiei, iar in cazul, cind aceasta nu este posibil, - sa plateasca in bani valoarea celor primite. Daca in momentul incheierii conventiei partea nu putea sa inteleaga insemnatatea faptelor sale sau sa le dirijeze, cealalta parte este obligata sa-i restituie cheltuielile facute de ea, sa-i repare daunele suferite prin pierderea sau deteriorarea bunurilor, daca stia sau trebuia sa stie despre aceasta stare a cetateanului, care a incheiat cu dinsa conventia. Articolul 59. Nulitatea conventiei incheiate datorita unei erori Conventia incheiata datorita unei erori, care are o insemnatate esentiala, poate fi declarata nula in urma unei actiuni facute de catre partea care a actionat sub inriurirea erorii. Daca o asemenea conventie a fost declarata nula, fiecare parte este obligata sa restituie celeilalte parti, in natura, tot ce a primit in baza conventiei, iar in cazul, cind aceasta nu este posibil, - sa plateasca in bani valoarea celor primite. Pe linga aceasta, partea, in urma actiunii careia conventia a fost declarata nula, are dreptul sa ceara celeilalte parti restituirea cheltuielilor si repararea daunelor in legatura cu perderea sau deteriorarea bunurilor sale, daca va dovedi, ca eroarea a provenit din culpa celeilalte parti; daca, insa, aceasta nu se va dovedi, partea, in urma actiunii careia conventia a fost declarata nula, este obligata sa restituie celeilalte parti cheltuielile facute, precum si sa-i repare daunele suferite in legatura cu pierderea sau deteriorarea bunurilor. Articolul 60. Nulitatea conventiei incheiate prin inselaciune, violenta, amenintare, in urma unei invoieli dolosive intre reprezentantul unei parti si cealalta parte sau in urma unui concurs de imprejurari grele Conventia incheiata prin inselaciune, violenta, amenuntare, in urma unei invoeli dolosive intre reprezentantul unei parti si cealalta parte, precum si conventia, pe care cetateanul a fost nevoit s-o incheie din cauza unui concurs de imprejurari grele, in conditii extrem de neavantajoase pentru el, poate fi declarata nula in urma actiunii partii vatamate, sau in urma actiunii organizatiei de stat, cooperatiste sau a unei alte organizatii obstesti. Daca conventia a fost declarata nula pentru unul din temeiurile aratate mai sus, partii vatamate i se restituie, in natura, de catre cealalta parte, tot ce a primit in baza conventiei, iar in cazul, cind aceasta nu este posibil, i se plateste in bani valoarea celor primite. Bunurile primite in baza conventiei de catre partea vatamata de la cealalta parte, precum si ceia ce ea avea sa primeasca in compensarea celor predate celeilalte parti se fac venit la stat. Daca nu exista posibilitatea de a preda statului bunurile in natura, se urmareste valoarea lor in bani. Pe linga aceasta, partii vatamate i se restituie de catre cealalta parte cheltuielile si i se repara daunele in legatura cu pierderea sau deteriorarea bunurilor. Articolul 61. Momentul din care conventia este considerata nula Conventia declarata nula se considera nula din momentul incheierii ei. Daca insa din continutul conventiei rezulta, ca ea poate fi incetata numai pe viitor, conventia declarata nula nu va produce efecte pentru viitor. Articolul 62. Efectele nulitatii unei parti din conventie Nulitatea unei parti din conventie nu atrage nulitatea celorlalte parti ale ei, daca se poate presupune, ca conventia ar fi fost incheiata chiar daca n-ar fi cuprins partea nula a ei. Articolul 63. Conventiile incheiate sub conditie Conventia este incheiata sub conditie suspensiva, daca partile stipuleaza nasterea unor drepturi si obligatii in dependenta de un eveniment, despre care nu se stie, daca se va produce sau nu. Conventia este considerata incheiata sub conditie rezolutorie, daca partile stipuleaza incetarea unor drepturi si obligatii in dependenta de un eveniment, despre care nu se stie, daca se va produce sau nu. Daca partea, careia indeplinirea conditiei nu-i este convenabila, a impedicat cu rea credinta realizarea acesteia, conditia este considerata ca indeplinita. Daca partea, careia indeplinirea conditiei ii este convinabila, a contribuit cu rea credinta la realizarea acesteia, conditia este considerata ca neindeplinita. CAPITOLUL AL PATRULEA REPREZENTAREA SI PROCURA Articolul 64. Reprezentarea Conventia, incheiata de o persoana (reprezentant) in numele unei alte persoane (reprezentat) in virtutea unei imputerniciri, bazate pe o procura, lege sau act administrativ, creaza in mod nemijlocit, modifica sau face sa inceteze drepturile si obligatiile civile ale celui reprezentat. Imputernicirea poate sa rezulte de asemenea din imprejurarile, in care actioneaza reprezentantul (vinzator in comertul cu amanuntul, casier s.a.m.d.). Reprezentantul nu poate sa incheie conventii in numele reprezentantului nici cu el personal, nici cu o alta persoana, al carei reprezentant este tot el. Nu se admite incheierea prin reprezentant a unei conventii, care prin caracterul sau poate fi incheiata numai personal, nici a altor conventii prevazute de lege. Articolul 65. Efectele incheierii unei conventii de o persoana care nu are imputernicire sau care si-a depasit imputernicirea Conventia incheiata in numele unei alte persoane de o persoana care nu are imputernicire pentru aceasta sau care si-a depasit imputernicirea creaza, modifica sau face sa inceteze drepturile si obligatiile civile pentru reprezentat, numai daca aceasta conventie a fost ulterior incuviintata de catre reprezentat. Incuviintarea ulterioara a conventiei de catre reprezentat face ca ea sa fie valabila din momentul incheierii ei. Articolul 66. Procura Procura este o imputernicire data in scris de o persoana (reprezentat) unei alte persoane (reprezentant) pentru reprezentare in fata unor terte persoane. Procura data unei persoane juridice si procura din partea unei persoane juridice pot fi date numai pentru incheierea unor conventii, care nu sint in contradictie cu statutul (regulamentul) ei sau cu regulamentul general privitor la organizatiile de aceasta categorie. Articolul 67. Forma procurii Procura in vederea incheierii de conventii, pentru care se cere forma notariala, precum si in vederea efectuarii de acte fata de organizatii de stat, cooperatiste si alte organizatii obstesti sa fie autentificata pe cale notariala, cu exceptia cazurilor prevazute de prezentul Cod, precum si a cazurilor, cind prin reguli speciale se admite o alta forma de procura. Sint asimilate cu procuri autentificate pe cale notarialpa: procurile militarilor si altor persoane, care se afla pentru tratament la spitale militare, sanatorii si alte institutii curative militare, - certificata de sefii, loctiitorii lor in chestiunile medicale, medicii superiori si medicii de garda ai acestor spitale militare, sanatorii si ai altor institutii curative militare; procurile militarilor, iar la punctele de dizlocare a unitatilor, formatiilor, institutiilor militare si asezamintelor de invatamint militar, unde nu exista birouri notariale de stat si alte organe, care indeplinesc acte notariale, precum si procurile muncitorilor si slujbasilor, ale membrilor familiilor lor si ale membrilor familiilor militarilor, certificate de comandantii (sefii) acestor unitati, formatii, institutii si asezaminte de invatamint; procurile persoanelor, aflate in locurile de detinere,- certificate de sefii locurilor de detinere. [Partea 2 art.67 modificata prin Ucazul din 04.09.75] Procura pentru primirea salariului sau a altor sume de bani, legate de raporturile de munca, pentru primirea onorarului de autor si de inventator, a pensiilor, ajutoarelor si stipendiilor, a unor sume de bani din casele de economii din munca ale statului, cit si pentru primirea corespondentei, inclusiv a unei sume de bani sau a unui colet, poate fi certificata si de organizatia, in care lucreaza sau invata reprezentantul, sau de organizatia de exploatare a locuintelor la locul lui de trai, sau de administratia institutiei curativo-profilactice stationare, in care se afla la tratament. [Partea 3 art.67 modificata prin Ucazul din 05.07.84] Articolul 68. Procurile organizatiilor de stat, cooperatiste si ale altor organizatii obstesti Procura din partea organizatiei de stat trebuie sa fie semnata de conducatorul ei si sa poarte sigiliul acestei organizatii. Procura din partea organizatiei cooperatiste sau a unei organizatii obstesti trebuie sa fie semnata de persoanele imputernicite pentru aceasta prin statutul (regulamentul) ei, si sa poarte cigiliul acestei organizatii. Procura din partea organizatiei de stat, cooperatiste sau a unei alte organizatii obstesti pentru primirea sau eliberarea unor sume de bani sau altor valori materiale trebuie sa fie semnata si de contabilul-sef (superior) al acestei organizatii. Conditiile eliberarii si forma procurilor pentru efectuarea unor operatii la banca si pentru incheierea unor conventii in domeniul comertului exterior ce determina de reguli speciale. Articolul 69. Termenul procurii Termenul de valabilitate al procurii nu poate sa fie mai mare de trei ani. Daca in procura nu se arata termenul, ea este valabila in curs de un an din ziua cind a fost facuta. Procura in care nu se arata data cind a fost intocmita este nula. Procura autentificata de notar, destinata pentru savirsirea unor acte in strainatate, care nu cuprinde indicatii cu privire la termenul actiunii ei, isi pastreaza puterea pina la anularea ei de catre persoana care a eliberat procura. [Alin.3 art.69 modificat prin Legea nr.126 din 30.07.98] [Partea 3 art.69 introdusa prin Ucazul din 04.09.75] Articolul 70. Procura de substituire Persoana careia i s-a dat o procura trebuie sa savirseasca personal actele, pentru care a fost imputernicita. Ea poate sa deie o procura de substituire unei alte persoane pentru savirsirea lor, daca este imputernicita sa faca acest lucru prin procura primita sau daca este silita de imprejurari sa faca aceasta pentru apararea intereselor celui care a dat procura. Procura, prin care imputernicirile se transmit unei alte persoane, trebuie sa fie autentificata la notar. Termenul de valabilitate al procurii de substituire nu poate sa depaseasca termenul de valabilitate al procurii initiale, in temeiul careia a fost data. Cel care a transmis imputernicirile sale unei alte persoane trebuie sa faca cunoscut aceasta reprezentantului si sa-i comunice datele necesare cu privire la persoana, careia i-au fost transmise imputernicirile. Neindeplinirea acestei obligatii pune pe seama aceluia care a transmis imputernicirile raspunderea pentru actele persoanei careia i-a transmis imputernicirile, ca si cum ar fi actele lui proprii. Articolul 71. Incetarea procurii Valabilitatea procurii inceteaza prin: 1) expirarea termenului procurii; 2) anularea procurii de catre persoana care a dat-o; 3) renuntarea persoanei careia i s-a dat procura; 4) incetarea existentei persoanei juridice din partea careia a fost data procura; 5) incetarea existentei persoanei juridice careia i-a fost data procura ; 6) moartea cetateanului care a dat procura sau cind acesta e declarat incapabil, sau cu capacitate de exercitiu restrinsa sau absent fara veste; 7) moartea cetateanului caruia i s-a dat procura sau cind acesta e declarat incapabil, sau cu capacitate de exercitiu restrinsa sau absent fara veste. Persoana care a dat procura poate oricind sa anuleze procura initiala sau procura de substituire, iar acela caruia i s-a dat procura - sa renunte la ea. Orice invoiala de renuntare la aceste drepturi este nula. Articolul 72. Incunostintarea despre anularea sau incetarea procurii Persoana care a dat procura este obligata sa incunostiinteze despre anularea ei persoana careia i s-a dat procura, precum si tertele persoane cunoscute, fata de care urma sa fie reprezentata in baza procurii. Aceiasi obligatie o au succesorii in drepturi ai persoanei care a dat procura, in cazurile cind aceasta inceteaza pentru vre-unul din temeiurile prevazute in punctele 4 si 6 ale articolului 71 din prezentul Cod. Articolul 73. Efectele incetarii procurii Drepturile si obligatiile, nascute in urma actelor persoanei careia i s-a dat procura, inainte ca aceasta sa fi aflat sau sa fi trebuit sa afle despre incetarea ei, sint valabile pentru cel care a dat procura si succesorii lui in drepturi fata de cei de-al treilea. Aceasta regula nu se aplica, daca cel de-al treilea a stiut sau trebuiea sa stie, ca procura nu mai este valabila. Dupa incetarea valabilitatii procurii persoana careia i-a fost data procura ori succesorii ei in drepturi sint obligati sa restituie imediat procura. Odata cu incetarea procurii isi pierde valabilitatea transmiterea imputernicirilor in baza acestei procuri catre o alta persoana (procura de substituire). CAPITOLUL AL CINCILEA PRESCRIPTIA Articolul 74. Termenele generale ale prescriptiei Termenul general pentru apararea printr-o actiune a drepturilor incalcate ale unei persoane (prescriptia) este de trei ani, iar in litigiile dintre organizatiile de stat, colhozuri si alte organizatii cooperatiste si celelalte organizatii obstesti - de un an. Articolul 75. Termenele de prescriptie mai scurte Termenele de prescriptie mai scurte se stabilesc de legislatia Uniunii RSS - pentru valorificarea anumitor drepturi, nascute din raporturi, a caror reglementare este data in competenta Uniunii RSS, de prezentul Cod - pentru valorificarea altor drepturi. Termenul de prescriptie mai scurt, avind o durata de sase luni, se aplica, in special, urmatoarele actiuni: 1) prin care se pretinde plata clauzei penale (amenzii, penalitatilor de intirziere); 2) privitoare la viciile lucrurilor vindute; 3) izvorite din livrarea unei productii de calitate necorespunzatoare sau a unor produse in garnituri necomplete; 4) privitoare la viciile lucrarii, executate in baza contractului de deservire curenta a cetatenilor (alineatul al treilea al articolului 374 din prezentul Cod). Fata de actiunile privitoare la viciile lucrarii efectuate in baza contractului de antrepriza se aplica termenele de prescriptie, prevazute de articolul 371 din prezentul Cod. Fata de actiunile privitoare la vinzarea unei cote-parti din propietatea comuna, cind se incalca dreptul de cumparare preferential, se aplica termenul de prescriptie mai scurt, aratat in partea a patra a articolului 118 al prezentului Cod. Actiunilor legate de transportul marfurilor, calatorilor si bagajelor li se aplica termenele de prescriptie mai scurte, aratate in articolul 389 din prezentul Cod, iar actiunilor ce izvorasc din raporturile organelor de telecomunicatii cu clientela - termenele de prescriptie mai scurte, aratate in Statutul telecomunicatiilor Uniunii RSS. Articolul 76. Nulitatea invoielii cu privire la schimbarea termenelor prescriptiei Partile nu au voie sa schimbe printr-o invoiala termenele prescriptiei si modul de calculare a lor. Articolul 77. Judecarea actiunii, independent de expirarea termenelor prescriptiei Instanta judecatoreasca competenta sau arbitrii alesi primesc spre examinare cererea de aparare a dreptului incalcat, independent de expirarea termenului prescriptiei. [Art.77 modificat prin Legea nr.1322 din 25.09.97] Articolul 78. Obligativitatea aplicarii prescriptiei Instanta judecatoreasca competenta sau arbitrii alesi aplica prescriptia independent de cererea partilor. [Art.78 modificat prin Legea nr.1322 din 25.09.97] Articolul 79. Momentul de la care incepe sa curga termenul de prescriptie Prescriptia incepe sa curga din ziua in care s-a nascut dreptul la actiune; dreptul la actiune se naste din ziua cind persoana a aflat sau trebuia sa afle, ca i-a fost incalcat un drept. Exceptii de la aceasta regula, precum si temeiurile suspendarii si intreruperii cursului prescriptiei se stabilesc prin legislatia Uniunii RSS si prin prezentul Cod. Articolul 80. Termenul de prescriptie in caz de schimbare a persoanelor din obligatie Schimbarea persoanelor din obligatie nu atraje schimbarea termenului de prescriptie. Articolul 81. Suspendarea cursului prescriptiei Cursul prescriptiei se suspenda: 1) daca intentarea actiunii a fost impedicata de un eveniment extraordinar si de neinlaturat in imprejurarile date (forta majora); 2) in virtutea unei aminari a executarii obligatiilor (moratoriu), stabilita prin legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti; 3) daca reclamantul sau piritul se afla in rindurile Fortelor Armate ale Uniunii RSS, trecute pe picior de razboi. Cursul prescriptiei se suspenda, daca imprejurarile aratate in articolul de fata au aparut sau au continuat sa existe in ultimele sase luni ale termenului de prescriptie,iar daca acest termen este mai mic de sase luni - inauntrul termenului de prescriptie. Termenul continua sa curga din ziua cind a incetat imprejurarea, care a servit ca temei pentru suspendarea prescriptiei. Totodata, partea ce a ramas din termenul prescriptiei se prelungeste la sase luni, iar daca termenul de prescriptie a fost mai mic de sase luni - pina la termenul de prescriptie corespunzator. Articolul 82. Intreruperea cursului prescriptiei Curgerea termenului de prescriptie se intrerupe prin intentarea unei actiuni dupa procedura stabilita. In litigiile, in care una sau ambele parti sint cetateni, cursul prescriptiei se intrerupe si prin savirsirea de catre persoana obligata a unor acte, care sint o dovada a recunoasterii datoriei. Dupa intrerupere termenul de prescriptie incepe sa curga din nou; timpul ce s-a scurs pina la intrerupere nu se ia in seama la calcularea noului termen de prescriptie. Daca instanta n-a dat curs actiunii, termenul de prescriptie, care a inceput sa curga inainte de intentarea actiunii, continua sa curga potrivit regulilor generale. Daca instanta n-a dat curs actiunii intentate in cadrul unui proces penal, termenul de prescriptie, care a inceput sa curga inainte de intentarea actiunii, continua sa curga din ziua cind a ramas definitiva sentinta penala, in care nu s-a dat curs actiunii civile. Articolul 83. Efectele implinirii termenului de prescriptie Implinirea termenului de prescriptie inainte de intentarea actiunii constituie un temei pentru respingerea actiunii. Daca instanta judecatoreasca competenta sau arbitrii alesi constata, ca este intemeiat motivul, pentru care termenul de prescriptie a fost depasit, dreptul incalcat va fi aparat. [Alin.2 art.83 modificat prin Legea nr.1322 din 25.09.97] Articolul 84. Suspendarea, intreruperea si restabilirea termenelor de prescriptie mai scurte Regulile privitoare la suspendarea, intreruperea termenelor de prescriptie si restabilirea lor se aplica si termenelor de prescriptie mai scurte, daca legea nu prevede altfel. Articolul 85. Executarea obligatiei de catre debitor dupa implinirea termenului de prescriptie In cazul executarii obligatiei de catre debitor dupa implinirea termenului de prescriptie, el nu are dreptul sa ceara inapoierea prestatiei, chiar daca in momentul executarii nu stia, ca termenul prescriptiei era implinit. Efectele implinirii termenului de prescriptie in cererile ce decurg din raporturile dintre organizatiile de stat si din raporturile lor cu organizatiile cooperatiste (cu exceptia colhozurilor) si cu alte organizatii obstesti sint reglementate de legislatia Uniunii RSS. Articolul 86. Cererile carora nu li se aplica prescriptia Prescriptia nu se aplica: 1) cererilor ce decurg din incalcarea drepturilor personale nepatrimoniale, cu exceptia cazurilor prevazute de lege; 2) cererilor organizatiilor de stat privitoare la restituirea bunurilor de stat, care se afla in posesiunea nelegitima a colhozurilor si a altor organizatii cooperatiste, celorlalte organizatii obstesti sau a catatenilor; 3) cererilor depunatorilor privitoare la eliberarea sumelor depuse la casele de economii din munca ale statului si la Banca de Stat a Uniunii RSS; 4) altor cereri - in cazurile, stabilite de legislatia Uniunii RSS. Articolul 87. Aplicarea prescriptiei in actiunile privitoare la cereri accesorii Odata cu implinirea termenului de prescriptie cu privire la cererea principala, se considera implinit si termenul de prescriptie cu privire la cererile accesorii (clauza penala, garantia s.a.m.d.). Articolul 88. Calcularea termenelor Calcularea termenelor de prescriptie si a altor termene, stabilite prin prezentul Cod, se face potrivit cu regulile prevazute de capitolul al noualea din Codul de procedura civila al RSS Moldovenesti. TITLUL AL DOILEA DREPTUL DE PROPRIETATE CAPITOLUL AL SASELEA DISPOZITII GENERALE Articolul 89. Drepturile proprietarului Proprietarul se bucura de dreptul de posesiune, de folosinta si de dispozitie asupra bunurilor, in limitele determinate de lege. Articolul 90. Proprietatea socialista si proprietatea personala Proprietatea socialista o constituie: proprietatea de stat (a intregului popor); proprietatea cooperatist-colhoznica; proprietatea organizatiilor sindicale si a altor organizatii obstesti. Statul ocroteste proprietatea socialista si creaza conditii pentru sporirea ei. Nimeni nu are dreptul sa foloseasca proprietatea socilaista in scopul inavutirii persoanle si in alte scopuri de acaparare. Proprietatea personala serveste drept unul din mijloacele de satisfacere a cerintelor cetatenilor. [Art.90 modificat prin Ucazul 05.07.84] Articolul 90/1. Administrarea operativa a bunurilor Bunurile, date in seama organizatiilor de stat, intercolhoznice, de stat-colhoznice si altor organizatii de stat-cooperatiste, se afla in administrarea operativa a acestor organizatii, care in limitele, stabilite de lege, in conformitate cu telurile activitatii lor, cu sarcinile de plan si cu destinatia bunurilor, exzercita dreptul de posesiune, de folosinta si de dispozitie asupra bunurilor. [Art.90/1 introdus prin Ucazul 05.07.84] CAPITOLUL AL SAPTELEA PROPRIETATEA DE STAT Articolul 91. Continutul dreptului de proprietate de stat Proprietatea de stat este un bun comun al intregului popor sovietic forma de baza a proprietatii socialiste. Statul este proprietarul unic al tuturor bunurilor de stat. [Art.91 modificat prin Ucazul 05.07.84] Articolul 92. Obiectele dreptului de proprietate de stat Pamintul, subsolul, apele si padurile se afla in proprietatea exclusiva a statului si se dau numai in folosinta. Statului in apartin principalele mijloace de productie in industrie in constructii si in agricultura, mijloacele de transport si de telecomunicatii, bancile, bunurile intreprinderilor comerciale, comunale si celorlalte intreprinderi, organizate de stat, fondul principal de locuinte al oraselor, precum si alte bunuri necesare pentru indeplinirea sarcinilor statului. [Art.92 modificat prin Ucazul 05.07.84] Articolul 93. Dispozitia asupra bunurilor de stat, care fac parte din mijloacele fixe Modul in care cladirile, instalatiile, utilajele si alte bunuri, ce fac parte din mijloacele fixe ale organizatiilor de stat, li se transmit altor organizatii de stat, precum si colhozurilor, celorlalte organizatii cooperatiste si altor organizatii obstesti este stabilit de legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti. [Partea 1 art.93 modificata prin Ucazul 05.07.84] [Partea 2 art.93 abrogata prin Ucazul nr.2411-XI din 30.12.87] [Partea 2 art.93 modificata prin Ucazul 05.07.84] Bunurile de stat aratate in articolul de fata nu pot fi instrainate cetatenilor, cu exceptia acelor bunuri, a caror vinzare catre cetateni este admisa de legislatia Uniunii RSS si RSS Moldovenesti. Articolul 94. Drepturile organizatiilor de stat de a dispune de mijloacele circulante si de productie Organizatiile de stat dispun de materie prima, de combustibil, materiale, semifabricate, mijloace banesti si alte mijloace circulante, precum si de productia finita, in conformitate cu destinatia acestor mijloace si cu planurile aprobate. Articolul 94/1. Atributiile institutiei Se considera institutie organizatia infiintata de catre proprietar pentru desfasurarea functiilor de administrare, socio-culturale, de invatamint si alte functii cu caracter necomercial si finantata integral sau partial de acesta. Institutia, referitor la bunurile atribuite ei, desfasoara, in limitele stabilite de lege, in corespundere cu scopurile activitatii sale, cu sarcinile proprietarului si cu destinatia bunurilor, drepturile de posesie, folosinta si dispunere. Proprietarul bunurilor atribuite institutiei este in drept sa retraga bunurile excedente neutilizate sau folosite contrar destinatiei si sa dispuna de ele la latitudinea sa. Institutia nu este in drept sa alieneze sau sa dispuna in alt mod de bunurile atribuite ei, precum si de bunurile procurate din contul mijloacelor defalcate ei conform devizului. In cazul in care, conform documentelor de constituire, institutia are dreptul de a desfasura activitati care aduc venituri, veniturile obtinute in urma unor asemenea activitati si bunurile procurate din contul acestor venituri se transmit la dispozitia institutiei si se socot la balanta separata. Institutia raspunde pentru obligatiile sale cu mijloacele banesti disponibile, iar in cazul insuficientei lor, de obligatiile institutiei raspunde subventional proprietarul patrimoniului. [Art.94/1 introdus prin Legea nr.1554 din 25.02.98] Articolul 95. Urmarirea bunurilor proprietate publica a statului Bunurile proprietate publica a statului din sectoarele strategice ale economiei (energetica, telecomunicatii, transporturi), care fac parte componenta din procesul tehnologic continuu, precum si resursele naturale, nu pot fi urmarite pe baza pretentiilor creditorilor. [Modificarile introduse prin Legea nr. 1367-XIV din 10.11.2000] [se declara neconstitutionale conform Hot. Curtii] [Constitutionale nr.11 din 15.02.2001] [Art.95 introdus prin Legea nr.1367-XIV din 10.11.2000] [Art.95 exclus prin Legea nr.1554 din 25.02.98] [Alin.1 art.95 completat prin Legea nr.1465 din 29.01.98] [Partea 1 art.95 modificata prin Ucazul 05.07.84] CAPITOLUL AL OPTULEA PROPRIETATEA COLHOZURILOR, A CELORLALTE ORGANIZATII COOPERATISTE SI A UNIUNILOR LOR Articolul 96. Continutul dreptului de proprietate al colhozurilor, al celorlalte organizatii cooperatiste si al uniunilor lor Colhozurile, celelalte organizatii cooperatiste, uniunile lor poseda se folosesc si dispun de bunurile ce le apartin in baza dreptului de proprietate, potrivit statutelor (regulamentelor) lor. Dreptul de dispozitie asupra bunurilor ce constituie proprietate a colhozurilor, a celorlalte organizatii cooperatiste, a uniunilor lor apartine exclusiv proprietarilor acestor bunuri. Articolul 97. Obiectele dreptului de proprietate al colhozurilor si altor organizatii cooperatiste, al uniunilor lor Proprietatea colhozurilor si a altor organizatii cooperatiste, a asociatiilor lor o constituie mijloacele de productie si celelalte bunuri, care le sint necesare pentru indeplinirea sarcinilor lor statutare. [Art.97 modificat prin Ucazul 05.07.84] [Art.98 exclus prin Legea nr.1554 din 25.02.98] [Partea 1 art.98 modificata prin Ucazul 05.07.84] CAPITOLUL AL NOUALEA PROPRIETATEA ORGANIZATIILOR SINDICALE SI A CELORLALTE ORGANIZATII OBSTESTI Articolul 99. Continutul dreptului de proprietate al organizatiilor sindicale si al celorlalte organizatii obstesti Organizatiile sindicale si celelalte organizatii obstesti poseda, se folosesc si dispun de bunurile ce le apartin in baza dreptului de proprietate, potrivit statutelor (regulamentelor) lor. Dreptul de dispozitie asupra bunurilor, ce constituie proprietate a organizatiilor sindicale si a celorlalte organizatii obstesti, apartine exclusiv proprietarilor acestor bunuri. Articolul 100. Obiectele dreptului de proprietate al organizatiilor sindicale si al celorlalte organizatii obstesti Proprietatea organizatiilor sindicale si a celorlalte organizatii obstesti o constituie bunurile, care le sint necesare pentru indeplinirea sarcinilor lor statutare. [Art.100 modificat prin Ucazul 05.07.84] [Art.101 exclus prin Legea nr.1554 din 25.02.98] [Partea 1 art.101 modificata prin Ucazul 05.07.84] CAPITOLUL AL ZECELEA PROPRIETATEA PERSONALA Articolul 102. Obiectele dreptului de proprietate personala al cetatenilor Baza proprietatii personale a cetatenilor o constituie veniturile provenite din munca. In proprietatea personala se pot afla obiectele de intrebuintare curenta, de consum personal, de confort si cele din gospodaria casnica auxiliara, casa de locuit si economiile provenite din munca. Proprietatea personala a cetatenilor si dreptul de a o mosteni sint ocrotite de stat. Bunurile ce se afla in proprieteatea personala a cetatenilor nu trebuie sa serveasca pentru obtinerea de venituri neprovenite din munca, nu trebuie sa fie folosite in dauna intereselor societatii. [Art.102 modificat prin Ucazul 05.07.84] Articolul 103. Dreptul de proprietate personala asupra casei de locuit In proprietatea personala a cetateanului se poate afla o singura casa de locuit (sau o portiune a ei). [Partea 1 art.103 modificata prin Ucazul 05.07.84] Sotii si copii lor minori care locuiesc impreuna pot avea numai o singura casa de locuit, ce apartine cu titlu de proprietate personala unuia dintre ei sau se afla in proprietatea lor comuna. [Partea 2 art.103 modificata prin Ucazul 05.07.84] Dreptul de proprietate al unuia sau al citorva dintre cetatenii aratati in partea a doua din prezentul articol asupra unei portiuni de casa, nu-i lipseste pe ceilalti de dreptul de a avea in proprietate o alta portiune (portiuni) din aceiasi casa. Dar intr-o casa cu mai multe apartamente, apartinind unui colectiv de beneficiari individuali ai constructiei de locuinte, sotii care locuiesc impreuna si copiii lor minori nu pot avea decit un singur apartament. Articolul 104. Marimea suprafetei unei case de locuit proprietate personala a unui cetatean Numarul de etaje si marimea maxima a suprafetei unei case de locuit sau a unei portiuni (unor portiuni) a ei, care apartine unui cetatean cu titlu de proprietate personala, se stabilesc in ordinea instituita de Consiliul de Ministri al RSS Moldovenesti. [Art.104 in redactia Decretului nr.3314-XI din 15.06.89] [Partea 1 art.104 modificata prin Ucazul 05.07.84] Articolul 105. Incetarea dreptului de proprietate personala asupra caselor de locuit, cind proprietarul are mai mult de o casa Daca se va intimpla, ca la un moment dat cetateanul sau sotii care locuiesc impreuna si copiii lor minori sa aiba in proprietate personala, in virtutea temeiurilor admise de lege, mai mult decit o casa de locuit proprietarul are dreptul sa-si lase in proprietate, la alegere, oricare din aceste case. Cealalta casa (case) el trebuie in curs de un an s-o vinda, s-o doneze sau s-o instraineze in alt mod. Daca in curs de un an din ziua cind a luat nastere dreptul de proprietate asupra casei a doua (caselor), proprietarul nu se va folosi de dreptul de a instraina sub orice forma casa de prisos, aceasta din urma, in baza hotaririi comitetului executiv al Sovietului raional, orasenesc, raional din oras de deputati ai norodului, va fi vinduta pe cale silita, in conformitate cu regulile stabilite de Codul de procedura civila al RSS Moldovenesti pentru executarea hotaririlor judecatoresti. Sumele realizate din vinzare, dupa acoperirea cheltuielilor legate de vinzarea silita, se predau fostului proprietar. In cazurile, cind vinzarea silita a casei n-a avut loc din cauza lipsei de cumparatori, casa, in baza hotaririi comitetului executiv al Sovietului raional, orasenesc, raional din oras de deputati ai norodului trece cu titlu gratuit in proprietatea statului. Prevederile acestui articol se aplica, corespunzator, si in cazurile cind se va intimpla, ca la un moment dat cetateanul sau sotii care locuiesc impreuna si copiii lor minori sa aiba in proprietate personala, in virtutea temeiurilor admise de lege: 1) pe linga o casa, o portiune (portiuni) a unei alte case; 2) o portiune (portiuni) de casa, care va depasi marimea prevazuta de articolul 104 din prezentul Cod; 3) portiuni de diferite case; 4) mai mult de un apartament intr-o casa cu mai multe apartamente, apartinind unui colectiv de beneficiari individuali ai constructiei de locuinte. Articolul 106. Stingerea dreptului de proprietate personala asupra unei case de locuit, cind persoana respectiva are o incapere de locuit intr-o casa a fondului de stat sau obstesc de locuinte ori intr-o casa a unei cooperative de construire a locuintelor, a unei cooperative de locuinte Daca cetateanului, care are cu titlu de proprietate personala o casa de locuit (o parte de casa), i s-a acordat o incapere de locuit intr-o casa a fondului de stat sau obstesc de locuinte (cu exceptia cazurilor de acordare a locuintelor de serviciu sau a caminelor) ori intr-o casa a unei cooperative de construire a locuintelor a unei cooperative de locuinte, proprietarul casei (partii de casa) este obligat s-o instraineze in decurs de un an din ziua in care i s-a dat ordinul de repartitie a incaperii de locuit. Regula aceasta nu se aplica in cazurile, cind in conformitate cu legislatia Uniunii RSS cetateanul foloseste casa de locuit, ce-i apartine intr-un centru populat satesc, pentru domicilierea sezoniera sau temporara. Daca se va constata, ca chiriasul incaperii de locuit dintr-o casa a fondului de stat sau obstesc de locuinte (cu exceptia chiriasului locuintei de serviciu), membrul cooperativei de construire a locuintelor cooperative de locuinte ori sotul sau copiii lor minori, care locuiesc impreuna cu ei, au in temeiurile, admise de lege, cu titlu de proprietate personala o casa de locuit (parte de casa) in acelasi centru populat, atunci proprietarul casei (partii de casa) este in drept, ca la aprecierea lui sa-si lase casa de locuit (partea de casa) ori incaperea de locuit din casa fondului de stat sau obstesc de locuinte sau din casa cooperativei. In ultimul caz proprietarul este obligat, ca in decurs de un an din ziua aparitiei dreptului de proprietate asupra casei (partii de casa) s-o instraineze. In caz de neindeplinire a dispozitiilor prezentului articol apar urmarile, prevazute de partile a doua si a treia a articolului 105 din prezentul Cod. [Art.106 in redactia Ucazului nr.3022-XI din 06.10.88] [Art.106 modificat prin Ucazul 05.07.84] Articolul 107. Trecerea pe cale silita in proprietatea statului a bunurilor, folosite pentru obtinerea unor venituri neprovenite din munca Daca casa de locuit, vila (portiunea de casa, de vila) sau alte bunuri ce se afla in proprietatea unui cetatean sint folosite sistematic de proprietar pentru obtinerea de venituri neprovenite din munca, aceasta casa, vila (portiune de casa, de vila) sau alte bunuri vor fi trecute pe cale silita cu titlu gratuit, pe baza hotaririlor judecatoresti in urma actiunii intentate de comitetul executiv al Sovietului local de deputati ai norodului, iar monumentele de istorie si cultura - in urma actiunii intentate de organele de stat pentru ocrotirea monumentelor. Casa (vila) sau portiunea de casa (vila), luata de la cetatean pe baza hotaririi instantei judecatoresti, urmeaza a fi transmisa in fondul Sovietului local de deputati ai norodului, iar monumentele de istorie si cultura - in proprietatea statului. [Art.107 modificat prin Ucazul 05.07.84] Articolul 108. Efectele construirii fara autorizatie a unei case de locuit, a altor cladiri sau a unei anexe Cetateanul care a construit o casa de locuit sau o portiune a ei, precum si cel ce a zidit orice fel de anexa, de constructie suprapusa sau care a efectuat o reconstructie, fara a avea autorizatia stabilita ori un proiect aprobat in modul cuvenit, sau care a incalcet grav normele si regulile de baza privitoare la constructie, nu are dreptul de a dispune de aceasta casa sau de portiunea ei (s-o vinda, s-o doneze, s-o inchirieze s.a.m.d.). In urma actiunii intentate de comitetul executiv al Sovietului raional, orasenesc de deputati ai norodului o asemenea casa sau o portiune a ei pot fi luate cu titlu gratuit de instanta judecatoreasca si trecute in fondul Sovietului local de deputati ai norodului sau, pe baza unei hotariri a comitetului executiv al Sovietului raional, orasenesc de deputati ai norodului, pot fi demolate de catre insusi cetateanul, care a efectuat constructia fara autorizatie ori pe contul lui. Pe baza unei hotariri a comitetului executiv al Sovietului raional, orasenesc de deputati ai norodului alte cladiri sau anexe, construite fara autorizatie, se demoleaza de catre cetateanul, care a efectuat constructia neautorizata sau pe contul lui. Materialele de constructie, obtinute in urma demolarii casei de locuit sau a potrtiunii ei, a altor cladiri sau anexe, ramin in proprietatea cetateanului, care a efectuat constructia fafa autorizatie. [Art.108 modificat prin Ucazul 05.07.84] Articolul 109. Privarea de dreptul de folosire a casei de locuit Luind de la cetatean o cladire in temeiul prevederilor cuprinse in articolele 107 si 108 din prezentul Cod, instanta judecatoreasca poate priva de dreptul de folosire a casei (vilei) pe cetateanul, care si-a cumparat sau si-a zidit o casa, o vila si alte cladiri pe venituri neprovenite din munca sau care a folosit casa (vila) ori portiunea de casa (de vila), ce-i apartine cu titlu de proprietate personala, pentru obtinerea unor venituri neprovenite din munca, sau care a efectuat constructia fara autorizatie, precum si pe membrii familiei, care locuiec impreuna cu dinsul. In cazul cind persoanele, private de dreptul de folosire a casei de locuit (a portiunii de casa), n-au o alta incapere de locuit buna pentru domiciliere permanenta, ea se acorda dupa normele existente de catre organizatia, careia i s-a transmis casa (portiunea de casa). Incaperea de locuit, ce se acorda, trebuie sa se afle pe teritoriul centrului populat respectiv si sa corespunda normelor sanitare si tehnice stabilite. [Art.109 modificat prin Ucazul 05.07.84] Articolul 109/1. Instrainarea casei de locuit, situate intr-o localitate sateasca Casa de locuit, situata intr-o localitate sateasca (sau o portiune a ei), poate fi instrainata cetateanului numai cu conditia, daca i se acorda, in modul stabilit, spre folosire un lot de pamint pe linga casa cu exceptia cazurilor cind casa se vinde in vederea demolarii. [Art.109/1 introdus prin Ucazul 05.07.84] Articolul 110. Numarul maxim de vite pe care un cetatean le poate avea in proprietate personala Numarul maxim de vite, pe care un cetatean le poate avea in proprietate personala, se stabileste de legislatia RSS Moldovenesti. Articolul 111. Proprietatea personala a unui membru al gospodariei de colhoznic Veniturile personale si economiile provenite din munca ale unui membru al gospodariei de colhoznic, precum si bunurile, dobindite de el cu mijloacele lui personale sau primite prin succesiune sau prin donatie si nepredate in proprietatea gospodariei, formeaza proprietatea personala a acestui membru al gospodariei de colhoznic. Cetateanul, care este membru al gospodariei de colhoznic, nu poate avea in proprietate personala bunuri, care, in conformitate cu statutul colhozului, pot apartine numai gospodariei de colhoznic. Articolul 112. Bunurile cetatenilor care nu pot fi urmarite Lista bunurilor cetatenilor, care nu pot fi urmarite in baza pretentiilor creditorilor, se stabileste de Codul de procedura civila al RSS Moldovenesti. Articolul 113. Proprietatea cetatenilor, care se ocupa cu activitatea individuala in cimpul muncii Fata de proprietatea cetatenilor, care se ocupa cu activitatea individuala in cimpul muncii, bazata pe munca personala a cetatenilor si membrilor familiilor lor, se aplica dispozitiile prezentului Cod referitoare la proprietatea personala si legislatia, ce reglementeaza acrtivitatea sus-aratata. [Art.113 modificat prin Ucazul 05.07.84] CAPITOLUL AL UNSREZECELEA PROPRIETATEA COMUNA Articolul 114. Notiunea de proprietate comuna Bunurile pot apartine cu titlu de propietate comuna la doua sau mai multe colhozuri ori altor organizatii cooperatiste si celorlalte organizatii obstesti, sau statului si unuia ori mai multor colhozuri sau altor organizatii cooperatiste si celorlalte organizatii obstesti, sau la doi ori mai multi cetateni. Exista proprietate comuna in cote definite (proprietate pe cote-parti) sau fara cote definite (proprietate in devalmasie). Articolul 115. Posesia, folosinta si dispozitia asupra proprietatii comune pe cote-parti Posesia, folosinta si dispozitia asupra proprietatii comune pe cote-parti se exercita cu consimtamintul tuturor coproprietarilor. In caz de neintelejere, modurile de posesie, folosinta si dispozitie se stabilesc de instanta judecatoreasca, in urma actiunii oricaruia din coproprietari. Organizatiia intercolhoznica, organizatia de stat-colhoznica sau alta organizatie de stat-cooperatista infaptuieste, in cadrul conducerii operative si in conformitate cu statutul (regulamentul) ei, posesia, folosinta si dispozitia asupra bunurilor ce i-au fost atribuite si care aparatin cu drept de proprietate comuna membrilor acestei organizatii - colhozurilor, altor organizatii cooperatiste, statului si colhozurilor sau statului si altor organizatii cooperatiste. Articolul 116. Participarea la veniturile si cheltuielile legate de bunurile comune In limita cotei sale fiecare coproprietar al unei proprietati comune pe cote-parti are dreptul la veniturile, pe care le aduc bunurile comune raspunde in fata tertelor persoane pentru obligatiile legate de bunurile comune si este obligat sa participe la plata impozitelor, taxelor si altor plati, precum si la cheltuielile pentru intretinerea si pastrarea bunurilor comune. Articolul 117. Dreptul coproprietarului unei proprietati comune pe cote-parti la instrainarea cotei Fiecare coproprietar al unei proprietati comune pe cote-parti are dreptul de a instraina, cu titlu oneros sau gratuit, unei alte persoane cota sa din bunul comun, daca legea sau statutul (regulamentul) nu prevad altfel. Articolul 188. Dreptul de cumparare preferential La vinzarea unei cote-parti din proprietatea comuna catre o persoana straina ceilalti coproprietari ai proprietatii comune pe cote-parti au un drept preferential de a cumpara cota la pretul, cu care ea se vinde, si in aceleasi conditii, cu exceptia cazului de vinzare la licitatie publica. Dreptul preferential de a cumpara o casa de locuit poate fi infaptuit, daca el nu contravine articolelor 103 si 104 din prezentul Cod. Vinzatorul cotei-parti din proprietatea comuna este obligat sa instiinteze in scris pe ceilalti coproprietari ai proprietatii comune pe cote-parti, ca intentioneaza sa vinda cota sa unei persoane straine, aratind pretul si celelalte conditii de vinzare. Daca ceilalti coproprietari ai proprietatii comune pe cote-parti vor renunta sa-si exercite dreptul de cumparare preferential sau nu-si vor exercita acest drept in curs de o luna din ziua instiintarii, cind e vorba de o casa, si in curs de zece zile, cind e vorba de alte bunuri, vinzatorul are dreptul sa-si vinda cota-parte oricarei alte persoane. Daca citiva proprietari ai unei proprietati comune pe cote-parti isi vor manifesta dorinta de a dobindi cota din proprietatea comuna, vinzatorul are dreptul de a-l alege pe cumparator. Cind cota-parte se vinde fara respectarea dreptului de cumparare preferential, oricare coproprietar al proprietatii comune pe cote-parti poate sa intenteze in curs de trei luni o actiune la instanta judecatoreasca, cerind sa i se atribuie drepturile si obligatiile de cumparator. Articolul 119. Separarea cotei din bunurile comune Fiecare din coproprietarii unei proprietati comune pe cote-parti oare dreptul se ceara separarea cotei sale din bunurile comune. In cazul cind nu s-a ajuns la un acord cu privire la modul separarii in urma actiunii oricarui coproprietar, bunurile vor fi impartite in natura, daca aceasta e posibil fara a se aduce daune disproportionate destinatiei lor economice. In caz contrar coproprietarul care cere separarea va primi o compensatie baneasca. Separarea cotei-parti din proprietatea comuna pe cote-parti asupra unei case de locuit trebuie sa fie autentificata de notar si inregistrata la comitetul executiv al Sovietului local de deputati ai norodului. Articolul 120. Urmarirea cotei-parti din proprietatea comuna Creditorul coproprietarului unei proprietati comune pe cote-parti are dreptul de a intenta o actiune, cerind separarea cotei debitorului sau, pentru a o putea urmari. Articolul 121. Incetarea dreptului de proprietate comuna pe cote-parti al statului si cetatenilor, al organizatiilor cooperatiste, altor organizatii obstesti si cetatenilor Dreptul de proprietate comuna pe cote-parti al statului si cetatenilor sau al organizatiei cooperatiste, al altor organizatii obstesti si cetatenilor trebuie sa inceteze in curs de un an, calculat din ziua cind a luat nastere proprietatea comuna, prin: 1) impartirea bunurilor in natura, daca aceasta impartire este posibila; 2) rascumpararea de catre stat, de catre organizatia cooperatista sau o alta organizatie obsteasca a cotelor-parti ce apartin cetatenilor; 3) vinzarea catre cetateni a cotei-parti ce apartine statului, organizatiei cooperatiste sau altei organizatii obstesti; 4) vinzarea tuturor bunurilor, urmarind ca ulterior suma realizata sa fie repartizata intre coproprietarii proprietatii comune, potrivit cotelor lor. Alegerea unuia din mijloacele susaratate se face prin invoiala intre cetatean si organul de stat, organizatia cooperatista sau o alta organizatie obsteasca respectiva, iar in lipsa unei asemenea invoieli - de catre instanta judecatoreasca. Dreptul de proprietate comuna pe cote-parti al statului si cetatenilor asupra bunurilor, care prezinta o deosebita valoare, poate inceta, in fiecare caz in parte, pe baza unei hotariri a Sovietului Ministrilor al RSS Moldovenesti prin rascumpararea de catre stat a cotelor-parti ce apartin cetatenilor. Cind organul de stat, organizatia cooperatista sau o alta organizatie obsteasca isi vinde cota-parte din proprietatea comuna asupra unei case de locuit, dreptul preferential de cumparare apartine cetatenilor, care locuiesc in aceasta portiune a casei ca locatari, respectindu-se prevederile partilor a treia si a patra ale articolului 118 din prezentul Cod, iar daca ei renunta la acest drept sau nu-l exercita - celorlalti coproprietari ai proprietatii comune pe cote- parti. Articolul 122. Modul de folosire a casei de locuit care se afla in proprietate comuna pe cote-parti Coproprietarii pe cote-parti ai unei case de locuit au dreptul de a stabili de comun acord, in ce mod sa fie folosite incaperile separate ale acestei case (apartamente, camere), mod care poate sa corespunda sau sa nu corespunda cotelor lor. Aceasta invoiala, daca este autentificata de notar si inregistrata la comitetul executiv al Sovietului local de deputati ai norodului, este obligatoare si pentru persoana, care va dobindi ulterior o cota-parte din proprietatea comuna asupra acestei case. Articolul 123. Efectele construirii unei anexe sau reconstruirii unei case, ce se afla in proprietate comuna pe cote-parti Daca coproprietarul pe cote-parti al unei case de locuit, procedind cu consimtamintul celorlalti coproprietari si in modul stabilit, va mari pe cont propriu dimensiunile casei, efectuind o constructie-anexa, o constructie suprapusa sau o reconstructie, cotele-parti ale coproprietarilor casei urmeaza a fi schimbate in modul corespunzator. Odata cu aceasta poate fi schimbat modul de folosire a incaperilor din casa. [Art.123 modificat prin Ucazul 05.07.84] Articolul 124. Proprietatea gospodariei de colhoznic Bunurile gospodariei de colhoznic apartin membrilor ei cu drept de proprietate in devalmasie (articolul 114 din prezentul Cod). Gospodaria de colhoznic poate avea in proprietate o gospodarie auxiliara pe lotul de linga casa, pe care il are in folosinta, o casa de locuit, vite productive, pasari si inventar agricol marunt, potrivit statutului colhozului. In afara de aceasta, gospodariei de colhoznic ii apartin veniturile din munca ale membrilor ei, provenite din participarea lor la gospodaria obsteasca a colhozului, sau alte bunuri predate de acestea in proprietatea gospodariei de colhoznic, precum si obiectele de uz casnic si de consum personal, dobindite cu mijloace comune. Articolul 125. Posesia, folosinta si dispozitia asupra bunurilor gospodariei de colhoznic Posesia, dispozitia si folosinta asupra bunurilor gospodariei de colhoznic se infaptuiesc cu consimtamintul tuturor membrilor ei. Litigiile cu privire la posesia, folosinta sau dispozitia asupra bunurilor gospodariei se solutioneaza de instanta judecatoreasca in urma actiunii intentate de oricare membru al ei, care a implinit virsta de saispreze ani. Membrii gospodariei in virsta de cincisprezece pina la saisprezece ani intenteaza aceste actiuni cu consimtamintul parintilor, infietorilor sau curatorilor lor, iar actiunile in interesul membrilor gospodariei, care n-au implinit virsta de cincisprezece ani, le intenteaza parintii, infietorii sau tutorii lor. Articolul 126. Raspunderea gosposariei de colhoznic pentru obligatiile membrilor ei Gospodaria de colhoznic raspunde cu bunurile sale pentru conventiile incheiate de capul gospodariei, daca din imprejurarile cauzei nu reiese ca conventia a fost incheiata in interesul personal al acestuia. Ceilalti membrii ai gospodariei raspund pentru obligatiile lor cu bunurile personale si cu cota lor din bunurile gospodariei, daca din imprejurarile cauzei nu reiese, ca conventia a fost incheiata in interesul gospodariei. Urmarirea pentru acoperirea daunei cauzate printr-o infractiune savirsita de unul din membrii gospodariei de colhoznic poate fi indreptata impotriva bunurilor gospodariei, daca instanta va stabili prin sentinta pronuntata, ca aceste bunuri au fost dobindite cu banii rezultati din savirsirea infractiunii sau ca ele si-au sporit valoarea in urma folosirii acestor bani. Lista bunurilor gospodariei de colhoznic, care nu pot fi urmarite in baza pretentiilor creditorilor, se stabileste de Codul de procedura civila al RSS Moldovenesti. Articolul 127. Stabilirea cotei-parti din bunurile gospodariei de colhoznic Cota-parte ce revine unui membru al gospodariei de colhoznic din bunurile ei, va fi stabilita in urmatoarele cazuri: 1) cind el ese din componenta gospodariei de colhoznic fara a forma o noua gospodarie (separare); 2) cind dintr-o singura gospodarie de colhoznic se formeaza doua sau mai multe gospodarii (impartire); 3) cind membrul gospodariei de colhoznic este urmarit pentru obligatiile sale personale. Cota-parte a oricarui membru al gospodariei se stabileste pe baza principiului, potrivit caruia toti membrii gospodariei, inclusiv minorii si cei incapabili de munca, au cote-parti egale. Cota-parte a unui membru capabil de munca al gospodariei in bunurile ei poate fi micsorata, daca el a fost putin timp membru al gospodariei sau a participat foarte putin prin munca sau mijloacele sale la ducerea gospodariei. Articolul 128. Separarea de gospodaria de colhoznic Daca unul sau citiva membri ai gospodariei de colhoznic es din componenta ei, separarea cotei-parti in natura se face in asa fel, incit gospodaria sa nu fie lipsita de cladirile, vitele si inventarul agricol, necesar pentru a duce gospodaria auxiliara. Daca nu se va putea separa in natura cota-parte din bunurile ce se cuvin membrului gospodariei, valoarea lor se va plati in bani. Dreptul de a cere separarea bunurilor in cazul esirii din componenta gospodariei il are orice membru al ei, care a implinit virsta de saisprezece ani. Membrii gospodariei in virsta de cincisprezece pina la saisprezece ani pot cere separarea numai cu consimtamintul parintilor, infietorilor sau curatorilor lor. In interesul membrilor gospodariei, care n-au implinit virsta de cincisprezece ani, pot cere separarea bunurilor parintii, infietorii sau tutorii lor. Articolul 129. Impartirea gospodariei de colhoznic In cazul impartirii gospodariei de colhoznic bunurile ei se impart intre gospodariile nou formate, corespunzator cu cotele-parti ale membrilor lor si tinindu-se seama de nevoile gospodaresti ale fiecarei gospodarii. Dreptul de a cere impartirea gospodariei de colhoznic il are orice membru major al ei, care este membru al colhozului. Impartirea bunurilor, care au apartinut gospodariei de colhoznic si care s-au pastrat dupa incetarea existentei ei, se face in conformitate cu prevederile articolelor 127 si 130 din prezentul Cod. Articolul 130. Pierderea dreptului la cota-parte din bunurile gospodariei de colhoznic Membrul capabil de munca al gospodariei de colhoznic pierde dreptul la cota-parte din bunurile gospodariei, daca trei ani la rind el nu participa prin munca si mijloacele sale la ducerea gospodariei comune. Aceasta regula nu se aplica, daca membrul gospodariei nu participa la ducerea gospodariei din cauza ca a facut serviciul militar in termen sau a studiat la o institutie de invatamint sau a fost bolnav. Articolul 131. Proprietatea gospodariei cetatenilor, care se ocupa cu activitatea individuala in cimpul muncii din agricultura In proprietatea gospodariei cetatenilor, care se ocupa cu activitatea individuala in cimpul muncii din agricultura, bazata pe munca individuala a membrilor gospodariei, se pot afla, in afara de bunurile indicate in articolul 124 din prezentul Cod, vite de munca si inventar agricol necesar pentru lucrarea lotului de pamint, dat in folosinta gospodariei. Bunurile gospodariei cetatenilor, care se ocupa cu activitatea individuala in cimpul muncii din agricultura, mentionate in partea intiia a prezentului articol, le apartin cu titlu de coproprietate. In ceia ce priveste coproprietatea gospodariei cetatenilor, care se ocupa cu activitatea individuala in cimpul muncii din agricultura, se aplica dispozitiile articoleleor 125-130 din prezentul Cod. In proprietatea personala a unor membri aparte ai gospodariei cetatenilor, care se ocupa cu activitatea individuala in cimpul muncii din agricultura, nu se pot afla bunurile, mentionate in partea intiia a prezentului articol. [Art.131 modificat prin Ucazul 05.07.84] CAPITOLUL AL DOISPREZECELEA NASTEREA SI INCETAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE Articolul 132. Momentul nasterii dreptului de proprietate al celui ce dobindeste bunuri in temeiul unui contract Dreptul de proprietate (dreptul de administrare operativa) se naste la dobinditorul de baza de contract al bunurilor din momentul transmiterii obiectului, daca legea sau contractul nu prevede altceva. [Partea 1 art.132 modificat prin Ucazul 05.07.84] Daca contractul de instrainare a lucrului trebuie sa fie inregistrat dreptul de proprietate ia nastere din momentul inregistrarii. Articolul 133. Predarea lucrurilor Se considera predare inminarea lucrurilor facuta dobinditorului, precum si depunerea lucrurilor, instrainate fara obligatia de a le aduce la destinatie, la organizatia de transporturi, pentru a fi expediate dobinditorului, sau la posta, pentru a fi trimise acestuia. Predarea conosamentului sau a unui alt document de dispozitie asupra lucrurilor este echivalenta cu predarea lucrurilor. Articolul 134. Obiectele ce se dobindesc pe baza unor autorizatii speciale Lista obiectelor, care prin insemnatatea lor pentru economia nationala, din considerente de securitate de stat sau din alte motive, pot fi dobindite numai pe baza unor autorizatii speciale (arme, aparate de zbor, otravuri cu actiune puternica s.a.), si modul eliberarii acestor autorizatii sint reglementate prin legislatia Uniunii RSS si prin hotaririle Sovietului Ministrilor al RSS Moldovenesti. Valutele: valuta straina (bilete de banca, bilete de tezaur, monede); documente de plata (cecuri, polite, acreditive si altele) si hirtii de valoare (actiuni, obligatii si altele), in valuta straina; documente de plata de banca in ruble (cecuri si altele), procurate pentru valuta straina cu dreptul de a le transforma intr-o astfel de valuta; metale pretioase - aur, argint, platina si metale din grupa platinei (paladiu, iridiu, rodiu, ruteniu si osmiu) in orice forma si stare si petre pretioase naturale in stare neprelucrata sau prelucrata (diamante, briliante, rubine, smaralde, safire, precum si perle), cu exceptia articolelor de giuvaergerie si alte articole de uz casnic din aceste metale si petre, precum si sparturi de aceste articole, pot fi procurate numai in modul si in limitele, prevazute de legislatia Uniunii RSS. [Partea 2 art.134 modificat prin Ucazul 19.05.77] Articolul 135. Riscul peirii fortuite Riscul peirii fortuite sau deteriorarii fortuite a lucrurilor instrainate trece la dobinditor odata cu dobindirea dreptului de proprietate, daca legea sau contractul nu prevede altfel. Daca persoana care a instrainat lucrul a intirziat sa-l predeie sau dobinditorul a intirziat sa-l primeasca, riscul pieirii fortuite sau deteriorarii fortuite a lucrului revine partii care este in intirziere. Articolul 136. Bunuri principale si bunuri accesorii Accesoriul, adica un bun menit sa serveasca bunul principal si care este legat de el prin destinatie economica comuna, urmeaza soarta bunului principal, daca legea sau contractul nu prevede altfel. Articolul 137. Dreptul de proprietate asupra fructelor si veniturilor Fructele, prasila, veniturile pe care le aduce lucrul apartin proprietarului acestuia, daca legea sau contractul incheiat de proprietar cu o alta persoana nu prevede altfel. Articolul 138. Intretinerea negospodareasca a casei Daca un cetatean nu intretine gospodareste casa ce-i apartine, lasind-o sa se ruineze, comitetul executiv al Sovietului local de deputati ai norodului poate sa-i fixeze un termen potrivit pentru reparatia casei. Daca cetateanul, fara motive intemeiate, nu va face reparatiile necesare, instanta judecatoreasca va putea, in urma actiunii intentate de comitetul executiv al Sovietului local de deputati ai norodului, sa treaca cu titlu gratuit casa rau intretinuta in fondul Sovietului local de deputati ai norodului. Articolul 139. Efectele interetinerii negospodaresti si ale neasigurarii integritatii monumentelor de istorie si cultura Daca un cetatean nu intretine gospodareste monumentul de istorie si cultura, ce-i apartine, organele de stat pentru ocrotirea monumentelor ii fac proprietatului o notificare, ca sa inceteze intretinerea negospodareasca a bunului. Daca proprietarul nu va indeplini aceasta cerere, atunc in urma unei actiuni itentate de organele mentionate instanta judecatoreasca poate ridica acest bun. In cazul necesitatii urgente de a asigura ocrotirea monumentelor de istorie si cultura actiunea pentru ridicarea monumentului poate fi intentata fara o notificare. Daca un cetatean nu asigura integritatea monumentului de istorie si cultura, ce-i apartine, in legatura cu imposibilitatea crearii regimului necesar pentru intretinerea monumentului, un astfel de monument poate fi rascumparat de stat. Daca cetateanul nu-si va da consimtamintul la rascumpararea monumentului, atunc in urma actiunii intentate de organele de stat pentru ocrotiraea monumentelor instanta judecatoreasca poate ridica acest monument. Monumentele de istorie si cultura ridicate trec in patrimoniul statului. Cosul monumentului ridicat i se plateste proprietarului in suma, stabilita prin conventie intre parti, iar in cazul unui litigiu - de instanta judecatoreasca. [Art.139 modificat prin Ucazul 05.07.84] Articolul 140. Bunurile fara stapin Bunurile, care nu au proprietar sau al caror proprietar nu este cunoscut (bunuri fara stapin), trec in proprietatea statului pe baza hotaririi instantei judecatoresti, pronuntate la cererea organului financiar. Cererea se depune la trecerea unui an din ziua inregistrarii acestor bunuri. Bunurile fara stapin, care au apartinut unei gospodarii de colhoznic trec in proprietatea colhozului, pe teritoriul caruia se afla aceste bunuri, pe baza hotaririi instantei judecatoresti, pronuntate la cererea colhozului. Cererea se depune la trecerea unui an din ziua cind Sovietul satesc de deputati ai norodului a inregistrat aceste bunuri. Procedura de identificare si de inregistrare a bunurilor fara stapin se stabileste de Ministerul finantelor al RSS Moldovenesti. Articolul 141. Lucrurile gasite Cel care gaseste un lucru pierdut este obligat sa instiinteze indata persoana care a pierdut acest lucru si sa il restituie sau sa anunte si sa predeie lucrul gasit militiei sau comitetului executiv al Sovietului satesc de deputati ai norodului, iar daca lucrul a fost gasit intr-o institutie, intreprindere sau intr-un vehicul - sa-l predeie administratiei organizatiei respective. Articolul 142. Pastrarea lucrurilor gasite Daca in curs de doua saptamini administratia organizatiei, careia ia fost predat lucrul gasit, nu va identifica persoana care l-a pierdut ea il va preda militiei sau comitetului executiv al Sovietului satesc de deputati ai norodului. Organele intreprinderilor de transporturi pastreaza si vind lucrurile gasite, care le-au fost predate, dupa regulile in vigoare in sistemul transporturilor. Militia sau comitetul executiv al Sovietului satesc de deputati ai norodului are obligatia sa pastreze in curs de sase luni lucrurile gasite, care i-au fost predate. Daca inauntrul acestui termen va fi identificata persoana, care a pierdut lucrul, aceasta ii va fi restituit. Daca ea nu va fi identificata in termenul susaratat, lucrul trece cu titlu gratuit in proprietatea statului. Articolul 143. Compensarea cheltuielilor facute pentru pastrarea lucrului gasit Cel care a gasit un lucru si l-a restituit persoanei care l-a pierdut sau care a predat lucrul organelor respective potrivit cu regulile stabilite are dreptul sa primeasca de la persoana care a pierdut lucrul, iar in cazul cind lucrul trece in proprietatea statului - de la administratia de stat respectiva compensarea cheltuielilor, legate de pastrarea si predarea lucrului. Articolul 144. Vite lasate fara supraveghere Cel care a retinut vite lasate fara supraveghere sau vite de pripas este obligat sa comunice de indata proprietarului vitelor si sa-i restituie vitele sau sa comunice in termen de trei zile militiei sau comitetului executiv al Sovietului satesc de deputati ai norodului, ca a retinut vite lasate fara supraveghere sau vite de pripas. Militia sau comitetul executiv al Sovietului satesc de deputati ai norodului ia masuri pentru a-l gasi pe proprietarul vitelor, iar pe timpul cautarii preda vitele, cu respectarea regulilor veterinare, spre intretinere si folosinta celui mai apropiat sovhoz sau colhoz. Conducatorii acestora nu au dreptul de a refuza primirea vitelor. In cazul gasirii proprietarului, daca e vorba de vite de munca sau vite cornute mari (si tineretul lor) in curs de sase luni, iar daca e vorba de vite cornute mici (si tineretul lor) - in curs de doua luni din ziua predarii vitelor la sovhoz sau colhoz, ele se restituie proprietarului, care este obligat sa compenseze sovhozului sau colhozului cheltuielile pentru intretinerea lor, scazind foloasele trase de acesta. Daca proprietarul vitelor nu va fi gasit in termenele aratate in partea a treia din prezentul articol, el pierde dreptul de proprietate asupra acestor vite. In asemenea cazuri vitele, intretinute in colhoz, trec cu titlu gratuit in proprietatea colhozului, iar vitele, intretinute in sovhoz, - in proprietatea statului, devenind un bun al acestui sovhoz. Articolul 145. Comoara Comoara, adica banii sau obiectele de valoare, ingropate in pamint sau ascunse intr-un alt mod si al caror proprietar nu poate fi stabilit sau care in virtutea legii a pierdut dreptul asupra lor, trece in proprietatea statului si trebuie sa fie predata de persoana care a descoperit-o organelor financiare. Persoanei care a descoperit si a predat organelor financiare monede de aur sau de argint, valuta sovietica sau straina, pietre pretioase, perle, metale pretioase in lingouri, obiecte sau bucati, i se da o recompensa in proportie de douazeci si cinci la suta din costul obiectelor de valoare predate, cu exceptia cazurilor, cind efectuarea sapaturilor sau cautarea acestor obiecte de valoare intra in sfera indatoririlor de serviciu ale acestei persoane. Articolul 146. Rechizitia si confiscarea Trecerea catre stat de la proprietar a unui bun in interes de stat sau obstesc, platindu-i-se proprietarului valoarea acestui bun (rechizitia), precum si trecerea fara plata catre stat a unui bun, ca sanctiune pentru savirsirea unei fapte ilicite (confiscarea) sint admise numai in cazurile si dupa procedura prevazute de legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti. Articolul 146/1. Compensarea catre cetatean a costului casei, ce-i apartine cu titlu de proprietate personala, fiind demolata in legatura cu retragerea lotului de pamint In cazul demolarii casei de locuit, ce-i apartine cetateanului cu titlu de proprietate personala, in legatura cu retragerea lotului de pamint pentru nevoi de stat sau obstesti, cetateanul mentionat primeste o compensatie, ale carei forme, marimi si modalitate sint stabilite de legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti. [Art.146/1 introdus prin Ucazul 05.07.84] Articolul 147. Ridicarea metalelor si a pietrelor pretioase Metale si pietrele pretioase, ce constituie devize si care au fost ridicate pe baza unei decizii a organelor de cercetare penala, a anchetatorului, procurorului sau a instantei judecatoresti, in cazul condamnarii proprietarilor fara confiscarea averii, ori pronuntarii unei sentinte de achitare, ori casarii procesului li se restituie acestor proprietari in natura sau li se platete costul lor in conformitate cu legislatia Uniunii RSS. [Art.147 modificat prin Ucazul 05.07.84] CAPITOLUL AL TREISPREZECELEA APARAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE Articolul 148. Revendicarea de catre proprietar a bunurilor aflate in posesia nelegitima a altuia Proprietarul este in drept a-si revendica bunurile aflate in posesia nelegitima a altuia. Articolul 149. Revendicarea de catre proprietar a bunurilor aflate in posesia unui dobinditor de buna credinta Daca un bun a fost dobindit cu plata de la o persoana care n-a avut dreptul sa-l instraineze, fapt de care dobinditorul n-avea si nici nu era obligat sa aiba cunostinta (dobinditor de buna credinta), proprietarul este in drept sa-l revendice de la dobinditor numai in cazul, cind bunul a fost pierdut de proprietar sau de catre persoana, careia bunul i-a fost incredintat de proprietar in posesie, sau daca i-a fost furat unuia ori altuia, sau a esit din posesia lor pe alta cale, fara voia lor. Nu pot fi revendicate bunurile pentru motivele aratate in partea intiia a prezentului articol, daca aceste bunuri au fost vindute dupa procedura stabilita pentru executarea hotaririlor judecatoresti. Daca bunurile au fost dobindite cu titlu gratuit de la o persoana, care nu avusese dreptul sa le instraineze, proprietarul este in drept sa-si revendice bunurile in toate cazurile. Articolul 150. Revendicarea bunurilor statului, cooperatiste si a altor bunuri obstesti, instrainate in mod ilegal Bunurile statului, precum si bunurile colhozurilor si ale celorlalte organizatii cooperatiste si ale altor organizatii obstesti, instrainate in mod ilegal, indiferent de felul in care s-a facut aceasta, pot fi revendicate de organizatiile respective de la orice dobinditor. [Art.150 modificat prin Ucazul 05.07.84] Articolul 151. Inadmisibilitatea revendicarii banilor si a hirtiilor de valoare de la un dobinditor de buna credinta Banii, precum si hirtiile de valoare la purtator nu pot fi revendicate de la un dobinditor de buna credinta. Articolul 152. Socotelile la restituirea lucrurilor din posesia nelegitima Revendecindu-si bunurile din posesia nelegitima a altuia, proprietarul este in drept de asemenea sa ceara persoanei care stia sau trebuia sa stie, ca posesia lor este nelejitima (posesor de rea credinta), restituirea sau compensarea tuturor veniturilor, pe care lea obtinut sau trebuia sa le obtina in tot timpul posesiunii; iar de la posesorul de buna credinta - toate veniturile pe care le-a obtinut sau trebuia sa le obtina din momentul, cind a aflat sau trebuia sa afle, ca posesiunea este nelegitima sau a primit o citatie in urma actiunii intentate de proprietar, prin care i s-a cerut restituirea bunurilor. Posesorul - atit de buna credinta, cit si de rea credinta, - la rindul sau, are dreptul sa ceara proprietarului compensarea cheltuielilor necesare facute de el in legatura cu bunurile din momentul in care proprietarului i se cuvin venituri de la aceste bunuri. Posesorul de buna credinta este in drept sa-si retina imbunatatirile facute, daca ele pot fi despartite fara a se vatama lucrul. Daca aceste imbunatatiri nu pot fi despartite, posesorul de buna credinta are dreptul sa ceara compensarea cheltuielilor facute pentru aceste imbunatatiri, dar nu mai mult de suma, cu care a sporit valoarea lucrului. Articolul 153. Apararea drepturilor proprietarului impotriva incalcarilor, care nu sint legate de pierderea posesiei Proprietarul poate sa ceara inlaturarea oricaror incalcari aduse drepturilor sale chiar si in cazul, cind aceste incalcari nu sint legate de pierderea posesiei. Articolul 154. Apararea drepturilor posesorului, care nu este proprietar Drepturile, prevazute in articolele 148-153 din prezentul Cod, le are si persoana, care, desi nu este proprietar, detine in posesie bunurile in baza legii sau a unui contract. TITLUL AL TREILEA DREPTURI OBLIGATIILOR A. DISPOZITII GENERALE CU PRIVIRE LA OBLIGATII CAPITOLUL AL PAISPREZECELEA NASTEREA OBLIGATIILOR Articolul 155. Notiunea de obligatie si temeiurile nasterii ei In virtutea unei obligatii o persoana (debitorul) este datoare sa indeplineasca in favoarea unei alte persoane (creditorul) un anumit act bunaoara: sa transmita un bun, sa execute o lucrare, sa plateasca o suma de bani s.a.m.d., sau sa se abtina de la anumite acte, iar creditorul are drept sa ceara debitorului indeplinirea obligatiei. Obligatiile se nasc din contract sau din alte temeiuri, prevazute de articolul 4 din prezentul Cod. Articolul 156. Continutul obligatiilor, care se nasc din acte de planificare Continutul obligatiei, care se naste nemijlocit dintr-un act de planificare a economiei nationale este determinat de acest act. Continutul contractului, incheiat pe baza unei comenzi de stat, trebuie sa corespunda acestei comenzi. [Partea 2 art.156 modificata prin Ucazul nr.2411-XI din 30.12.87] Articolul 157. Incheierea contractului Contractul se considera incheiat, cind partile au cazut de acord, in forma ceruta pentru cazurile respective, cu privire la toate punctele esentiale ale lui. Sint esentiale acele puncte ale contractului, care au fost declarate ca atare prin lege sau sint necesare pentru contractele de categoria respectiva, precum si toate punctele asupra carora, la cererea uneia din parti, trebuie realizata o invoiala. Contractul poate fi incheiat prin primirea spre executare a comenzii, iar intre organizatiile socialiste, in cazurile prevazute de lege, - prin primirea spre executare a comenzii sau a bonului de lucru. Articolul 158. Forma contractului Daca partile s-au invoit sa incheie contractul intr-o anumite forma el se considera incheiat din momentul in care i s-a dat forma convenita, chiar daca dupa lege pentru acest fel de contracte nu se cere o asemenea forma. Daca potrivit legii sau invoielii intre parti contractul trebuie sa fie incheiat in scris, el poate fi incheiat atit prin intocmirea unui singur inscris, semnat de parti, cit si printr-un schimb de scrisori, telegrame, telefonograme s.a.m.d., semnate de partea, care le-a trimis. Articolul 159. Incheierea unui contract in urma propunerii facute cu aratarea termenului pentru raspuns Cind propunerea de a incheia un contract s-a facut cu aratarea termenului pentru raspuns, contractul se considera incheiat, daca inauntrul acestui termen persoana care a facut propunerea a primit de la cealalta parte raspuns, ca accepta propunerea. Articolul 160. Incheierea unui contract in urma propunerii facute fara aratarea termenului pentru raspuns Cind propunerea de a incheia un contract se face verbal, fara fixarea unui termen pentru raspuns, contractul se considera incheiat, daca cealalta parte declara imediat persoanei care i-a facut propunerea ca accepta aceata propunere. Daca aceasta propunere s-a facut in scris, contractul se considera incheiat, in cazul cind raspunsul cu privire la acceptarea propunerii s-a primit intr-un rastim, ce se cere obisnuit pentru acest lucru. Articolul 161. Raspunsul primit cu intirziere privitor la consimtamintul de a incheia contractul Daca din raspunsul primit cu intirziere privitor la consimtamintul de a incheia contractul se vede, ca raspunsul a fost trimis la timp, el se considera intirziat, numai in cazul cind persoana care a facut propunerea va instiinta imediat cealalta parte, ca raspunsul a fost primit cu intirziere. In cazul acesta raspunsul primit cu intirziere este considerat ca o noua propunere de a incheia contractul. Articolul 162. Raspunsul cu privire la consimtamintul de a incheia contractul pe baza unor alte conditii Raspunsul cu privire la consimtamintul de a incheia contractul pe baza unor alte conditii decit acelea care au fost propuse se considera ca respingere a propunerii si totodata ca o noua propunere. Daca la incheierea unui contract intre organizatiile de stat, cooperatiste si alte organizatii obstesti apar divergente, care urmeaza sa fie solutionate de instanta judecatoreasca, organul de arbitraj sau de arbitri alesi, prevederile prezentului articol nu se aplica. [Partea 2 art.162 modificata prin Ucazul 07.12.72] [Art.163 exclus prin Legea nr.1322 din 25.09.97] [Art.163 modificat prin Ucazul nr.2411-XI din 30.12.87] [Partea 1 art.163 modificata prin Ucazul 05.07.84] Articolul 164. Contractul in folosul unei terte persoane Pot cere executarea contractului in folosul unei terte persoane atit persoana care a incheiat contractul, cit si terta persoana, in folosul careia este stipulata executarea, daca legea sau contractul nu prevede altfel si daca aceasta nu rezulta din continutul obligatiei. Cind terta persoana renunta la dreptul ce-i acorda contractul, persoana care a incheiat contractul poate sa foloseasca acest drept, daca acasta nu este in contradictie cu legea, contractul sau continutul obligatiei. CAPITOLUL AL CINCISPREZECELA GARANTAREA EXECUTARII OBLIGATIILOR Articolul 165. Mijloacele garantarii obligatiilor Executarea obligatiilor poate fi garantata, potrivit legii sau contractului, prin stabilirea unei clauze penale (amenda, penalitati de intirziere), gaj si fidejusiune. Afara de aceasta, obligatiile intre cetateni sau cu participarea lor pot fi garantate printr-o arvuna, iar obligatiile intre organizatiile socialiste - prin garantie. Articolul 166. Clauza penala Clauza penala (amenda, penalitatile de intirziere) constituie o suma de bani, determinata de lege sau de contract, pe care debitorul e obligat s-o plateasca creditorului pentru neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a unei obligatii, in special, cind este indeplinita cu intirziere. Clauza penala (amenda, penalitatile de intirziere) poate fi stipulata sub forma unei sume fixe sau sub forma unei cote procentuale din valoarea obligatiei principale. Prin clauza penala (amenda, penalitati de intirziere) se poate garanta numai o creanta valabila. Creditorul nu are dreptul sa ceara plata clauzei penale (amenzii, penalitatilor de intirziere), daca debitorul nu poarta raspundere pentru neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiei. Articolul 167. Forma invoielii cu privire la clauza penala Invoiala cu privire la clauza penala (amenda, penalitatile de intirziere) trebuie sa fie facuta in scris. Nerespectarea formei scrise duce la nulitatea invoielii cu privire la clauza penala (amenda, penalitatile de intirziere). Articolul 168. Gajul In virtutea gajului, creditorul (creditorul gajist) are dreptul, in cazul in care debitorul (debitorul gajist) nu executa obligatia garantata prin gaj, sa i se satisfaca revendicarea, cu preferinta fata de ceilalti creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor sau a drepturilor patrimoniale date in gaj. Gajul se afla in legatura cu obligatia garantata prin gaj si reprezinta, suplimentar la obligatia principala, un raport de drept accesoriu care este conditionat in timp de durata obligatiei principale, daca legea sau contractul de gaj nu prevede altfel. Daca contractul nu prevede altfel, gajul garanteaza obligatia in volumul existent la momentul satisfacerii revendicarii, in special dobinzile, penalitatile, compensarea pierderilor cauzate de intirzierea executarii, precum si compensarea cheltuielilor creditorului gajist necesare pentru intretinerea bunurilor date in gaj si a cheltuielilor de urmarire. Obligatia ce decurge din contractul de gaj este considerata obligatie garantata prin gaj, daca acest fapt este stipulat in contractul in cauza. In cazul executarii partiale a obligatiei fata de creditorul gajist, valoarea partii respective a gajului nu scade, daca contractul nu prevede altfel. Ipoteca si ipoteca de intreprinzator sint un gaj indivizibil. Relatiile de drept privind gajul, in masura in care nu sint reglementate de prezentul cod, se reglementeaza de Legea cu privire la gaj si de alte acte normative. [Art.168 in redactia Legii nr.1465 din 29.01.98] Articolul 169. Partile la contractul de gaj Creditorul gajist este o persoana fizica sau juridica, obligatiile fata de care sint garantate prin gaj. Debitorul gajist este o persoana fizica sau juridica - proprietar sau un alt posesor si uzufructuar legal al bunurilor sau drepturilor patrimoniale date in gaj - care are dreptul sa instraineze aceste bunuri sau drepturi patrimoniale. Debitor gajist poate fi atit debitorul, cit si o terta persoana. [Art.169 in redactia Legii nr.1465 din 29.01.98] Articolul 170. Obiectul gajului Obiect al gajului (bun gajat) poate fi orice bun sau drept patrimonial, inclusiv un obiect sau mai multe obiecte, hirtii de valoare, cu exceptia bunurilor retrase din circuitul civil pentru consumul populatiei ori care, conform legii, nu pot fi urmarite. Nu pot fi obiect al gajului obligatiile legate nemijlocit de persoana debitorului gajist (pensiile alimentare, repararea prejudiciului cauzat vietii sau sanatatii etc.), precum si drepturile a caror cesiune este interzisa de lege. In contract poate fi prevazuta extinderea gajului asupra bunurilor si drepturilor patrimoniale care pot fi dobindite in viitor. Bunurile si drepturile patrimoniale care, conform legii, nu pot fi transmise separat nu pot fi grevate cu gaj separat. Bunurile si drepturile patrimoniale care se afla in proprietate comuna (mixta) pot fi date in gaj numai cu acordul tuturor proprietarilor. Daca unul dintre proprietari da in gaj cota sa aflata in proprietate in diviziune, acordul celorlalti proprietari nu se cere. In cazul gajarii bunurilor aflate in proprietatea unei intreprinderi sau organizatii, asupra gajului se decide in conformitate cu actele de constituire a acesteia. Dreptul de gaj se extinde asupra accesoriilor obiectului principal al bunurilor gajate, daca contractul nu prevede altfel. Asupra venitului si productiei obtinute din utilizarea bunurilor gajate dreptul de gaj se extinde numai in cazurile prevazute de contract. [Art.170 in redactia Legii nr.1465 din 29.01.98] Articolul 171. Tipurile de gaj Exista doua tipuri de gaj: gaj inregistrat si amanet. In cazul gajului inregistrat, obiectul gajului ramine in posesiunea debitorului gajist sau a unui tert care actioneaza in numele debitorului gajist. In cazul amanetului, obiectul gajului se transmite in posesiunea creditorului gajist sau a unui tert care actioneaza in numele creditorului gajist. Conform contractului dintre creditorul gajist si debitorul gajist, obiectul gajului, incuiat si sigilat de creditorul gajist, poate fi lasat la debitorul gajist. Un obiect stabilit in mod individual poate fi lasat la debitorul gajist dupa ce va fi marcat cu un semn care confirma amanetul. Dupa natura relatiilor de drept, la categoria de gaj inregistrat se raporta: 1) ipoteca - gajarea pamintului, cladirilor, constructiilor, altor bunuri imobile legate nemijlocit de pamint, impreuna cu terenul aferent, necesar functionalitatii obiectului gajat, sau cu dreptul de folosinta a acestui teren; 2) ipoteca de intreprinzator - gajul intreprinderii, care se extinde asupra intregului patrimoniu al intreprinderii, inclusiv asupra fondurilor fixe si circulante, altor bunuri si drepturi patrimoniale reflectate in bilantul independent al intreprinderii, daca legea sau contractul nu prevede altfel; 3) gajul marfurilor care se afla in circuitul civil sau in proces de prelucrare; 4) gajul bunurilor si drepturilor patrimoniale pe care debitorul gajist le va dobindi in viitor. [Art.171 in redactia Legii nr.1465 din 29.01.98] Articolul 172. Contractul de gaj Contractul de gaj se incheie in scris. Bunurile in valoare de pina la 10 salarii minime pot fi gajate prin intelegere orala. In contractul de gaj se indica numele si prenumele (denumirea) partilor, domiciliul (sediul) lor, tipul gajului, nomenclatorul, estimarea bunurilor gajate si locul aflarii lor, obligatia garantata prin gaj, volumul si termenul de executare a obligatiei, permiterea sau interzicerea gajului urmator, alte conditii. In cazul gajarii de bunuri sau drepturi patrimoniale a caror instrainare necesita autentificare notariala, contractul de gaj urmeaza, de asemenea, sa fie autentificat notarial. Contractul de ipoteca (de ipoteca de intreprinzator) se autentifica notarial in mod obligatoriu. Orice modificare sau completare a contractului de gaj se efectueaza in forma prevazuta pentru incheierea contractului. [Art.172 in redactia Legii nr.1465 din 29.01.98] Articolul 173. Aparitia gajului Gajul apare in virtutea contractului. Gajul inregistrat apare din momentul inregistrarii contractului de gaj. In cazul amanetului, gajul apare din momentul transmiterii obiectului gajului, daca contractul de gaj nu prevede altfel. [Art.173 in redactia Legii nr.1465 din 29.01.98] Articolul 174. Dreptul de a folosi si de a dispune de obiectul gajului Debitorul gajist are dreptul sa foloseasca obiectul gajului conform destinatiei acestuia, precum si sa obtina prin intermediul lui venit, daca contractul nu prevede altfel, iar din esenta gajului nu rezulta altceva. Debitorul gajist este in drept, cu acordul creditorului gajist, sa dea obiectul gajului in locatiune sau in folosinta gratuita unei alte persoane sau sa dispuna de el in alt mod, daca legea sau contractul de gaj nu prevede altfel. Acordul ce limiteaza dreptul debitorului gajist de a lasa prin testament bunurile gajate se considera nul. Creditorul gajist, cu exceptia lombardului, are dreptul sa foloseasca obiectul gajului numai in cazurile prevazute de contract, urmind sa prezinte debitorului gajist dare de seama despre folosirea lui. Creditorul gajist poate fi obligat prin contract sa obtina din obiectul gajului venit pentru a stinge obligatia principala garantata prin gaj. Debitorul gajist sau creditorul gajist, in functie de faptul care dintre ei detine bunurile gajate, este obligat sa le pastreze si sa le intretina, respectind dreptul de folosinta a acestora. Daca apare pericolul pierderii sau deteriorarii bunurilor gajate, partea care le detine este obligata sa informeze imediat cealalta parte, iar partea care nu detine bunurile are dreptul sa le examineze. Lombardul-creditor gajist este obligat sa asigure pe cont propriu bunurile primite in gaj in cuantumul valorii lor depline, conform estimarilor facute, cu acordul partilor, la primirea bunurilor in gaj. [Art.174 in redactia Legii nr.1465 din 29.01.98] [Partea 2 art.174 modificata prin Ucazul 05.07.84] Articolul 175. Inlocuirea si restabilirea obiectului gajului Inlocuirea obiectului gajului se admite cu acordul creditorului gajist, daca legea sau contractul nu prevede altfel. In cazul in care bunul gajat a fost pierdut sau deteriorat sau daca dreptul de proprietate asupra lui ori dreptul de gestiune asupra lui a fost suspendat in temeiurile prevazute de lege, debitorul gajist trebuie sa-l restabileasca intr-un termen acceptabil sau sa-l inlocuiasca cu un bun echivalent, daca contractul nu prevede altfel. [Art.175 in redactia Legii nr.1465 din 29.01.98] Articolul 176. Autorizatia de instrainare a bunurilor gajate libere de gaj Creditorul gajist poate sa acorde debitorului gajist o autorizatie de instrainare a obiectului gajului liber de gaj. Aceasta prevedere nu se extinde asupra cazurilor de amanet. O astfel de instrainare trebuie sa fie cu titlu oneros si facuta in modul stabilit pentru inlocuirea obiectului gajului. Acordarea autorizatiei de instrainare a obiectului gajului liber de gaj poate fi prevazuta in contractul de gaj. In acest caz, persoana care incheie o tranzactie cu debitorul gajist procura bunurile grevate de gaj libere de gaj. In cazul gajarii de marfuri care se afla in circuit civil si in proces de prelucrare, debitorul gajist poate instraina unele marfuri din rezervele sale de marfuri grevate de gaj prin vinzarea lor in cadrul unei activitati comerciale obisnuite. Actiunea autorizatiei de instrainare a obiectului gajului liber de gaj se suspenda odata cu inminarea avizului de executare silita a obligatiei garantate prin gaj, pina la momentul in care procedura executarii silite a acestei obligatii nu poate fi continuata. Autorizatia de instrainare a obiectului gajului liber de gaj devine nula odata cu transformarea gajului inregistrat in amanet. [Art.176 in redactia Legii nr.1465 din 29.01.98] [Alin.1 art.176 modificat prin Legea nr.1322 din 25.09.97] [Partea 3 art.176 modificata prin Ucazul 05.07.84] Articolul 177. Procurarea de catre tert a bunurilor grevate de gaj Orice tert dobindeste dreptul de proprietate asupra bunurilor grevate de gaj ori dreptul de gestiune a lor, tinind cont de gaj, cu exceptia cazurilor prevazute la articolul 176 din prezentul cod si la prezentul articol. Bunurile grevate de gaj se considera libere de gaj in cazul in care achizitorul considera cu buna credinta ca nu exista gaj si ca nu exista circumstante in a caror virtute ar trebui sa stie despre existenta gajului. Achizitor de buna credinta se considera: 1) persoana care procura: - bunuri grevate de gaj sub forma de marfuri care se afla in circuit civil si in proces de prelucrare; - bunuri sau drepturi patrimoniale, cu exceptia bunurilor imobile si drepturilor asupra bunurilor imobile a caror comercializare a fost anuntata in mijloacele de informare publica; - documente de plata, conosamente, actiuni, titluri de creanta, contracte care sint cotate la o bursa autoritara sau cu care se fac, de regula, tranzactii la bursa; 2) persoana considerata ca atare de catre instanta judecatoreasca si in alte cazuri prevazute de lege. [Art.177 in redactia Legii nr.1465 din 29.01.98] [Art.177 modificat prin Legea nr.1322 din 25.09.97] Articolul 178. Gajul urmator si consecutivitatea executarii creantelor creditorilor gajisti Darea in gajul urmator a bunurilor gajate se admite daca nu este interzisa prin contractele de gaj incheiate anterior. Debitorul gajist este obligat sa prezinte fiecarui creditor gajist, urmator si precedent, datele tuturor cazurilor de gajare a bunurilor si a drepturilor patrimoniale. Nerespectarea acestei obligatii atrage dupa sine nulitatea tranzactiilor urmatorului gaj si raspunderea pentru prejudiciul cauzat creditorilor gajisti. Consecutivitatea executarii creantelor la citeva drepturi de gaj asupra unora si acelorasi bunuri sau drepturi patrimoniale se stabileste tinindu-se cont de consecutivitatea aparitiei drepturilor de gaj. Creantele urmatorului creditor gajist se executa dupa executarea deplina a creantelor precedentului creditor gajist. Consecutivitatea executarii creantelor poate fi modificata daca creditorii gajisti care dispun de dreptul preferential de executare a creantelor la unul si acelasi obiect al gajului consimt. [Art.178 in redactia Legii nr.1465 din 29.01.98] Articolul 179. Particularitatile gajarii marfurilor care se afla in circuit civil si in proces de prelucrare In cazul gajarii marfurilor care se afla in circuit civil si in proces de prelucrare, debitorul gajist este in drept sa modifice componenta si forma naturala a obiectului gajului (stocurilor de marfuri, materiei prime, materialelor, semifabricatelor, produselor finite etc.) astfel incit valoarea lor totala sa nu se reduca fata de valoarea indicata in contractul de gaj. Reducerea valorii marfurilor gajate care se afla in circuit civil si in proces de prelucrare se admite proportional cu partea executata a obligatiei garantate prin gaj, daca contractul nu prevede altfel. Marfurile care se afla in circuit civil si in proces de prelucrare, instrainate de debitorul gajist, inceteaza a fi obiect al gajului din momentul trecerii lor in proprietatea persoanei care le-a procurat, iar marfurile procurate de debitorul gajist, indicate in contractul de gaj, devin obiect al gajului din momentul in care debitorul gajist dobindeste dreptul de proprietate asupra lor. [Art.179 in redactia Legii nr.1465 din 29.01.98] [Art.179 modificat prin Ucazul 05.07.84] Articolul 179/1. Particularitatile gajarii hirtiilor de valoare Hirtiile de valoare pot fi gajate in temeiul contractului de gaj. Gajarea hirtiilor de valoare prin andosament se efectueaza conform legislatiei. Certificatele la dobinzi, dividende si la alte venituri, obtinute in temeiul dreptului exprimat in hirtia de valoare, constituie obiect al gajului in cazul in care contractul nu prevede altfel. [Art.179/1 introdus prin Legea nr.1465 din 29.01.98] Articolul 179/2. Urmarirea bunurilor grevate de gaj Daca la expirarea termenului de executare a obligatiei garantate prin gaj debitorul gajist nu a executat sau a incalcat aceasta obligatie, creditorul gajist obtine dreptul de a urmari obiectul gajului la momentul expirarii termenului, daca legea sau contractul de gaj nu prevede ca acest drept apare mai tirziu sau daca, conform legii, urmarirea obiectului gajului nu poate avea loc mai inainte. Bunurile grevate de gaj sint urmarite din valoarea bunurilor gajate in conformitate cu hotarirea instantei judecatoresti daca debitorul gajist si creditorul gajist nu au avut o alta intelegere incheiata dupa aparitia dreptului de satisfacere a obligatiei garantate prin gaj. Debitorul gajist si creditorul gajist pot conveni asupra modalitatii de comercializare a bunurilor gajate. Obiectul gajului poate fi urmarit numai prin hotarirea instantei judecatoresti in cazul in care: 1) pentru incheierea contractului de gaj a fost necesar acordul sau autorizatia unei alte persoane sau a unei alte autoritati; 2) obiectul gajului il constituie bunuri de valoare istorica, artistica sau culturala; 3) debitorul gajist lipseste si locul aflarii lui nu poate fi identificat. Prin derogare de la dispozitiile alineatului 2 al prezentului articol si ale articolului 179/3, executarea creantelor creditorilor din valoarea bunurilor gajate ale persoanei careia i-a fost deschisa procedura falimentara se efectueaza in modul stabilit de legislatia cu privire la faliment. [Art.179/2 introdus prin Legea nr.1465 din 29.01.98] Articolul 179/3. Distribuirea mijloacelor obtinute din comercializarea obiectului gajului Chestiunea distribuirii mijloacelor obtinute din comercializarea obiectului gajului o hotaraste instanta judecatoreasca in modul stabilit la alineatul 4 al prezentului articol. In cazul in care mijloacele obtinute nu satisfac toate creantele, creditorul gajist este in drept sa obtina mijloacele lipsa din alte bunuri ale debitorului ce pot fi urmarite conform legislatiei, fara a beneficia in acest caz de privilegiul ce rezulta din dreptul de gaj. Daca mijloacele obtinute din comercializarea obiectului gajului depasesc valoarea obligatiilor creditorului gajist garantate prin gaj, diferenta se plateste debitorului gajist. Mijloacele obtinute din comercializarea obiectului gajului trebuie sa fie distribuite fara intirziere in urmatoarea succesiune: 1) cheltuielile legate de comercializarea bunurilor gajate, inclusiv cheltuielile de judecata si remunerarea gestionarului intreprinderii (in cazul ipotecii de intreprinzator); 2) creantele creditorului gajist (sau creditorilor gajisti, conform succesiunii de executare a creantelor lor); 3) platile catre alte persoane care au dreptul sa primeasca mijloace din comercializarea obiectului gajului. [Art.179/3 introdus prin Legea nr.1465 din 29.01.98] Articolul 179/4. Executarea inainte de termen a obligatiei garantate prin gaj si urmarirea obiectului gajului Creditorul gajist este in drept sa ceara executarea inainte de termen a obligatiei garantate prin gaj daca: 1) obiectul gajului nu se afla in posesiunea debitorului gajist contrar conditiilor contractului de gaj sau in cazul incetarii dreptului de proprietate asupra obiectului dat in gaj conform temeiurilor prevazute de legislatie; 2) debitorul gajist incalca regulile de inlocuire a obiectului gajului; 3) creditorul gajist nu respecta obligatia principala garantata prin gaj. Creditorul gajist este in drept sa ceara executarea inainte de termen a obligatiei garantate prin gaj, iar in cazul neexecutarii unei astfel de creante, sa puna sub urmarire obiectul gajului daca debitorul gajist: 1) a incalcat regulile gajului urmator; 2) nu a respectat obligatiile prevazute la articolul 174 alineatul 5 din prezentul cod; 3) a instrainat obiectul gajului incalcind prevederile articolului 178 alineatele 3 si 4 din prezentul cod. [Art.179/4 introdus prin Legea nr.1465 din 29.01.98] Articolul 179/5. Stingerea dreptului de gaj Dreptul de gaj se stinge in cazurile: 1) stingerii obligatiei garantate prin gaj; 2) expirarii termenului gajului; 3) distrugerii bunurilor gajate; 4) comercializarii silite a bunurilor gajate; 5) in alte cazuri prevazute de lege. [Art.179/5 introdus prin Legea nr.1465 din 29.01.98] Articolul 180. Fidejusiunea Prin contractul de fidejusiune fidejusorul se obliga fata de creditorul unei terte persoane sa raspunda in intrejime sau in parte pentru executarea de catre aceasta din urma a obligatiei sale. Fidejusiunea poate garanta numai o creanta valabila. Contractul de fidejusiune trebuie sa fie incheiat in forma scrisa. Nerespectarea formei scrise atraje nulitatea contractului de fidejusiune. Articolul 181. Raspunderea fidejusorului In cazul neexecutarii obligatiei debitorul si fudejusorul raspund in fata creditorului ca debitori solidari, daca contractul de fudejusiune nu prevede altfel. Fidejusorul raspunde in aceiasi masura ca si debitorul, in special, pentru plata dobinzilor, pentru repararea daunelor, pentru plata clauzei penale, daca contractul de fidejusiune nu prevede altfel. Articolul 182. Drepturile si obligatiile fidejusorului in cazul intentarii unei actiuni impotriva lui Daca se intenteaza o actiune impotriva fidejusorului, acesta este obligat sa-l introduca in cauza pe debitor. In caz contrar debitorul are dreptul sa puna in actiunea de regres a fidejusorului toate exceptiile, pe care le-ar fi putut opune creditorului. Fidejusorul are dreptul sa opuna in actiunea creditorului toate exceptiile, pe care le-ar fi putut opune debitorul. Fidejusorul nu pierde dreptul la aceste exceptii nici in cazul cind debitorul a renuntat la ele sau si-a recunoscut obligatia. Daca creditorul va renunta la dreptul lui de a fi indestulat cu preferinta sau la garantarea obligatiei stabilita in folosul lui, fidejusorul este eliberat de obligatia sa, intrucit creditorul ar fi avut posibilitatea sa-si indestuleze creanta, folosind drepturile aratate mai sus. Articolul 183. Drepturile fidejusorului care a executat obligatia Asupra fidejusorului care a executat obligatia trec toate drepturile creditorului din aceasta obligatie. Dupa ce fidejusorul va indeplini obligatia, creditorul este obligat sa-i remita documentele, care atesta creanta impotriva debitorului, precum si sa-i predeie drepturile care garanteaza aceasta creanta. Articolul 184. Instiintarea fidejusorului despre executarea obligatiei de catre debitor Debitorul care a executat obligatia garantata prin fidejusiune este obligat sa instiinteze de indata despre aceasta pe fidejusor. In caz contrar fidejusorul, care a executat obligatia, isi mentine dreptul de a intenta o actiune de regres impotriva debitorului. In cazul acesta debitorul are dreptul sa-l urmareasca pe creditor numai pentru restituirea celor primite fara temei. Articolul 185. Garantia prin fidejusiune data de mai multe persoane Persoanele care au dat impreuna o garantie prin fidejusiune sint solidar obligate fata de creditor, daca contractul de fidejusiune nu prevede altfel. Fiecare din fidejusori are dreptul de a intenta o actiune de regres impotriva debitorului, in limitele sumei platite de el. Articolul 186. Incetarea fidejusiunii Fidejusiunea inceteaza odata cu incetarea obligatiei garantate prin ea. Fidejusiunea inceteaza de asemenea, daca creditorul in curs de trei luni de la implinirea termenului de executare a obligatiei nu va intenta o actiune fidejusorului. Daca termenul de executare a obligatiei nu este aratat sau daca executarea poate fi ceruta in orice moment, atunci, daca lipseste o alta invoiala, obligatia fidejusorului inceteaza la expirarea unui an din ziua incheierii contractului de fidejusiune. Articolul 187. Arvuna Arvuna este o suma de bani, platita in contul platilor datorate potrivit contractului de unul din contractanti celuilalt, pentru a confirma incheierea contractului si a-i garanta executarea. Contractul de arvuna, indiferent de suma arvunei, trebuie sa fie incheiat in forma scrisa. Daca pentru neexecutarea contractului raspunde partea care a dat arvuna, aceasta ramine celeilalte parti. Daca pentru neexecutarea contractului raspunde partea care a primit arvuna, ea este obligata sa plateasca celeilalte parti dublul arvunei. Pe linga aceasta, partea care raspunde pentru neexecutarea contractului este obligata sa repare daunele cauzate celeilalte parti, care n-au fost acoperite prin plata arvunei, daca contractul nu prevede altfel. Articolul 188. Garantia Garantia este obligatia, prevazuta prin lege sau prin contract, pe care si-o ia o organizatie socialista de a plati dastoria unei alte organizatii, in intregime sau in parte, in cazul neexecutarii sau executarii necorespunzatoare a obligatiei. Garantia, stipulata prin contract, trebuie data in forma scrisa. In cazul neexecutarii sau executarii necorespunzatoare a obligatiei asigurate prin garantie, raspunderea materiala a organizatiei garante este complimentara la raspunderea debitorului. Articolulo 189. Extinderea asupra garantiei a regulilor cu privire la fidejusiune Dispozitiile articolelor 180, 182, 184, 186 si 188 din prezentul Cod se extind asupra garantiilor, date de organizatie pentru garantarea platii unei sume de bani datorate de o alta organizatie, daca legislatia Uniunii RSS si RSS Moldovenesti nu prevede altfel. CAPITOLUL AL SAISPREZECELEA EXECUTAREA OBLIGATIILOR Articolul 190. Conditiile generale ale executarii obligatiilor Obligatiile trebuie sa fie executate in modul corespunzator si la termenul stabilit, in conformitate cu prevederile legii, actului de planificare, contractului, iar in lipsa unor asemenea prevederi - in conformitate cu regulile aplicate de obicei in aceasta materie. Articolul 191. Inadmisibilitatea refuzului unilateral de a executa obligatia Cu exceptia cazurilor prevazute de lege nu se admite refuzul unilateral de a executa obligatia si nici modificarea unilaterala a conditiilor contractului. Articolul 192. Executarea obligatiei in rate Creditorul are dreptul sa nu accepte executarea obligatiei in rate, daca nu este prevazut altfel prin lege, prin actul de planificare, prin contract sau daca aceasta nu decurge din sensul obligatiei. Articolul 193. Trecerea executarii obligatiei asupra unei terte persoane Executarea obligatiei ce rezulta dintr-un contract poate fi trecuta in intrejime sau in parte, asupra unei terte persoane, daca aceasta e prevazut prin regulile stabilite, precum si daca terta persoana e legata de una din parti prin subordonare administrativa sau printr-un contract corespunzator. Daca din lege, contract sau din sensul obligatiei nu reiese ca debitorul este dator sa execute obligatia personal, creditorul e obligat sa accepte executarea propusa de terta persoana pentru debitor. Articolul 194. Nestipularea termenului executarii obligatiei Daca termenul executarii obligatiei nu este stipulat sau daca executarea poate fi ceruta in orice moment, creditorul are dreptul sa ceara executarea, iar debitorul are dreptul sa execute obligatiea oricind. Debitorul este obligat sa execute aceasta obligatie in termen de sapte zile din momentul formularii de catre creditor a cererii sale, daca indatorirea de a executa imediat nu rezulta din lege, contract sau din sensul obligatiei. Articolul 195. Executarea obligatiei inainte de termen Debitorul are dreptul sa execute obligatia inainte de termen, daca din lege, contract sau din sensul obligatiei nu rezulta altfel. Executarea obligatiei inainte de termen intre organizatiile de stat cooperstiste si alte organizatii obstesti, se admite in cazurile, cind aceasta e prevazut de lege sau contract, precum si cu consimtamintul creditorului. Articolul 196. Aminarea sau esalonarea executarii obligatiei Instanta judecatoreasca competenta sau arbitrii alesi, daca exista motive suficiente, au dreptul sa acorde debitorului aminarea sau esalonarea executarii obligatiei. [Art.196 modificat prin Legea nr.1322 din 25.09.97] Articolul 197. Locul executarii obligatiei Obligatia trebuie sa fie executata la locul, care este stabilit de lege, de contract sau de actul de planificare, in baza caruia a luat nastere obligatia, sau la locul care rezulta din continutul obligatiei. Daca locul executarii nu este specificat si nu rezulta din sensul obligatiei, ea trebuie sa fie executata precum urmeaza: 1) obligatia de a preda o cladire - la locul unde se afla cladirea; 2) obligatia baneasca (cu exceptia obligatiilor organizatiilor socialiste) - la domiciliul creditorului din momentul nasterii obligatiei. Daca pina la data executarii obligatiei creditorul si-a schimbat domiciliul si a instiintat despre aceasta la timp pe debitor, acesta din urma e obligat s-o execute la noul domiciliu al creditorului urmind ca toate cheltuielile, legate de schimbarea locului de executare, sa cada in sarcina creditorului; 3) toate celelalte obligatii - la domiciliul debitorului din momentul nasterii obligatiei, iar daca debitorul este o persoana juridica - la sediul ei. Articolul 198. Valuta obligatiilor banesti Obligatiile banesti trebuie sa fie exprimate si platite in valuta sovietica. Exprimarea si plata obligatiilor banesti in valuta straina se admit numai in cazurile si in modul prevazute de legislatia Uniunii RSS. Articolul 199. Dobinzile Este interzisa platirea dobinzilor pentru obligatii banesti sau pentru alte obligatii, cu exceptia operatiilor institutiilor de credit, a obligatiilor din domeniul comertului exterior si in alte cazuri aratate de lege. Articolul 200. Executarea obligatiilor reciproce din contract Obligatiile reciproce din contract trebuie sa fie executate simultan, daca din lege, contract sau din sensul obligatiei nu rezulta altfel. Articolul 201. Executarea obligatiei alternative Debitorului, care este obligat sa indeplineasca un act din doua sau mai multe acte, ii apartine dreptul de alegere, daca din lege, contract sau din sensul obligatiei nu rezulta altfel. Articolul 202. Executarea obligatiei in caz de pluralitate de creditori sau de debitori In caz de pluralitate de creditori sau de debitori ai unei obligatii fiecare creditor are dreptul sa ceara executarea, iar fiecare debitor este obligat sa execute obligatia in parti egale cu ceilalti debitori, daca din lege sau din contract nu rezulta altfel. La o obligatie care se naste din contracte pe cote-parti intre organizatiile socialiste dreptul creditorului de a cere executarea si obligatia debitorului de a executa obligatia sint determinate de cotele prevazute in contract. Articolul 203. Obligatiile solidare Obligatia solidara sau creanta solidara se naste, daca aceasta e prevazut de contract sau e stabilit de lege, in special daca obiectul obligatiei este indivizibil. Articolul 204. Dreptul creditorului in cazul unei obligatii solidare a debitorilor In cazul unei obligatii solidare a debitorilor creditorul are dreptul sa pretinda executarea atit tuturor debitorilor la un loc, cit si fiecaruia din ei in parte, sa pretinda executarea obligatiei atit in intrejime, cit si partial. Creditorul care n-a fost indestulat pe deplin de catre unul din debitorii solidari, are dreptul sa ceara celorlalti debitori solidari sa execute ceia ce n-a primit. Debitorii solidari ramin obligati, pina cind obligatia va fi executata in intrejime. Articolul 205. Exceptiile opuse de catre debitorii solidari creditorului In cazul unei obligatii solidare debitorul nu are dreptul sa opuna creditorului exceptii, bazate pe raporturile altor debitori cu creditorul, la care nu participa debitorul respectiv. Articolul 206. Executarea unei obligatii solidare de catre unul din debitori Executarea unei obligatii solidare in intrejime de catre unul din debitori elibereaza pe ceilalti debitori de executarea obligatiei fata de creditor. Debitorul care a executat o obligatie solidara are dreptul sa intenteze o actiune de regres impotriva fiecaruia din ceilalti debitori in parti egale, scazindu-se partea lui, daca legea sau contractul nu prevede altfel. Partea neplatita de unul din debitorii solidari debitorului, care a executat obligatia solidara, cade in masura egala in sarcina aceluia care n-a platit si in sarcina celorlalti debitori solidari. Articolul 207. Creantele solidare In cazul unei creante solidare fiecare din creditorii solidari are dreptul sa ceara debitorului plata creantei in intregime. Debitorul nu are dreptul sa opuna unuia din creditorii solidari exceptii, bazate pe raporturile debitorului cu alt creditor solidar, la care creditorul respectiv nu participa. Executarea obligatiei in intregime fata de unul din creditorii solidari il elibereaza pe debitor de executarea obligatiei fata de ceilalti creditori. Creditorul solidar, a carui creanta a fost executata de debitor, este obligat sa restituie celorlalti creditori partea ce li se cuvine, daca din raporturile ce exista intre ei nu rezulta altfel. Articolul 208. Executarea unei obligatii banesti prin depunerea sumei Daca creditorul lipseste, precum si daca el refuza sa primeasca executarea creantei, cit si in caz de alta intirziere din partea lui, la fel si in cazul cind creditorul incapabil nu are un reprezentant, debitorul unei obligatii banesti sau al unei obligatii care prevede remiterea unor titluri de valoare are dreptul sa depuna banii sau titlurile de valoare datorate de el la biroul notarial, care il va instiinta despre acest lucru pe creditor. Depunerea banilor sau a titlurilor de valoare la biroul notarial se considera ca executare a obligatiei. [Art.208 modificat prin Legea nr.126 din 30.07.98] [Art.208 modificat prin Ucazul 04.09.75] CAPITOLUL AL SAPTESPREZECELEA CESIUNEA DE CRENATA SI CESIUNEA DE DATORIE Articolul 209. Cesiunea de creanta Cesiunea unei creante de catre un creditor unei alte persoane se admite, daca nu este in contradictie cu legea, cu contractul sau daca creanta nu este legata de persoana creditorului. Nu se admite cesiunea de creanta cu privire la repararea daunei materiale, provocate prin vatamarea sanatatii sau prin cauzarea mortii, precum si prin contractul de instrainare a unei case cu conditia intretinerii pe viata. La dobinditorul creantei trec drepturile, care garanteaza executarea obligatiei , inclusiv drepturile de gaj, daca contractul de gaj nu prevede altfel. [Alin.3 art.209 completat prin Legea nr.1465 din 29.01.98] Articolul 210. Indatoririle si raspunderea creditorului, care a cedat creanta Creditorul care a cedat creanta unei alte persoane este obligat sa-i remita documentele, care atesta dreptul la creanta. Vechiul creditor raspunde in fata noului creditor pentru validitatea creantei care i-a fost cedata, dar nu raspunde pentru neexecutarea acestei creante de catre debitor, cu exceptia cazurilor, cind vechiul creditor a garantat pentru debitor fata de noul creditor. Articolul 211. Executarea obligatiei fata de vechiul creditor in caz de lipsa a instiintarii despre cesiunea de creanta Daca debitorul n-a fost instiintat, ca a avut loc o cesiune de creanta, executarea obligatiei fata de vechiul creditor se considera ca executare a obligatiei fata de creditorul corespunzator. Articolul 212. Exceptiile opuse de debitor noului creditor Debitorul are dreptul sa opuna noului creditor toate exceptiile, pe care a putut sa le opuna vechiului creditor pina in momentul primirii instiintarii cu privire la cesiunea creantei. Articolul 213. Cesiunea de datorie Debitorul poate sa faca cesiunea datoriei sale asupra unei alte persoane numai cu consimtamintul creditorului. Noul debitor are dreptul sa opuna creditorului toate exceptiile, bazate pe raporturile dintre creditor si vechiul debitor. Fidejusiunea si gajul constituit de o terta persoana inceteaza odata cu cesiunea creantei, daca fidejusorul sau constituitorul gajului n-a consimtit sa raspunda pentru noul debitor. Articolul 214. Forma cesiunii de creanta si cesiunii de datorie Cesiunea de creanta si cesiunea de datorie, bazate pe o conventie incheiata in forma scrisa, trebuie sa se faca de asemenea in forma scrisa. CAPITOLUL AL OPTSPREZECELEA RASPUNDEREA PENTRU NEEXECUTAREA OBLIGATIILOR Articolul 215. Obligatia debitorului de a repara daunele In cazul neexecutarii sau executarii necorespunzatoare de catre debitor a obligatiei, el este obligat sa repare daunele cauzate creditorului. Prin daune se inteleg cheltuielile facute de creditor, pierderea sau deteriorarea bunului lui, precum si veniturile neobtinute de creditor, pe care el le-ar fi obtinut, daca obligatia ar fi fost executata de debitor. Articolul 216. Clauza penala si daunele Daca pentru neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiei s-a prevazut o clauza penala (amenda, penalitati de intirziere), daunele se repara in ce priveste partea care n-a fost acoperita prin clauza penala (amenda, penalitatile de intirziere). Legea sau contractul poate sa prevada urmatoarele cazuri: 1) cind poate fi urmarita numai clauza penala (amenda, penalitati de intirziere), dar nu si daunele; 2) cind daunele pot fi urmarite in intregime peste suma prevazuta de clauza penala (amenda, penalitatile de intirziere); 3) cind la alegerea creditorului pot fi urmarite fie clauza penala (amenda, penalitatile de intirziere), fie daunele. Articolul 217. Reducerea clauzei penale Daca clauza penala (amenda, penalitatile de intirziere) ce urmeaza a fi platita este prea mare in comparatie cu daunele suferite de creditor, instanta judecatoreasca are dreptul sa reduca clauza penala (amenda, penalitatile de intirziere). In acest caz instanta trebuie sa tina seama de: 1) masura in care debitorul a executat obligatia; 2) starea materiala a cetatenilor, care participa la obligatie; 3) nu numai de interesele patrimoniale ale creditorului, dar si de alte interese ale lui, care merita atentie. Instanta judecatoreasca competenta sau arbitrii alesi au dreptul, in cazuri exceptionale, tinind seama de interesele, care merita atentie, ale partilor sa reduca clauza penala (amenda, penalitatile de intirziere) ce urmeaza sa fie platita creditorului. [Alin.2 art.217 modificat prin Legea nr.1322 din 25.09.97] Articolul 218. Limitarea raspunderii luate prin obligatii Legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti poate sa stabileasca, in ce priveste unele categorii de obligatii, o raspundere limitata pentru neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiilor. Organizatiile socialiste nu-si pot limita raspunderea intr-o invoiala, daca raspunderea pentru categoria respectiva de obligatii este stabilita precis de lege. Articolul 219. Indatorirea debitorului, care a platit clauza penala sau a reparat daunele, de a executa obligatia in natura Plata clauzei penale (amenzii, penalitatilor de intirziere), stipulata pentru caz de intirziere sau alta executare necorespunzatoare a obligatiei, si repararea daunelor, cauzate pentru executarea necorespunzatoare, nu-l elibereaza pe debitor de executarea obligatiei in natura, cu exceptia cazurilor, cind sarcina de plan, pe care se bazeaza obligatia dintre organizatiile socialiste,si-a pierdut puterea. Articolul 220. Efectele neexecutarii obligatiei de a preda un lucru individual determinat In cazul neexecutarii obligatiei de a preda creditorului un lucru individual determinat in proprietate, in administrare operativa sau in folosinta, creditorul are dreptul sa ceara ca lucrul sa fie luat de la debitor si sa fie predat creditorului. Acest drept se pierde, daca lucrul a fost deja predat unei terte persoane, care are acelasi drept. Daca lucrul n-a fost inca predat, se bucura de preferinta creditorul, in folosul caruia obligatia a luat nastere mai inainte, iar daca aceasta nu se poate stabili, se bucura de preferinta acela, care a intentat actiunea primul. Articolul 221. Efectele neexecutarii obligatiei de a indeplini o anumita lucrare Daca debitorul nu si-a executat obligatia de a indeplini o anuma lucrare, creditorul are dreptul s-o indeplineasca pe contul debitorului sau poate sa ceara repararea daunelor. Articolul 222. Culpa ca o conditie a raspunderii pentru neexecutarea obligatiilor Persoana care nu si-a executat obligatia sau a executat-o intr-un mod necorespunzator poarta raspundere materiala numai in caz de culpa (dol sau imprudenta), cu exceptia cazurilor prevazute de lege sau de contract. Lipsa culpei o dovedeste persoana care n-a executat obligatia. Articolul 223. Efectele neexecutarii obligatiei din culpa ambelor parti Daca neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiei se datoreste culpei ambelor parti, instanta judecatoreasca competenta sau arbitrii alesi reduc corespunzator marimea raspunderii debitorului. Instanta judecatoreasca, organul de arbitraj sau arbitrii alesi au dreptul, de asemenea sa reduca marimea raspunderii debitorului daca creditorul a contribuit intentionat sau din imprudenta la marirea daunelor, cauzate prin neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiei, sau n-a luat masuri pentru micsorarea lor. [Alin.1 art.223 modificat prin Legea nr.1322 din 25.09.97] Dispozitiile din prezentul articol se aplica corespunzator si in cazurile cind debitorul, in virtutea legii sau a contractului, poarta raspunderea materiala pentru neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiei, indiferent de culpa ei. Articolul 224. Raspunderea debitorului pentru actele tertelor persoane Debitorul raspunde pentru neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiei de catre tertele persoane, in sarcina carora este pusa executarea ei (articolul 193 din prezentul Cod), daca legislatia Uniunii RSS sau a RSS Moldovenesti nu prevede,ca raspunderea o poarta nemijlocit executantul. Articolul 225. Efectele neexecutarii unui contract bilateral Daca executarea obligatiei dint-un contract bilateral a devenit imposibila, atunci, daca legea sau contractul nu contine alte prevederi efectele sint: 1) daca nici una din parti nu raspunde pentru imposibilitatea executarii, partea, lipsita de posibilitatea de a-si executa obligatia, nu are dreptul sa ceara celeilalte parti executarea contractului. Fiecare parte are dreptul sa ceara in acest caz sa i se restituie tot ce a executat, fara sa fi primit o prestatiune corelativa; 2) daca pentru imposibilitatea executarii raspunde partea care trebuia sa execute ceia ce a devenit imposibil, partea cealalta are dreptul sa renunte la contract si sa ceara sa i se restituie tot ce a executat, precum si repararea daunelor; 3) daca pentru imposibilitatea executarii raspunde partea care trebuia sa primeasca executarea ce a devenit imposibila, cealalta parte are dreptul sa ceara o prestatiune corelativa, scazindu-se ceia ce ea a pastrat dupa ce a fost scutita de executarea obligatiei. In raporturile dintre organizatiile de stat, cooperatiste si alte organizatii obstesti renuntarea la contractul, prevazut de punctul 2 din prezentul articol, se admite numai in cazurile cind aceasta nu este in contradictie cu actele de planificare a economiei nationale. Articolul 226. Intirzierea debitorului Debitorul care a intirziat cu executarea raspunde fata de creditor pentru daunele cauzate prin intirziere si pentru imposibilitatea executarii ce s-a produs intimplator in rastimpul intirzierii. Daca din cauza intirzierii debitorului executarea nu mai prezinta interes pentru creditor, el poate sa refuze primirea executarii si sa ceara repararea daunelor. In raporturile dintre organizatiile socialiste refuzul de a primi o executare intirziata se admite numai in cazurile si in conditiile, prevazute de lege sau de contract. Debitorul nu se considera in intirziere atita timp, cit obligatia nu poate fi executata din cauza intirzierii creditorului. Debitorul care a intirziat executarea unei obligatii banesti este obligat sa plateasca pentru timpul intirzierii o dobinda de trei la suta anual din suma intirziata, daca legea sau contractul nu prevede o alta dobinda. In obligatiile banesti dintre organizatiile socialiste debitorul este obligat sa plateasca creditorului pentru fiecare zi de intirziere o dobinda (penalitati de intirziere) in proportia stabilita de legislatia Uniunii RSS. Articolul 227. Intirzierea creditorului Creditorul este considerat in intirziere, daca a refuzat sa primeasca executarea cuvenita, propusa de debitor, sau n-a savirsit actele, inainte de savirsirea carora debitorul n-a putut sa-si execute obligatia. Creditorul este considerat in intirziere de asemenea in cazurile prevazute de partea a patra a articolului 229 din prezentul Cod. Intirzierea creditorului da debitorului dreptul la repararea daunelor cauzate prin intirziere, daca creditorul nu va dovedi, ca intirzierea nu se datoreste dolului sau imprudentei din partea lui sau din partea persoanelor, care in virtutea legii sau din insarcinarea creditului trebuia sa primeasca executarea. Dupa terminarea intirzierii creditorului debitorul raspunde conform regulilor generale. In cazul unei datorii banesti debitorul nu este obligat sa plateasca dobinzi pe timpul cit a durat intirzierea creditorului. CAPITOLUL AL NOUASPREZECELEA STINGEREA OBLIGATIILOR Articolul 228. Temeiurile stingerii obligatiilor Obligatiile se sting in intregime sau in parte: 1) prin executare; 2) prin compensatie; 3) prin intrunirea calitatii de debitor si de creditor intr-o singura persoana; 4) prin invoiala partilor; 5) prin anularea sau modificarea actului de planificare; 6) prin imposibilitatea de executare, pentru care debitorul nu raspunde; 7) in legatura cu moartea debitorului sau creditorului, daca obligatia trebuie sa fie executata personal de debitor sau era destinata personal creditorului. Articolul 229. Stingerea obligatiei prin executare Executarea, facuta in modul corespunzator, stinge obligatia. Creditorul, primind executarea, este obligat, la cererea debitorului, sa-i deie o chitanta, prin care sa confirme, ca a primit executarea in intregime sau in parte. Daca debitorul a dat creditorului in atestarea obligatiei un titlu de credit, creditorul, primind executarea, trebuie sa-i restituie acest document, dar daca nu poate sa-l restituie, el trebuie sa indice acest lucru in chitanta eliberata debitorului. Chitanta poate fi inlocuita printr-o mentiune, facuta pe titlul de credit restituit. Pina la dovada contrarie aflarea titlului de credit in miinile debitorului atesta stingerea obligatiei. Daca creditorul refuza sa elibereze chitanta, sa restituie titlul de credit sau sa faca in chitanta o mentiune despre imposibilitatea restituirii lui, debitorul are dreptul sa retina executarea. In aceste cazuri creditorul este considerat in intirziere. Articolul 230. Stingerea obligatiei prin compensatie Obligatia se stinge prin compensatia unei creante opuse, de aceiasi natura, ajunsa la termen, sau al carei termen nu este indicat sau a carei executare poate fi ceruta de indata. Pentru compensatie este suficienta cererea unei singure parti. Articolul 231. Compensatia in caz de cesiune de creanta si cesiune de datorie In caz de cesiune de creanta (articolul 209 din prezentul Cod) debitorul are dreptul sa opuna creantei noului creditor creanta sa fata de vechiul creditor, daca aceasta creanta a ajuns la termen inainte de primirea instiintarii despre cesiune sau daca termenul nu este indicat sau daca executarea poate fi ceruta de indata. In cazul unei cesiuni de datorie (articolul 213 din prezentul Cod) noul debitor nu are dreptul sa opuna in compensatie o creanta ce apartine vechiului debitor. Articolul 232. Inadmisibilitatea compensatiei Compensatia creantelor nu este admisa: 1) daca termenul de prescriptie al creantei a expirat; 2) cind se cere repararea daunei cauzate prin vatamarea sanatatii sau prin cauzarea mortii; 3) cu privire la intretinerea pe viata (articolul 445 din prezentul Cod); 4) in alte cazuri prevazute de lege. Articolul 233. Stingerea obligatiei prin intrunirea calitatii de debitor si de creditor intr-o singura persoana Obligatia se stinge prin intrunirea calitatii de debitor si de creditor intr-o singura persoana. Articolul 234. Stingerea obligatiei prin invoiala partilor Obligatia se stinge prin invoiala partilor, inclusiv prin invoiala de a inlocui o obligatie prin alta obligatie intre aceleasi persoane. Stingerea obligatiei intre organizatiile socialiste prin invoiala partilor, inclusiv prin invoiala de a inlocui o obligatie prin alta obligatie, se admite, daca aceasta nu contravine actelor de planificare a economiei nationale. Articolul 235. Stingerea sau modificarea obligatiei in urma modificarii planului Oblugatia dintre organizatiile socialiste se stinge sau urmeaza sa fie modificata de partile contractante in modul stabilit in cazurile cind actele de planificare a economiei nationale, pe care se bazeaza obligatia, sint modificate printr-o dispozitie obligatorie pentru ambele parti. Articolul 236. Stingerea obligatiei prin imposibilitatea de a o executa Obligatia se stinge prin imposibilitatea de a o executa, daca aceasta se datoreste unei imprejurari pentru care debitorul nu raspunde (articolul 222 din prezentul Cod). Articolul 237. Stingerea obligatiei prin moartea cetateanului sau prin lichidarea persoanei juridice Obligatia se stinge prin moartea debitorului, daca executarea este imposibila fara participarea lui personala. Obligatia se stinge prin moartea creditorului, daca executarea ii este destinata personal. Obligatia se stinge prin lichidarea persoanei juridice (debitorului sau creditorului). Prin legislatia Uniunii RSS sau a RSS Moldovenesti executarea obligatiei unei persoane juridice lichidate poate fi pusa in sarcina unei alte persoane juridice. B. DIFERITE CATEGORII DE OBLIGATII CAPITOLUL AL DOUAZECELEA VINZAREA-CUMPARAREA Articolul 238. Contractul de vinzare-cumparare In baza contractului de vinzare-cumparare vinzatorul se obliga sa remita cumparatorului proprietatea unui bun, iar cumparatorul se obliga sa primeasca bunul si sa plateasca pentru el o anumita suma de bani. Daca cumparatorul este o organizatie de stat sau o alta organizatie, mentionata in articolul 90/1 din prezentul Cod, ea dobindeste dreptul de administrare operativa a bunurilor. [Partea 2 art.238 modificata prin Ucazul 05.07.84] Articolul 239. Contractul de vinzare-cumparare a unei case de locuit Casa de locuit (sau portiunea din ea), care este proprietate personala a cetateanului sau a sotilor ce locuiesc impreuna si a copiilor lor minori, poate fi obiectul unui contract de vinzare-cumparare cu respectarea prevederilor articolului 103 din prezentul Cod, precum si cu conditia, ca in numele vinzatorului, al sotului lui si al copiilor lor minori sa nu se vinda mai mult de o singura casa (sau o portiune din ea) in curs de trei ani, cu exceptia cazului vinzarii, prevazut de articolul 105 din prezentul Cod. Cetateanul poate sa vinda in curs de trei ani mai mult decit o singura data casa de locuit, daca exista motive bine intemeiate si pe baza unei autorizatii speciale pentru fiecare caz in parte a comitetului executiv al Sovietului raional, orasenesc, raional din oras de deputati ai norodului. Vinzarea unei case, a carei constructie nu este terminata, nu poate fi efectuata fara autorizatia prealabila a comitetului executiv al Sovietului local respectiv de deputati ai norodului. Nu poate fi obiectul autonom al unui contract de vinzare-cumparare o portiune a casei de locuit, care nu este o incapere de locuit izolata, cu exceptia cazurilor, cind ea i se vinde coproprietarului. [Partea 4 art.239 introdusa prin Ucazul 05.07.84] Daca casa de locuit, ce se afla in proprietatea personala a cetateanului, urmeaza sa fie demolata in legatura cu retragerea lotului de parmint pentru nevoi de stat sau obstesti, atunc din ziua in care a fost adoptata hotarirea Sovietului Ministrilor al RSS Moldovenesti cu privire la retragerea lotului de pamint si la demolarea casei aceasta casa, in legatura cu incetarea dreptului cetateanului la folosirea pamintului, poate fi vinduta sau instrainata in alt mod numai in vederea demolarii. [Partea 5 art.239 introdusa prin Ucazul 05.07.84] Articolul 240. Forma contractului de vinzare-cumparare a unei case de locuit Contractul de vinzare-cumparare a unei case de locuit (a unei parti de casa) trebuie sa fie autentificat pe cale notariala si inregistrat in decurs de trei luni la biroul teritorial de inventariere tehnica. [Alin.1 art.240 in redactia Legii nr.1000 din 16.10.96] [Partea 1 art.240 modificata prin Ucazul 05.07.84] Contractul de vinzare-cumparare a locuintei in proprietate privata, incheiat conform legislatiei privatizarii fondului de locuinte, se autentifica notarial, se inregistreaza la biroul teritorial de inventariere tehnica si serveste drept titlu de proprietate. [Alin.2 art.240 introdus prin Legea nr.212 din 29.07.94] Nerespectarea prevederilor prezentului articol duce la nulitatea contractului. Dispozitiile prezentului articol se aplica si contractelor de vinzare-cumparare a vilelor. Articolul 240/1. Forma contractului de cumparare-vinzare a materiale- lor de constructie, ce se incheie intre cetateni Contractul de cumparare-vinzare a materialelor de constructie ce se incheie intre cetateni, trebuie sa fie autentificat pe cale notariala, in afara de cazurile, cind vinzatorul ii transmite cumparatorului bunurile impreuna cu documentul privitor la procurarea lor de la o organizatie comerciala sau de la o alta organizatie. Nerespectarea acestei prevederi implica aplicarea regulilor, prevazute de articolul 50 din prezentul Cod. [Art.240/1 introdus prin Ucazul nr.1093 din 17.06.86] Articolul 240/2. Forma contractului de instrainare a imobilului Contractul de instrainare a imobilului proprietate a persoanelor fizice sau juridice trebuie sa fie autentificat pe cale notariala si inregistrat in decurs de trei luni la biroul teritorial de inventariere tehnica. [Art.240/2 introdus prin Legea nr.1000 din 16.10.96] Articolul 241. Pretul Vinzarea marfurilor de catre organizatiile de stat, cooperatiste si alte organizatii obstesti se face la preturile de stat fixate, cu exceptia cazurilor, prevazute de legislatia Uniunii RSS si, in limitele stabilite de ea, de legislatia RSS Moldovenesti. Vinzarea de catre colhozuri a prisosurilor de produse agricole, pe care nu le cumpara statul, precum si vinzarea de catre catateni a bunurilor lor se face la preturile stabilite prin invoiala partilor, daca legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti nu prevede altceva. [Partea 2 art.241 completata prin Ucazul nr.1093 din 17.06.86] Articolul 242. Indatorirea vinzatorului de a-l preintimpina pe cumparator cu privire la drepturile tertelor persoane asupra lucrului care se vinde La incheierea contractului vinzatorul este obligat sa-l preintimpine pe cumparator cu privire la drepturile tertelor persoane asupra lucrului care se vinde (dreptul de gaj, de folosinta pe viata, drepturile de locatar s.a.). Nerespectarea acestei prevederi da cumparatorului dreptul de a cere micsorarea pretului sau rezilierea contractului si repararea daunelor. Articolul 243. Indatorirea vinzatorului de a pastra lucrul vindut Daca dreptul de proprietate sau de administrare operativa trece la cumparator mai inainte de transmiterea lucrului, vinzatorul e dator, ca pina la transmitere sa pastreze lucrul, sa nu admita inrautatirea starii lui. Cheltuielile necesare in acest scop, facute de vinzator dupa trecerea dreptului de proprietate (de administrare operativa) la cumparator, se restituie vinzatorului, daca aceasta e prevazut de contract. [Art.243 modificat prin Ucazul 05.07.84] Articolul 244. Efectele neexecutarii de catre vinzator a obligatiei de a transmite lucrul Daca vinzatorul, incalcind contractul, nu va transmite cumparatorului lucrul vindut, cumparatoprul are dreptul sa ceara transmiterea lucrului vindut si repararea daunelor cauzate prin intirzierea executarii sau sa renunte la contract si sa ceara repararea daunelor. Articolul 245. Efectele refuzului cumparatorului de a primi lucrul cumparat sau de a plati costul lui Daca cumparatorul, incalcind contractul, va refuza sa primeasca lucrul cumparat sau sa achite pentru el pretul stabilit, vinzatorul are dreptul sa ceara primirea lucrului de catre cumparator si achitarea pretului, precum si repararea daunelor cauzate prin intirzierea exzecutarii sau sa renunte la contract si sa ceara repararea daunelor. Articolul 246. Calitatea lucrului vindut Calitatea lucrului vindut trebuie sa corespunda conditiilor contractului, iar in lipsa unor indicatii in contract - cerintelor obisnuite. Lucrul, pe care il vinde o organizatie comerciala, trebuie sa corespunda standartului, conditiilor tehnice sau mostrelor, stabilite pentru lucrurile de acest fel, daca nu rezulta altfel din caracterul operatiei respective de vinzare-cumparare. [Partea 2 art.246 modificata prin Ucazul 05.07.84] Articolul 247. Drepturile cumparatorului in cazul cind i se vinde un lucru de calitate necorespuzatoare Cumparartorul, caruia i se vinde un lucrul de calitate necorespunzatoare, daca viciile lui n-au fost stipulate de vinzator, are dreptul, la alegerea lui, sa ceara: 1) sau inlocuirea lucrului, determinat in contract prin genul sau, printr-un lucru de calitate corespunzatoare; 2) sau reducerea corespunzatoare a pretului de cumparare; 3) sau inlaturarea gratuita a viciilor lucrului de catre vinzator sau restituirea cheltuielilor facute de cumparator pentru inlaturarea lor; 4) sau rezilierea contractului si repararea daunelor cauzate cumparatorului. Exercitarea acestor drepturi de catre persoana, care a cumparat obiectul de la o intreprindere de comert cu amanuntul, se face in modul stabilit de legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti. [Partea 2 art.247 modificata prin Ucazul 05.07.84] Articolul 248. Termenele de prezentare a pretentiilor in legatura cu viciile lucrului vindut Termenele, in cursul carora poate fi prezentata pretentia in legatura cu viciile lucrului vindut, sint stabilite de legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti. Cumparatorul are dreptul sa prezinte vinzatorului pretentia in legatura cu viciile lucrului vindut, care n-au fost stipulate de vinzator pina la transmiterea lui, indata ce au fost descoperite, insa nu mai tirziu de sase luni din ziua transmiterii lucrului, iar in cea ce priveste viciile unei case de locuit - nu mai tirziu de un an din ziua transmiterii casei de locuit in posesia cumparatorului. Daca este imposibil de a stabili ziua transmiterii casei de locuit sau daca casa de locuit se afla in posesia cumparatorului inainte de incheierea contractului de vinzare-cumparare, cumparatorul are dreptul sa prezinte vinzatorului pretentia din ziua inregistrarii contractului in modul stabilit. Sovietul Ministrilor al RSS Moldovenesti poate stabili alte termene pentru prezentarea pretentiilor cu privire la viciile lucrurilor vindute de organizatiile comerciale cu amanuntul. [Art.248 modificat prin Ucazul 23.05.74] Articolul 249. Pretentiile in legatura cu viciile lucrului vindut cu termen de garantie In cazurile cind pentru lucrurile ce se vind prin organizatiile comerciale cu amanuntul sint stabilite, in conformitate cu articolul 264 din prezentul Cod, termene de garantie, aceste termene se calculeaza din ziua vinzarii cu amanuntul. In cursul termenului de garantie cumparatorul poate prezenta vinzatorului pretentii in legatura cu viciile lucrului vindut, care impiedica intrebuintarea lui normala. Vinzatorul este obligat sa asigure inlaturarea gratuita a viciilor lucrului sau sa-l inlocuiasca printr-un lucru de calitate corespunzatoare sau sa-l primeasca inapoi, urmind sa restituie cumparatorului suma platita pentru el, daca nu va dovedi, ca viciile au aparut din cauza incalcarii de catre cumparator a regulilor de folosire a lucrului sau de pastrare a lui. Daca pentru prezentarea pretentiei in legatura cu viciile lucrului vindut este stabilit un termen de garantie mai scurt decit termenele aratate in articolul 248 din prezentul Cod, se aplica termenele prevazute de articolul 248 din prezentul Cod. Articolul 250. Termenele de prescriptie in actiunea cu privire la viciile lucrului vindut Termenle de prescriptie in actiunile, legate de viciile lucrului vindut, se stabilesc de legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti. Actiunea cu privire la viciile lucrului vindut poate fi intentata cel mult in termen de sase luni din ziua prezentarii pretentiei, iar daca pretentia n-a fost prezentata sau nu se poate stabili data prezentarii ei, - cel mult in termen de sase luni din ziua expirarii termenelor prevazute de articolele 248 si 249 din prezentul Cod pentru prezentarea pretentiei cu privire la aceste vicii. [Art.250 modificat prin Ucazul 23.05.74] Articolul 251. Obligatia vinzatorului in cazul cind cumparatorului i se intenteaza o actiune de evictiune Cind o terta persoana intenteaza cumparatorului o actiune de evictiune pentru un temei aparut inainte de vinzarea lucrului, cumparatorul este obligat sa-l introduca in proces pe vinzator, iar vinzatorul este obligat sa intervina in acest proces de partea cumparatorului. Neintroducerea vinzatorului in proces il scuteste de raspundere fata de cumparator, daca vinzatorul va dovedi, ca, fiind introdus in proces, ar fi putut preintimpina evictiunea cumparatorului. Vinzatorul care, desi introdus in proces de catre cumparator n-a participat la proces, pierde dreptul de a dovedi, ca cumparatorul a dus procesul gresit. Articolul 252. Obligatia vinzatorului in cazul unei hotariri de evictiune Daca in virtutea unei hotariri a instantei judecatoresti competente sau a arbitrilor alesi cumparatorul va fi evins, vinzatorul e obligat sa repare daunele suferite de cumparator. [Alin.1 art.252 modificat prin Legea nr.1322 din 25.09.97] Invoiala partilor prin care vinzatorul este scutit de raspundere sau i se limiteaza raspunderea, este nula, daca vinzatorul, stiind despre existenta drepturilor tertei persoane asupra lucrului ce se vinde, nu l-a preintimpinat despre aceasta pe cumparator. Articolul 253. Limitarea raspunderii in cazul cind lucrul se vinde la licitatie publica Regulile cu privire la raspunderea vinzatorului in cazul unei hotariri de evictiune a cumparatorului si pentru viciile bunurilor vindute nu se extind asupra cazurilor de vinzare silita a bunurilor la licitatie publica. Articolul 254. Vinzarea marfurilor pe credit Marfurile de uz indelungat li se pot vinde cetatenilor de catre intreprinderile de comert cu amanuntul pe credit (cu esalonarea platii) in cazurile si in modul stabilite de legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti. [Partea 1 art.254 modificata prin Ucazul 05.07.84] Vinzarea marfurilor pe credit se face la preturile, care sint in vigoare la data vinzarii. Schimbarea ulterioara a preturilor la marfurile vindute pe credit nu implica o recalculare a pretului. Dreptul de proprietate asupra marfurilor ce se vind pe credit trece la cumparator in conformitate cu prevederile articolului 132 din prezentul Cod. CAPITOLUL AL DOUAZECI SI UNULEA SCHIMBUL Articolul 255. Contractul de schimb In baza contractului de schimb intre parti se face schimbul unui bun pe alt bun. Fiecare din participantii la contractul de schimb este considerat ca vinzator al bunului, pe care il da, si ca cumparator al bunului, pe care il primeste. Contractul de schimb, in care una sau ambele parti sint organizatii de stat, poate fi incheiat numai in cazurile, prevazute de legilatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti. Articolul 256. Aplicarea la contractul de schimb a regulilor referitoare la contractul de vinzare-cumparare La contractul de schimb se aplica regulile corespunzatoare privind contractul de vinzare-cumparare, daca din esenta raporturilor ce exista intre parti nu rezulta altfel. CAPITOLUL AL DOUAZECI SI DOILEA DONATIA Articolul 257. Contractul de donatie In baza contractului de donatie o parte (donator) transmite cu titlu gratuit celeilalte parti (donatarului) un bun in proprietate. Contractul de donatie se considera incheiat in momentul, cind bunul a fost transmis donatarului. Donarea bunurilor de catre un cetatean unei persoane juridice se poate face cu conditia utilizarii acestor bunuri in anumite scopuri socialmente utile. [Alin.3 art.257 in redactia Legii nr.1554 din 25.02.98] Articolul 257/1. Donatii filantropice Se considera donatie filantropica donarea de bunuri mobile si imobile, bani si hirtii de valoare in scopuri socialmente utile in folosul cetatenilor, institutiilor curative, educative, de protectie sociala si altor institutii similare, institutiilor de binefacere, stiintifice si de invatamint, fundatiilor, muzeelor, altor institutii de cultura, organizatiilor obstesti si religioase, precum si in folosul statului si al altor subiecti ai dreptului civil. Pentru primirea unei donatii filantropice nu e nevoie de autorizatia sau acordul cuiva. Daruind bunuri cu titlu filantropic cetateanului, donatorul trebuie sa specifice, iar daruindu-le altor persoane, poate sa specifice destinatia acestor bunuri. Daca donatia filantropica in folosul unui cetatean a fost efectuata fara specificarea destinatiei bunurilor donate cu titlu filantropic, acestea se considera donatii obisnuite. In celelalte cazuri, bunurile donate cu titlu filantropic sint utilizate de catre donatar in corespundere cu destinatia acestor bunuri. Persoana juridica care primeste donatii filantropice cu destinatie speciala trebuie sa tina evidenta deosebita a tuturor operatiilor de folosire. Daca, in virtutea schimbarii circumstantelor, bunurile donate cu titlu filantropic nu pot fi folosite conform destinatiei specificate de donator, acestea pot fi folosite in alte scopuri numai cu acordul donatorului, iar in cazul decesului donatorului cetatean sau in cazul lichidarii donatorului persoana juridica - conform hotaririi instantei judecatoresti. Folosirea bunurilor donate cu titlu filantropic contrar destinatiei specificate de donator sau schimbarea acestei destinatii cu incalcarea prevederilor alin.6 al prezentului articol ii ofera dreptul donatorului, urmasilor acestuia sau altui succesor de drepturi sa ceara revocarea donatiei filantropice. [Art.257/1 introdus prin Legea nr.1554 din 25.02.98] Articolul 258. Forma contractului de donatie Donatia insotita de inminarea darului donatarului, de transmiterea lui simbolica (inminarea cheilor etc.) ori de inminarea titlurilor de drept poate fi efectuata oral, cu exceptia cazurilor prevazute la alin.2 si alin.3 ale prezentului articol. Contractul de donatie a bunurilor mobile se incheie in forma simpla in scris in cazurile in care: 1) donatorul este o persoana juridica si pretul obiectului contractului depaseste valoarea rezonabila a unui dar obisnuit; 2) donatorul este persoana fizica, iar donatarul - persoana juridica; 3) bunurile urmeaza a fi inregistrate in mod special; 4) contractul contine promisiunea de donatie in viitor. Contractul de donatie a bunurilor imobile se autentifica pe cale notariala si, in cazurile prevazute de lege, se inregistreaza in Cadastrul bunurilor imobile. [Art.258 in redactia Legii nr.1554 din 25.02.98] [Alin.3 art.258 in redactia Ucazului nr.1093 din 17.06.86] [Partea 1 art.258 modificata prin Ucazul 19.05.77] CAPITOLUL AL DOUZECI SI TREILEA FURNIZAREA Articolul 259. Contractul de furnizare In baza contractului de furnizare organizatia-furnizor se obliga sa predeie in anumite termene sau la un anumit termen organizatiei- cumparator (clientului) in proprietate (in administrare operativa) anumite produse, conform actului de planificare pentru repartizarea productiei, obligator pentru ambele organizatii; organizatia-cumparator se obliga se receptioneze produsele si sa le plateasca la preturile stabilite. [Partea 1 art.259 modificata prin Ucazul 05.07.84] Contract de furnizare este, de asemenea, si contractul incheiat intre organizatii dupa aprecierea lor, in baza caruia furnizorul se obliga sa predeie cumparatorului produse, nerepartizabile in cadrul planului, intru-un termen, care nu coincide cu momentul incheierii contractului. Livrarea de produse fara incheierea unui contract este admisa numai in cazurile, stabilite de Sovietul Ministrilor al Uniunii RSS sau de Sovietul Ministrilor al RSS Moldovenesti. Articolul 260. Nelivrarea sau neridicarea intregii cantitati de produse Cantitatea de produse, nelivrata de furnizor sau neridicata de cumparator in termenul convenit, trebue sa fie livrata (ridicata) in modul si in termenele, prevazute de Regulamentele privitoare la furnizari, de Conditiile speciale ale furnizarii unor anumite feluri de produse (articolul 266 din prezentul Cod) sau de contract. Cumparatorul are dreptul, ca, instiintindu-l pe furnizor, sa refuze receptionarea produselor, care au fost livrate cu intirziere, daca contractul nu prevede altfel. Cumparatorul este obligat sa receptioneze si sa plateasca produsele, expediate de furnizor inainte de primirea instiintarii din partea cumparatorului. Articolul 261. Asortimentul produselor livrate Produsele trebuie sa fie livrate in asortimentul prevazut de contract. Livrarea produselor de anumite feluri, care intra in asortimentul respectiv, intr-o cantitate mai mare decit prevede contractul, nu este socotita ca o acoperire a cantitatii de produse de alte feluri ramase nelivrate, cu exceptia cazurilor, cind aceasta livrare s-a facut cu consimtamintul cumparatorului. Pentru nelivrarea in intregime a unor feluri de produse, care intra in asortiment, furnizorul plateste clauza penala stabilita, chiar daca, in ceia ce privte valoarea totala a produselor, livrarea s-a facut in termenul prevazut de contract. Articolul 262. Calitatea produselor livrate Calitatea produselor ce urmeaza a fi livrate trebuie sa corespunda standartelor, conditiilor tehnice sau mostrelor. In contract se poate prevedea livrarea de produse calitativ superioare standartelor si conditiilor tehnice aprobate sau mostrelor. In cazul cand se livreaza produse de o calitate inferioara celei prevazute de standart, de conditiile tehnice aprobate sau de mostre, cumparatorul este obligat sa refuze receptionarea si achitarea produselor, iar daca produsele au fost deja achitate de cumparator, sumele platite de el urmeaza a fi restituite. Daca, insa, viciile produselor livrate pot fi inlaturate fara ca produsele sa fie restituite furnizorului, cumparatorul are dreptul sa ceara furnizorului inlaturarea viciilor la locul aflarii produselor sau sa le inlature cu propriile sale mijloace, dar pe contul furnizorului. Daca produsele livrate corespund standartelor sau conditiilor tehnice, dar sint de o calitate inferioara celei convenite, cumparatorul are dreptul sa receptioneze produsele, platind pretul stabilit pentru produsele de calitatea respectiva sau sa refuze receptionarea si plata produselor. Articolul 263. Termenul de prescriptie in actiunile cu privire la viciile produselor livrate Pentru actiunile ce izvorasc din livrarea produselor de calitate necorespunzatoare se fixeaza un termen de prescriptie de sase luni, care incepe sa curga din ziua stabilirii de catre cumparator, in modul cuvenit, a viciilor produselor ce i sau livrat. Articolul 264. Termenele de prezentare a pretentiilor in legatura cu viciile produselor livrate Termenele si modul stabilirii de catre cumparator a viciilor produselor ce i s-au livrat, care nu au putut fi descoperite in momentul receptionarii lor obisnuite, precum si termenele si modul prezentarii fata de furnizor a pretentiilor ce decurg din livrarea produselor de calitate necorespunzatoare sint reglementate de legislatia Uniunii RSS. In ceia ce priveste produsele, destinate intrebuintarii indelungate sau pastrarii, standartul sau conditiile tehnice pot prevedea termene mai lungi pentru stabilirea de catre cumparator, in modul cuvenit, a viciilor aratate (termene de garantie), urmind ca ulterior sa i se prezinte furnizorului pretentiile in vederea inlaturarii acestor vicii sau a inlocuirii produselor. Furnizorul este obligat sa inlature fara plata viciile produselor, pentru care este stabilit un termen de garantie), sau sa inlocuiasca aceste produse, daca nu va dovedi ca viciile sau ivit din cauza incalcarii de catre cumparator a regulilor de folosire a produselor sau de pastrare a lor. Prin contracte se pot stipula termene de garantie, daca ele nu sint prevazute prin standarte sau conditii tehnice, precum si termene de garantie mai lungi decit cele prevazute de standarte sau de conditii tehnice. In ceia ce priveste marfurile de consum popular, care se vind prin organizatiile de comert cu amanuntul, termenul de garantie incepe sa curga din ziua vinzarii cu amanuntul a lucrului (articolul 249 din prezentul Cod). Articolul 265. Livrarea produselor in garnituri complete Produsele trebuie sa fie livrate in garnituri complecte, in conformitate cu prevederile standartelor, conditiilor tehnice sau cataloagelor de preturi. In contract poate fi prevazuta livrarea produselor in garnituri complecte cu articole suplimentare, pe parti sau fara unele articole (parti) din complect, de care nu are nevoie cumparatorul. Daca livrarea in garnituri complecte nu este prevazuta de standarte, de conditiile tehnice aprobate sau de cataloagele de preturi, ea poate fi stipulata, in cazurile necesare, prin contract. In cazul cind s-au livrat produse in garnituri necomplecte, cumparatorul este obligat sa ceara complectarea garniturilor necomplecte sau inlocuirea garniturilor necomplecte cu garnituri complecte si, pina la complectare sau inlocuire, sa refuze achitarea lor, iar daca produsele au fost deja achitate, sa ceara restituirea sumelor platite pentru ele. Daca furnizorul nu va complecta produsele in termenul stabilit prin invoiala partilor, cumparatorul are dreptul sa refuze receptionarea produselor. Articolul 266. Regulamentele privitoare la furnizari si conditiile speciale de furnizare Contractele de furnizare se incheie si se executa in conformitate cu Regulamentele privitoare la furnizari, aprobate de Sovietul Ministrilor al Uniunii RSS si cu Conditiile speciale de furnizare a unor anumite feluri de produse, aprobate in modul stabilit de Sovietul Ministrilor al Uniunii RSS, iar in cazurile prevazute de el - de Sovietul Ministrilor al RSS Moldovenesti. Articolul 267. Raspunderea pentru incalcarea contractului de furnizare In caz de incalcare a obligatiilor, ce rezulta din contractul de furnizare, se va plati clauza penala (amenda, penalitatile de intirziere) si daunele, in conformitate cu Regulamentele privitoare la furnizari si cu Conditiile speciale de furnizare, aratate in articolul 266 din prezentul Cod. In cazurile cind se livreaza produse de calitate necorespunzatoare sau in garnituri necomplecte, furnizorul va plati cumparatorului clauza penala (amenda) stabilita si, afara de aceasta, daunele cauzate prin aceasta livrare, fara scaderea clauzei penale (amenzii). CAPITOLUL DOUAZECI SI PATRULEA ACHIZITIA DE STAT DE PRODUSE AGRICOLE DE LA COLHOZURI, SOVHOZURI SI ALTE GOSPODARII Articolul 268. Contractul incheiat in cadrul contractarilor de produse agricole Achizitia de stat de produse agricole de la colhozuri si sovhozuri se face potrivit contractelor, care se incheie in cadrul contractarilor, pe baza comenzilor de stat pentru livrarea catre stat de produse agricole in colhozuri si sovhozuri. Legislatia Uniunii RSS poate sa prevada cazuri de achizitie de catre stat a produselor agricole si de la alte gospodarii pe baza contractelor incheiate in cadrul contractarilor. [Art.268 modificat prin Ucazul nr.2411-XI din 30.12.87] [Art.268 modificat prin Ucazul 05.07.84] Articolul 269. Continutul contractului incheiat in cadrul contractarilor Contractele incheiate in cadrul contractarilor trebuie sa prevada: 1) cantitatea (dupa felurile produselor), calitatea, termenele, modul si conditiile de transportare la destinatie si locurile de predare a produselor agricole; 2) obligatia organizatiilor si intreprinderilor de colectari de a receptiona la timp produsele si de a le plati la preturile stabilite, precum si termenele si sumele avansurilor in bani, ce urmeaza sa fie date colhozurilor; 3) obligatiile in ce priveste acordarea de ajutor colhozurilor, sovhozurilor si altor gospodarii in organizarea productiei agricole si in transportarea produselor la punctele de receptie si la intreprinderi; [Pct.3 modificat prin Ucazul 05.07.84] 4) raspunderea materiala reciproca a partilor in caz de neexecutare a obligatiilor. Articolul 270. Contractele-tip in cadrul contractarilor Contractele-tip in cadrul contractarilor se aproba in modul stabilit de Sovietul Ministrilor al Uniunii RSS. CAPITOLUL AL DOUAZECI SI CINCILEA IMPRUMUTUL Articolul 271. Contractul de imprumut In baza contractului de imprumut o parte (imprumutatorul) transmite celeilalte parti (imprumutatului) in proprietate (in administrare operativa) bani sau lucruri, determinate prin genul lor, iar imprumutatul se obliga sa restituie imprumutarorului aceiasi suma de bani sau aceiasi cantitate de lucruri de acelasi gen si calitate. Contractul de imprumut se considera incheiat in momentul transmiterii banilor sau lucrurilor. Daca partile au imbracat in forma unei obligatii de imprumut o datorie nascuta dintr-un contract de vinzare-cumparare, de locatiune de bunuri sau dintr-un alt temei, se aplica dispozitiile prezentului capitol. [Art.271 modificat prin Ucazul 05.07.84] Articolul 272. Forma contractului de imprumut Contractul de imprumut pe o suma mai mare de cincizeci de ruble trebuie sa fie incheiat in forma scrisa. Articolul 273. Dobinda la contractul de imprumut Incasarea dobinzii in baza contractului de imprumut este admisa in cazurile, stabilite de legislatia Uniunii RSS, precum si pentru operatiile de imprumut ale caselor de ajutor reciproc obstesc si ale lombardurilor orasenesti. Articolul 274. Contestarea contractului de imprumut Imprumutatul are dreptul sa conteste validitatea contractului de imprumut in intregime sau in parte, daca in realitate el n-a primit deloc banii sau lucrurile de la imprumutator sau le-a primit intr-o cantitate mai mica decat e aratat in contract. In cazurile cind contractul de imprumut trebuie sa fie incheiat in forma scrisa, contestarea lui prin proba cu martori nu este admisa, cu exceptia cazurilor sanctionate pe cale penala. Articolul 275. Operatiile de imprumut ale bancilor si ale caselor de economii din munca ale statului Operatiile de imprumut ale bancilor si caselor de economii din munca ale statului sint reglementate de legislatia Uniunii RSS. Articolul 276. Operatiile de imprumut ale lombardurilor Lombardurile orasenesti acorda cetatenilor imprumuturi, care sint asigurate prin darea in gaj a unor obiecte de uz casnic sau de uz personal. Suma maxima si numarul imprumuturilor, care pot fi acordate unei singure persoane, precum si termenele, pentru care se acorda imprumuturile, sint stabilite de statutul-tip al lombardului orasenesc, aprobat de Sovietul Ministrilor al RSS Moldovenesti. Articolul 277. Operatiile de imprumut ale caselor de ajutor reciproc obstesc si ale fondurilor uniunilor de creatie Casele de ajutor reciproc obstesc de pe linga comitetele sindicale ale intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor acorda muncitorilor si functionarilor imprumuturi pe temen lung, cit si pe termen scurt. Casele de ajutor reciproc din colhozuri acorda imprumuturi colhoznicilor. Fondurile uniunilor de creatie acorda imprumuturi oamenilor de litere si de arta. Casele de ajutor reciproc ale pensionarilor de pe linga sectiile de asistenta sociala ale comitetelor executive ale Sovietelor raionale, orasenesti de deputati ai norodului acorda pensionarilor imprumuturi pe termen lung si pe termen scurt. Termenele imprumuturilor si conditiile de acordare a lor sint prevazute de statutul-tip (model) al casei de ajutor reciproc obstesc si de statutele fondurilor uniunilor de creatie. CAPITOLUL AL DOUAZECI SI SASELEA INCHIRIEREA DE BUNURI Articolul 278. Contractul de inchiriere de bunuri In baza contractului de inchiriere de bunuri locatorul se obliga sa puna la dispozitia locatarului un bun in folosinta temporara in schimbul unei sume de bani. Articolul 279. Forma contractului de inchiriere de bunuri Contractul de inchiriere de bunuri intre cetateni pe termen mai mare de un an trebuie sa fie incheiat in forma scrisa. Articolul 280. Termenul contractului de inchiriere de bunuri Termenul contractului de inchiriere de bunuri nu trebuie sa depaseasca zece ani. Termenul contractului de inchiriere a unei cladiri sau a unei incaperi nelocuibile, incheiat intre organizatii de stat, cooperatiste si alte organizatii obstesti, nu trebuie sa depaseasca cinci ani, iar termenul contractului de inchiriere de utilaj sau de alte bunuri -un an. Daca contractul se incheie pe un termen mai lung decit cel aratat mai sus, contractul se considera incheiat, corespunzator, pe zece ani, cinci sau pe un an. Articolul 281. Incheierea contractului de inchiriere de bunuri fara aratarea termenului Daca contractul de inchiriere de bunuri este incheiat fara aratarea termenului, el se considera incheiat pe un termen nedeterminat si fiecare din parti este in drept sa renunte la contract oricind, prevenind cealalta parte cu o luna inainte, iar in cazul inchirierii unei cladiri sau a unei incaperi nelocuibile - cu trei luni inainte. Daca nici una din partile dintr-un contract de inchiriere de bunuri, incheiat intre organizatiile de stat, cooperatiste sau alte organizatii obstesti fara aratarea termenului, n-a renuntat la contract in cursul termenelor prevazute in partea a doua a articolului 280 din prezentul Cod, contractul, dupa expirarea acestor termene, se considera incetat. Articolul 282. Continuarea folosirii bunului dupa expirarea termenului contractului Daca locatarul continua sa foloseasca bunul dupa expirarea termenului contractului, iar locatorul nu se opune, contractul se considera reinnoit pe un termen nedeterminat si fiecare din parti are dreptul sa renunte oricind la contract, prevenind cealalta parte cu o luna inainte, iar in caz de inchiriere de cladiri sau incaperi nelocuibile - cu trei luni inainte. Aceasta regula nu se aplica la contractele intre organizatiile socialiste. Articolul 283. Dreptul de preferinta al organizatiei socialiste la reinnoirea contractului de inchiriere La expirarea termenului contractului de inchiriere organizatia de stat, cooperatista sau o alta organizatie obsteasca, care a executat in modul cuvenit obligatiile ce si le-a asumat prin acest contract, are un drept de preferinta fata de alte persoane la reinnoirea contractului. Articolul 284. Predarea bunului catre locatar Locatarul este obligat sa predee locatatului bunul inchiriat in starea, care sa corespunda conditiilor contractului si destinatiei bunului. Locatorul nu raspunde pentru viciile bunului, care au fost stipulate de el la incheierea contractului. Articolul 285. Efectele nepredarii bunului catre locatar Daca locatorul nu preda la timp in folosinta locatarului bunul inchiriat, locatarul are dreptul sa-i ceara predarea acestul bun, precum si repararea daunelor cauzate prin intirzierea executarii sau sa renunte la contract si sa ceara plata daunelor cauzate prin neexecutarea lui. Articolul 286. Folosirea bunului inchiriat Locatarul este obligat sa foloseasca bunul in conformitate cu prevederile contractului si cu destinatia bunului. Articolul 287. Plata pentru folosirea bunului inchiriat Locatarul este obligat sa plateasca la timp chiria pentru folosirea bunului. Locatarul are dreptul sa ceara reducerea corespunzatoare a chiriei, daca din cauza unor imprejurari pentru care el nu raspunde, posibilitatile folosirii bunului, prevazute in contract, s-au redus simtitor. Articolul 288. Obligatiile partilor in ce priveste intretinerea si reparatia bunului Locatorul este obligat sa faca pe contul sau reparatiile capitale ale bunului inchiriat, daca legea sau contractul nu prevede altfel. Neindeplinirea de catre locator a acestei obligatii da locatarului dreptul: 1) fie sa faca reparatiile capitale prevazute de contract sau cele cu caracter urgent si sa ceara locatorului sa-i plateasca costul reparatiilor sau sa scada costul lor din chirie; 2) fie sa rezilieze contractul si sa ceara plata daunelor cauzate prin neexecutarea lui. Locatarul este obligat sa intretina in buna stare bunul inchiriat, sa faca pe contul sau reparatiile curente, daca legea sau contractul nu prevede altfel, si sa suporte cheltuielile pentru intretinerea bunului. Articolul 289. Subinchirierea Locatarul poate sa subinchirieze bunul inchiriat numai cu consimtamintul locatorului. Articolul 290. Contractul de inchiriere ramine valabil cind bunul trece la un alt proprietar Cind dreptul de proprietate asupra bunului inchiriat trece de la un locator la o alta persoana, contractul de inchiriere raminte valabil fata de noul proprietar. Contractul de inchiriere ramine valabil si atunc, cind bunul trece de la o organizatie de stat (locator) la o alta organizatie de stat. Articolul 291. Restituirea bunului catre locator La incetarea contractului de inchiriere locatarul este obligat sa restituie locatorului bunul in starea in care l-a primit, luindu-se in consideratie uzura normala, sau in starea prevazuta in contract. Articolul 292. Rezilierea inainte de termen a contractului la cererea locatorului Locatorul poate cere in fata instantei judecatoresti competente sau arbitrilor alesi rezilierea inainte de termen a contractului de inchiriere, daca locatarul: 1) nu foloseste bunul in conformitate cu contractul sau cu destinatia bunului; 2) inrautateste intentionat sau din imprudenta starea bunului; 3) n-a platit chiria in curs de trei luni, iar in contractele de inchiriere de obiecte destinate satisfacerii cerintelor curente ale cetatenilor - in curs de o luna din ziua expirarii termenului de plata; 4) nu face reparatii capitale in cazurile cind, dupa lege sau contract, locatarul este obligat sa faca raparatiile capitale. [Art.292 modificat prin Legea nr.1322 din 25.09.97] Articolul 293. Rezilierea inainte de termen a contractului la cererea locatarului Locatarul poate cere in fata instantei judecatoresti competente sau arbitrilor alesi rezilierea inainte de termen a contractului de inchiriere: 1) daca locatorul nu face reparatiile capitale ale bunului, pe care e obligat sa le faca; 2) daca bunul, in urma unor imprejurari, pentru care locatarul nu raspunde, va ajunge intr-o stare, incit nu mai poate fi folosit. [Art.293 modificat prin Legea nr.1322 din 25.09.97] Articolul 294. Raspunderea locatarului pentu inrautatirea starii bunului In cazul cind locatarul a lasat sa se inrautateasca starea bunului inchiriat, el trebuie sa repare daunele cauzate locatorului, daca nu va dovedi, ca inrautatirea starii bunului nu se datoreste culpei sale. Cu actele locatarului se asimileaza actele persoanelor, care au dreptul de a folosi bunul. Articolul 295. Drepturile si obligatiile partilor in legatura cu imbunatatirea starii bunului Daca locatarul a imbunatatit, cu consimtamintul locatorului, starea bunului inchiriat, locatarul are dreptul la restituirea cheltuielilor necesare facute in acest scop, daca legea sau contractul nu prevede altfel. Locatarul are dreptul sa retina imbunatatirile facute de el fara consimtamintul locatorului, daca ele pot fi despartite fara a dauna bunului si daca locatorul nu va consimti sa plateasca costul lor. Costul imbunatatirilor, facute de locatar fara consimtamintul locatorului si care nu pot fi despartite fara a dauna bunului, nu trebuie sa fie compensat. Articolul 296. Contractul de inchiriere de obiecte destinate satisfacerii cerintelor curente ale cetatenilor In baza contractului de inchiriere de obiecte destinate satisfacerii cerintelor curente ale cetatenilor organizatiile de stat, cooperatiste si alte organizatii obstesti dau cetatenilor in folosinta temporara, pentru o anumita plata, obiecte de uz casnic, instrumente muzicale, inventar sportiv, autoturizme si alte bunuri. Conditiile si modul de dare in folosinta a bunurilor in baza contractului de inchiriere de obiecte destinate satisfacerii cerintelor curente ale cetatenilor se determina de regulile generale privitoare la contractul de inchiriere de bunuri (articolele 284-286, partea intiia a articolului 287, partea a treia a articolului 288, articolele 291, 292, 294 si 295 din prezentul Cod). Sovietul Ministrilor al RSS Moldovenesti va aproba contractele-tip pentru diferitele categorii de inchiriere de obiecte destinate satisfacerii cerintelor curente ale cetatenilor. Abaterile de la conditiile contractelor-tip, care restring drepturile beneficiarilor, sint nevalabile. Articolul 297. Incheierea contractului de inchiriere de obiecte destinate satisfacerii cerintelor curente ale cetatenilor Organizatiile, aratate in articolul 296 din prezentul Cod, sint obligate sa dee cetatenilor in folosinta obiecte destinate satisfacerii cerintelor lor curente pentru o plata, a carei marime se stabileste corespunzator cu tarifurile in vigoare. La incheierea contractului de inchiriere de obiecte destinate satisfacerii cerintelor curente ale cetatenilor organizatia este obligata sa verifice in prezenta locatarului starea bunului inchiriat. Articolul 298. Termenul contractului de inchiriere de obiecte destinate satisfacerii cerintelor curente ale cetatenilor Termenul contractului de inchiriere de obiecte destinate satisfacerii cerintelor curente ale cetatenilor nu trebuie sa depaseasca termenul stabilit de contractul-tip corespunzator. Locatarul are dreptul sa renunte oricind la contractul de inchiriere de obiecte destinate satisfacerii cerintelor curente si sa restituie organizatiei bunul inchiriat. Articolul 299. Subinchirierea in contractul de inchiriere de bunuri destinate satisfacerii cerintelor curente ale cetatenilor Este interzisa subinchirierea bunurilor puse la dispozitia locatarului in baza contractului de inchiriere de obiecte destinate satisfacerii cerintelor curente ale cetatenilor. CAPITOLUL AL DOUAZECI SI SAPTELEA INCHIRIEREA LOCUINTELOR Articolul 300. Contractul de inchiriere a incaperii de locuit Incaperea de locuit din casele fondului de stat si obstesc de locuinte se foloseste in conformitate cu contractul de inchiriere a incaperii de locuit, incheiat intre locator-organizatia de exploatare a locuintelor (iar in cazul cind ea nu exista - intre intreprinderea, institutia, organizatia corespunzatoare) si chirias-cetateanul, pe numele caruia a fost emis ordinul de repartitie. Contractul de inchiriere a incaperii de locuit din casele ce apartin cetatenilor cu titlu de proprietate personala, se incheie de catre chirias cu proprietarul casei. Contractul de inchiriere a incaperii de locuit se incheie, se modifica si se desface in conditiile si in modul, stabilite de legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti. [Art.300 modificat prin Ucazul 05.07.84] [Art.301-348/1 excluse prin Ucazul 05.07.84] CAPITOLUL AL DOUAZECI SI OPTULEA FOLOSIREA GRATUITA A BUNURILOR Articolul 349. Contractul de folosire gratuita a bunurilor Prin contractul de folosire gratuita a bunurilor o parte se obliga sa transmita sau transmite un bun in folosinta temporara gratuita celeilalte parti, iar aceasta din urma se obliga se restituie acelasi bun. Contractului de folosire gratuita a bunurilor i se aplica corespunzator prevederile articolelor 279, 282, ale partii intiia a articolului 284, ale articolului 286, ale partii a treia a articolului 288, ale articolelor 291, 294 si 295 din prezentul Cod. Articolul 350. Termenul contractului de folosire gratuita a bunurilor incheiat intre organizatiile socialiste Termenul contractului de folosire gratuita a bunurilor, incheiat intre organizatiile socialiste, nu trebuie sa depaseasca un an, daca legislatia Uniunii RSS sau RSS Moldovenesti nu prevede altfel. Daca un contract, care nu poate fi incheiat pe termen mai mare de un an, a fost incheiat totusi pe un termen mai lung, el se considera incheiat pe un termen de un an. Daca un astfel de contract a fost incheiat fara aratarea termenului, se aplica partea intiia a articolului 281 din prezentul Cod. Daca nici unul din contractanti n-a declarat, ca renunta la el, contractul se considera incetat dupa trecerea unui an. Articolul 351. Efectele nepunerii la dispozitie a bunurilor in folosinta gratuita de catre o organizatie socialista Daca organizatia socialista care si-a luat prin contract obligatia de a transmite un bun in folosinta gratuita, nu va transmite acest bun, se aplica dispozitiile articolului 285 din prezentul Cod. Dar in acest caz celeilalte parti i se restituie numai daunele in legatura cu cheltuielile facute de dinsa, cu pierderea sau deteriorarea bunurilor ei. Articolul 352. Raspunderea pentru viciile bunurilor, transmise in folosinta gratuita Cel ce a transmis bunuri in folosinta gratuita raspunde pentru viciile acestor bunuri, pe care nu le-a declarat intentionat sau din imprudenta grava la transmiterea bunurilor. Articolul 353. Transmiterea bunurilor primite in folosinta catre o terta persoana Cel ce a primit bunuri in folosinta gratuita are dreptul sa predeie aceste bunuri in folosinta unei terte persoane numai cu consimtamintul aceluia care i-a transmis bunurile, si va pamine raspunzator fata de el. Articolul 354. Rezilierea inainte de termen a contractului Persoana care a transmis bunuri in folosinta gratuita are dreptul sa ceara rezilierea inainte de termen a contractului, daca cealalta parte nu foloseste bunurile in conformitate cu contractul sau cu destinatia bunurilor, sau in mod intentionat ori din imprudenta inrautateste starea bunurilor, precum si daca cealalta parte, fara consimtamintul ei, a pus la dispozitia unei terte persoane bunurile care iau fost transmise in folosinta gratuita. Contractul de folosire gratuita a bunurilor, incheiat fara aratarea termenului, poate fi reziliat la cererea persoanei, la care a trecut dreptul de proprietate asupra acestor bunuri (dreptul de administrare operativa a lor). [Art.354 modificat prin Ucazul 05.07.84] Articolul 355. Incetarea contractului Contractul de folosire gratuita a bunurilor, pe linga temeiurile generale de stingere a obligatiilor, inceteaza de asemenea in caz de moarte a cetateanului sau de incetare a existentei persoanei juridice, care au participat la contract. CAPITOLUL AL DOUAZECI SI NOUALEA ANTREPRIZA Articolul 356. Contractul de antrepriza In baza contractului de antrepriza antreprenorul se obliga se execute, pe riscul sau, o anumita lucrare din insarcinarea clientului, cu materialul sau sau al clientului, iar acesta se obliga sa receptioneze si sa plateasca lucrarea executata. Regulile cu privire la unele tipuri de contract de antrepriza intre organizatii, precum si regulile cu privire la contractele de antrepriza pentru satisfacerea nevoilor de trai ale cetatenilor (a comenzii in vederea prestarii de servicii sociale) se stabilesc de legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti. [Partea 2 art.356 intrpdusa prin Ucazul 05.07.84] Articolul 357. Executarea de catre un cetatean a lucrarilor de antrepriza Un cetatean poate sa-si asume executarea unei lucrari in baza contractului de antrepriza numai in cazurile, care nu sint interzise de lege, si cu conditia, ca aceasta lucrare sa fie executata prin munca sa persoanala. Articolul 358. Devizul Pentru executarea lucrarilor, prevazute de contractul de antrepriza, poate fi intocmit un deviz fix sau aproximativ. Daca e necesar a se depasi considerabil devizul aproximativ, antreprenorul este obligat sa-l instiinteze din timp despre aceasta pe client. In cazul acesta clientul are dreptul sa renunte la contract, despagubindu-l pe antreprenor pentru cheltuielile suportate. Daca antreprenorul nu l-a instiintat pe client despre depasirea devizului, el e obligat sa execute lucrarea, fara a cere restituirea cheltuielilor facute peste cele prevazute de deviz. Articolul 359. Executarea lucrarii cu materialul antreprenorului si cu mijloacele lui Antreprenorul este obligat se execute lucrarea, prevazuta in contract, cu materialul sau si cu mijloacele sale, daca legea sau contractul nu prevede altfel. Antreprenorul, care executa lucrarea cu material propriu, raspunde pentru calitatea proasta a materialului. Articolul 360. Executarea lucrarii cu materialul clientului Daca lucrarea se executa in intregime sau in parte cu materialul clientului, antreprenorul paspunde pentru folosirea gresita a acestui material. Antreprenorul este obligat sa prezinte clientului o dare de seama asupra materialului cheltuit si sa intoarca materialul care a ramas. Articolul 361. Obligatia antreprenorului de a pastra bunurile care i s-au incredintat Antreprenorul este obligat sa ieie toate masurile pentru a asigura pastrarea bunurilor, pe care i le-a incrdedintat clientul, si raspunde pentru orice omisiune, care a dus la pierderea sau deterioararea acestor bunuri. Articolul 362. Transmiterea catre organizatii a materialelor si utilajelor in baza contractului de antrepriza Organizatiile socialiste au dreptul sa transmita, in modul si in limitele stabilite de legislatia Uniunii RSS si RSS Moldovenesti, materialele si utilajele lor intreprinderilor industriale socialiste pentru fabricarea productiei in baza contractului de antrepriza. Contractul, incheiat pe baza articolului de fata, pe linga alte conditii, trebue sa prevada normele de cheltuire a materialelor, termenele intoarcerii resturilor si deseurilor principale, precum si raspunderea antreprenorului pentru neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a acestor obligatii. Articolul 363. Riscul peirii fortuite a materialelor Riscul peirii fortuite sau stricarii fortuite a materialelor revine partii, care a pus la dispozitie materialul. Articolul 364. Imprejurarile despre care antreprenorul e obligat sa-l previna pe client Antreprenorul e obligat sa-l previna din timp pe client in urmatoarele cazuri: 1) cind materialul primit de la client este inutilizabil sau de calitate proasta; 2) cind respectarea indicatiilor clientului ameninta trainicia sau utilitatea lucrarii, ce urmeaza a fi executata; 3) cind exista alte imprejurari, ce nu depind de antreprenor si care ameninta trainicia sau utilitatea lucrarii ce se executa. Daca antreprenorul n-a executat vre-una din obligatiile aratate in articolul de fata, el raspunde pentru daunele suferite de client din aceasta cauza. Articolul 365. Efectele neindeplinirii de catre client a cererilor antreprenorului Daca clientul, desi a fost prevenit din timp si in mod intemeiat de catre antreprenor, nu va inlocui intr-un termen corespunzator materialul inutilizabil sau de proasta calitate, nu va schimba indicatiile cu privire la procedeul executarii lucrarii sau nu va inlatura imprejurarile de alta natura, care ameninta trainicia sau utilitatea lucrarii executate, antreprenorul este in drept, iar in baza contractului incheiat intre organizatiile socialiste este obligat sa refuze continuarea executarii contractului si sa ceara plata daunelor suferite din culpa clientului. Articolul 366. Obligatia clientului de a receptiona lucrarea executata de antreprenor Clientul este obligat sa receptioneze lucrarea executata de antreprenor si s-o examineze. Daca clientul nu va prezenta imediat antreprenorului pretentiile sale in legatura cu abaterile de la conditiile contractului care au inrautatit lucrarea sau in legatura cu alte vicii ale lucrarii, el pierde dreptul sa invoce in viitor aceste abateri de la conditiile contractului sau viciile lucrarii. Despre abaterile de la conditiile contractului si despre alte vicii ale lucrarii, care n-au putut fi descoperite la receptionarea obisnuita a lucrarii, clientul este obligat sa-l instiinteze pe antreprenor imediat dupa descoperirea lor. Articolul 367. Drepturile clientului in cazul incalcarii contractului de catre antreprenor Daca antreprenorul a incalcat conditiile contractului, fapt care a dus la inrautatirea lucrarii sau la alte vicii in executarea ei, clientul este in drept sa ceara: fie inlaturarea fara plata, intr-un termen corespunzator, a viciilor aratate, fie despagubiri pentru cheltuielile necesare, suportate de client in legatura cu inlaturarea cu mijloacele sale a viciilor lucrarii, daca prin contract s-a stipulat acest drept al clientului, fie reducerea corespunzatoare a remuneratiei cuvenite pentru lucrare. In cazul cind lucrarea a fost executata cu incalcari esentiale ale contractului sau daca are alte vicii esentiale, clientul este in drept sa ceara rezilierea contractului si despagubiri pentru daunele suferite. Articolul 368. Plata remuneratiei cuvenite antreprenorului Pentru lucrarea executata clientul este obligat sa plateasca antreprenorului remuneratia, dupa ce acesta va preda intreaga lucrare, daca legea sau contractul nu prevede altfel. Articolul 369. Socotelile dintre parti in cazul peirii obiectului antreprizei sau imposibilitatii de a termina lucrarea Daca obiectul antreprizei a pierit in mod fortuit inainte de a fi predat sau daca terminarea lucrarilor a devenit imposibila, desi partile nu sint in culpa, antreprenorul nu are dreptul sa ceara remuneratie pentru lucrare. Antreprenorul isi pastreaza dreptul la remuneratie, daca obiectul antreprizei a pierit sau lucrarea n-a putut fi terminata din cauza viciilor materialului dat de client, sau din cauza dispozitiilor lui cu privire la procedeul executarii lucrarii, precum si daca peirea obiectului antreprizei sau imposibilitatea de a executa lucrarea s-a produs dupa ce clientul a fost pus in intirziere in receptionarea lucrarii, iar antreprenorul a respectat dispozitiile articolelor 364 si 365 din prezentul Cod. Articolul 370. Drepturile clientului in timpul executarii lucrarii Daca antreprenorul nu incepe la timp executarea contractului sau executa lucrarea atit de incet, incit devine clar, ca ea nu va putea fi executata in termen, clientul este in drept sa renunte la contract si sa ceara repararea daunelor. Daca in timpul executarii lucrarii va deveni clar, ca ea nu va fi executata in modul corespunzator, clientul este in drept sa fixeze antreprenorului un termen corespunzator pentru inlaturarea viciilor, iar daca antreprenorul nu va indeplini aceasta cerere in termenul fixat, - sa renunte la contract si sa ceara despagubiri pentru daunele suferite, sau sa incredinteze unei terte persoane repararea lucrarii pe contul antreprenorului. Daca are motive intemeiate, clientul este in drept oricind, pina la terminarea lucrarii, sa renunte la contract, platind antreprenorului remuneratia civenita pentru partea executata a lucrarii si despagubiri pentru daunele cauzate prin rezilierea contractului, dar scazind suma de care a profitat antreprenorul in urma rezilierii contractului. Articolul 371. Prescriptia in actiunile ce decurg din raspunderea antreprenorului Actiunea in legatura cu incalcarea de catre antreprenor a vre-uneia din conditiile contractului, avind ca urmare o inrautatire a lucrarii, sau in legatura cu alte vicii ale lucrarii poate fi intentata in curs de sase luni din ziua receptionarii lucrarii, iar daca viciile n-au putut fi descoperite la receptionarea obisnuita a lucrarii, - in curs de un an din ziua receptionarii lucrarii. Daca una din parti este un cetatean, actiunea in legatura cu viciile de constructii sau instalatii, care n-au putut fi descoperite la receptionarea obisnuita a lucrarii, poate fi intentata in curs de trei ani din ziua receptionarii lucrarii. Daca in contractul de antrepriza este prevazut un termen de garantie si pretentiile in legatura cu viciile lucrarii au fost prezentate inauntrul termenului de garantie, termenul de prescriptie incepe sa curga din ziua prezentarii pretentiilor cu privire la vicii, iar in raporturile dintre organizatiile socialiste - din ziua descoperirii viciilor din lucrare. Articolul 372. Contractul de deservire curenta a cetatenilor Prin contractul de deservire curenta a cetatenilor organizatia chemata sa satisfaca cerintele curente ale cetatenilor se obliga sa execute pentru client o anumita lucrare, iar clientul se obliga sa receptioneze aceasta lucrare si sa plateasca pentru executarea ei. Contractului de deservire curenta a cetatenilor i se aplica dispozitiile articolelor 359-361, 363-366, 369, 370 din prezentul Cod. Pentru diferitele tipuri de deservire a cetatenilor Sovietul Ministrilor al RSS Moldovenesti va aproba contracte-tip de deservire curenta a cetatenilor. Orice abatere de la conditiile contractelor-tip, care restringe drepturile clientilor, este nula. Articolul 373. Executarea lucrarii in baza contractului de deservire curenta a cetatenilor Prin contractul de deservire curenta a cetatenilor antreprenorul executa lucrarea din materialul sau, iar daca doreste clientul - din materialul acestuia. In cazul cind lucrarea a fost executata din materialul antreprenorului, costul materialului se plateste la incheierea contractului, in intregime sau in parte, dupa cum prevede contractul-tip. In acest caz plata definitiva se va face de client la primirea lucrarii executate de antreprenor. In cazurile prevazute de legislatia RSS Moldovenesti plata materialelor, puse la dispozitie de antreprenor, poate sa se faca in rate (pe credit). Schimbarea ulterioara a pretului materialului platit in rate nu duce la recalcularea pretului. Daca lucrarea se executa din materialul clientului, antreprenorul ii va elibera la incheierea contractului o chitanta, in care se va arata precis denumirea materialului, cantitatea lui si evaluarea lui dupa invoiala partilor. Articolul 374. Drepturile clientului in caz de incalcare esentiala a contractului de deservire curenta a cetatenilor si termenul pentru prezentarea pretentiilor si intentarea actiunii cu privire la viciile lucrarii Daca antreprenorul a incalcat esential conditiile contractului de deservire curenta a cetatenilor sau a ingaduit alte vicii esentiale in lucrarea, executata din materialul clientului, acesta din urma este in drept sa ceara fie confectionarea unui alt obiect din material de acelasi fel si de aceasi calitate, fie rezilierea contractului si repararea daunelor. Modul si termenul prezentarii pretentiilor cu privire la viciile lucrarii executate pe baza contractului de deservire curenta a cetatenilor se determina conform regulilor stabilite de Sovietul Ministrilor al RSS Moldovenesti. Actiunea cu privire la viciile lucrarii executate pe baza contractului de deservire curenta a cetatenilor poate fi intentata in termen de cel mult sase luni din ziua respingerii pretentiilor, iar daca pretentiile n-au fost prezentate sau este imposibil a se stabili data cind au fost prezentate - in curs de cel mult sase luni din ziua expirarii termenului stabilit pentru prezentarea pretentiilor (partea a doua a articolului de fata). Articolul 375. Plata remuneratiei in baza contractului de deservire curenta a cetatenilor Costul lucrarilor, executate in baza contractului de deservire curenta a cetatenilor, se determina de catalogul de preturi, aprobat in conformitate cu regulile stabilite si se achita de client in conformitate cu contractul-tip in intregime, fie la incheierea contractului, fie la primirea de catre client a lucrarii executate, fie prin plata unui avans la incheierea contractului, urmind ca plata definitiva sa se faca la primirea de catre client a lucrarii executate de antreprenor. [Art.375 modificat prin Ucazul 05.07.84] Articolul 376. Efectele neprezentarii clientului pentru primirea lucrarii executate Daca clientul nu s-a prezentat pentru a primi obiectul confectionat potrivit contractului, la comanda in vederea prestarii de servicii sociale, atunci in cazul executarii comenzii cu materialul clientului - dupa trecerea a sase luni, iar in cazul executarii comenzii cu materialul antreprenorului - dupa trecerea a trei lunii din ziua in care conform contractului, obiectul trebuia sa fie predat, si dupa doua notificari, facute ulterior clientului, antreprenorul este in drept sa vinda obiectul in modul stabilit, iar suma incasata , dupa scaderea tuturor platilor, ce i se cuvin antreprenorului, s-o verse sub forma de depozit la biroul notarial de stat pe numele clientului. [Art.376 modificat prin Ucazul 05.07.84] CAPITOLUL AL TREIZECELEA ANTREPRIZA PENTRU CONSTRUCTII CAPITALE Articolul 377. Contractul de antrepriza pentru constructii capitale In baza contractului de antrepriza pentru pentru constructii capitale organizatia-antreprenor se obliga sa construiasca cu fortele si mijloacele sale si sa predeie organizatiei-client obiectivul prevazut de plan, in conformitate cu documentatia de proiect si deviz aprobata si in termenul stabilit, iar clientul se obliga sa puna la dispozitia antreprenorului un santier de constructii, sa-i predeie documentatia de proiect si deviz aprobata, sa asigure finantarea la timp a lucrarilor de constructie, sa receptioneze obiectivele terminate si sa achite costul lor. Clientul e dator sa asigure constructia cu utilaje tehnologice, energetice, electrotehnice si generale de uzina, cu aparatura, cu exceptia cazurilor prevazute in hotariri speciale. Prin hotariri speciale se poate pune in sarcina clientului asigurarea constructiei cu materiale. Articolul 378. Antreprenorul general si subantreprenorul Contractul de antrepriza pentru constructii capitale se incheie de client cu o organizatie de constructii, iar in cazurile si in modul, prevazut de Sovietul Ministrilor al Uniunii RSS, cu doua si mai multe organizatii de constructii, care sint in drept in calitate de antreprenor general sa incredinteze, pe baza unui contract de subantrepriza, efectuarea diferitor complexe de lucrari unor organizatii specializate (partea intiia a articolului 193 si articolul 224 din prezentul Cod). [Partea 1 art.378 modificata prin Ucazul 31.07.70] Contractul pentru executarea lucrarilor de montare a utilajelor se incheie de client fie cu antreprenorul general, fie cu furnizorul utilajelor. Cu consimtamintul antreprenorului general, contractele pentru executarea lucrarilor de montaj si a altor lucrari speciale pot fi incheiate de client cu organizatii de montaj sau cu alte organizatii specializate. Articolul 379. Drepturile clientului Clientul exercita controlul si supravegherea tehnica, urmarind daca volumul, costul si calitatea lucrarilor ce se executa corespund cu documentatia de proiect si deviz. El este in drept sa verifice oricind mersul si calitatea lucrarilor de constructie si de montaj, precum si calitatea materialelor folosite , fara insa a se amesteca in activitatea economica operativa a antreprenoriului. Articolul 380. Inlaturarea viciilor din executarea lucrarilor Viciile constatate in executarea lucrarilor sau viciile materialelor folosite pentru lucrari, care se datoresc culpei antreprenorului (sau a subantreprenorului), trebuie sa fie inlaturate de antreprenor pe socoteala lui. Articolul 381. Raspunderea partilor in caz de incalcare a contractului de antrepriza pentru constructii capitale In caz de neexecutare sau executare necorespunzatoare a obligatiilor ce izvorasc din contractul de antrepriza pentru constructii capitale partea care raspunde pentru aceasta plateste clauza penala (penalitatile de intirziere) stabilita, precum si daunele in legatura cu cheltuielile facute de cealalta parte, cu pierderea sau deteriorarea bunurilor ei, in masura in care aceste daune n-au fost acoperite prin clauza penala. Clauza penala (penalitatile de intirziere), platita de antreprenor pentru nerespectarea termenelor de executare a unor lucrari, va fi restituita antreprenorului in cazul cind toate lucrarile in ansamblu la obiectuvul dat vor fi executate in termenul prevazut in contract. Articolul 382. Regulile cu privire la contractele de antrepriza pentru constructii capitale Contractele de antrepriza pentru constructii capitale se incheie si se executa in conformitate cu regulile, aprobate de Sovietul Ministrilor al Uniunii RSS, sau in modul stabilit de el. Regulile speciale cu privire la contractele de antrepriza pentru constructii capitale in colhozuri se aproba in modul stabilit de Societul Ministrilor al RSS Moldovenesti. CAPITOLUL AL TREIZECI SI UNULEA TRANSPORTUL Articolul 383. Contractul de transport Pe baza contractului de transport de marfuri organizatia pentru transporturi (carausul) se obliga sa transporte incarcaturile, incredintate de predator, la punctul de destinatie si sa le elibereze persoanei imputernicite spre a le primi (destinatarului), iar predatorul se obliga sa achite taxa de transport pentru incarcaturi, conform tarifului stabilit. In baza contractului de transport de calatori carausul se obliga sa-l transporte pe calator la punctul de destinatie, iar in cazul cind calatorul a predat bagaje - sa transporte de asemenea, bagajele la punctul de destinatie si sa le elibereze persoanei imputernicite a le primi; calatorul se obliga sa plateasca taxa de transport pentru calatori, iar in caz de predare de bagaje - si pentru transportul bagajelor, conform tarifului stabilit. Articolul 384. Conditiile pentru transportul incarcaturilor, calatorilor si bagajelor Conditiile pentru transportul incarcaturilor, calatorilor si bagajelor si raspunderea partilor in legatura cu aceste transporturi sint reglementate, in conformitate cu Bazele legislatiei civile a Uniunii RSS si a republicilor unionale, prin statutele (codurile) diferitelor tipuri de transport si regulile emise in modul stabilit. Articolul 385. Planul transportului de incarcaturi Contractul de transport de incarcaturi ale organizatiilor de stat, cooperatiste si ale altor organizatii obstesti se incheie pe baza planului de transporturi, obligator pentru ambele parti. Incheierea contractelor de transport de incarcaturi, neprevazute de plan, se face in modul prevazut de statutele (codurile) de transport. Articolul 386. Raspunderea pentru neindeplinirea planului transportului de incarcaturi Carausul sau predatorul poarta raspundere materiala, daca nu pune la dispozitie mijloacele de transport, sau nu preda marfurile pentru transport, sau nu respecta alte obligatii, ce decurg din planul de transport, precum si pentru incalcarile de acelasi fel in cazurile, prevazute de alineatul al doilea al articolului 385 din prezentul Cod. Articolul 387. Raspunderea carausului pentru pierderea totala sau partiala a incarcaturilor sau bagajelor si pentru deteriorarea lor Carausul raspunde pentru pierderea totala sau partiala si pentru deteriorarea incarcaturilor si bagajelor primite spre transport, daca nu va dovedi, ca pierderea totala sau partiala si deteriorarea nu se datoresc culpei lui (articolele 222 si 223 din prezentul Cod). In statutele (codurile) de transport pot fi prevazute cazuri, cind culpa carausului pentru pierderea totala sau partiala sau pentru deteriorarea incarcaturilor urmeaza sa fie dovedita de destinatar sau de predator. Articolul 388. Termenul pentru transportul incarcaturilor si bagajelor si raspunderea pentru intirziere Carausul este obligat sa transporte incarcaturile sau bagajele la punctul de destinatie in termenul stabilit de statutele (codurile) de transport sau de regulile emise in modul stabilit. Daca termenul de transport nu este stabilit in statut sau reguli, partile pot fixa acest termen in contract. Carausul este scutit de raspundere pentru intirzierea in transportul incarcaturilor sau bagajelor, daca intirzierea nu se datoreste culpei lui. Articolul 389. Pretentiile si actiunile ce decurg din transporturi Inainte de a se intenta carausului o actiune ce decurge dintr-un contract de transport trebuie in mod obligator sa i se prezinte pretentii. Pretentiile pot fi prezentate in curs de sase luni, iar pretentiile privitoare la plata amenzilor si premiilor - in curs de 45 zile. Carausul este obligat sa examineze pretentiile prezentate si sa-l instiinteze pe petitionar despre admiterea sau respingerea lor in curs de trei luni, iar in ceia ce priveste pretentiile referitoare la transporturile efectuate de carausi de diferite tipuri pe baza unui singur document - in curs de sase luni, si pretentiile referitoare la plata amenzii sau premiului - in curs de 45 zile. Daca pretentiile au fost respinse sau raspunsul n-a fost primit in termenul aratat de acest articol, petitionarul are dreptul sa intenteze o actiune in curs de doua luni, socotit din ziua primirii raspunsului sau expirarii termenului stabilit pentru raspuns. Pentru intentarea de catre caraus a actiunilor, ce decurg din transporturi, impotriva predatorilor, destinatarilor sau calatorilor se stabileste un termen de sase luni. Termenele de prescriptie si regulile privitoare la intentarea actiunilor in litigiile legate de transporturi in comunicatii internationale sint prevazute de statutele (codurile) de transport sau tratatele internationale. Articolul 390. Conditiile transportului de incarcaturi, calatori si bagaje cu autovehicule Conditiile transportului de incarcaturi, calatori si bagaje, efectuat cu autovehicule, si raspunderea partilor in legatura cu aceste transporturi se determina in conformitate cu prezentul Cod, cu Statutul transportului auto din RSS Moldoveneasca, care se aproba de Sovietul Ministrilor al RSS Moldovenesti, si de regulile pentru transporturi, emise in modul stabilit. Articolul 391. Raspunderea pentru neindeplinirea planului transportului de incarcaturi cu autovehicule Organizatia de transport auto si predatorul poarta raspundere materiala pentru neindeplinirea planului transportului de incarcaturi, in conformitate cu articolul 386 din prezentul Cod. Predatorul, care n-a predat incarcaturile pentru a fi transportate cu autovehicule, va plati organizatiei de transport auto o amenda pentru toata cantitatea de incarcaturi nepredata in raport cu planul de transporturi sau cu comanda unica facuta. Incarcaturile, care au fost predate de predator intr-o stare ce nu corespunde regulilor de transport si care n-au fost aduse de el intr-o stare corespunzatoare in termen util, care sa permita expedierea lor la timp, se considera ca nepredate. Organizatia de transport auto, care n-a pus la dispozitia predatorului mijloace de transport suficiente pentru transportul de incarcaturi prevazut de planul de transporturi, sau pe baza unei comenzi unice primite spre executare, va plati predatorului o amenda pentru toata cantitatea de incarcaturi pregatita pentru expediere si netransportata in raport cu planul sau cu comanda unica. Punerea la dispozitie a unor mijloace de transport necorespunzatoare pentru transportarea incarcaturilor prevazute de plan este echivalenta cu nepunerea la dispozitie a mijloacelor de transport. Predatorul si organizatia de transport auto nu vor raspunde pentru neindeplinirea planului de transporturi, daca aceasta se datoreste: 1) unor fenomene cu caracter de stihie (inzapeziri, inundatii, incendii si altele); 2) unei avarii la intreprindere, din cauza careia activitatea acesteia a incetat pe timp de cel putin trei zile; 3) unei intreruperi provizorii sau unor restrictii de transport de incarcaturi pe anumite drumuri, stabilite potrivit cu prevederile Statutului transporturilor auto din RSS Moldoveneasca. Conditiile raspunderii reciproce a predatorului si organizatiei de transporturi auto pentru indeplinirea planului, precum si cuantumul amenzilor, prevazute in partile a doua si a treia din acest articol, sint reglementate de Statutul transporturilor auto din RSS Moldoveneasca. Articolul 392. Taxa pentru transportul de incarcaturi, calatori si bagaje cu autovehicule Taxa pentru transportul de incarcaturi, calatori si bagaje cu autovehicule, precum si pentru executarea de catre intreprinderile si organizatiile de transport auto a operatiilor si serviciilor, legate de aceste transporturi, se fixeaza in conformitate cu tarifurile, aprobate in modul, stabilit de Sovietul Ministrilor al RSS Moldovenesti. [Art.392 modificat prin Ucazul 05.07.84] Articolul 393. Incarcarea si descarcarea incarcaturilor, care se transporta cu autovehicule Incarcarea incarcaturilor in autovehicul se face cu fortele si mijloacele predatorului, iar descarcarea lor - cu fortele si mijloacele destinatorului, daca nu prevad altfel regulile speciale sau invoiala incheiata de organizatia de transport auto cu predatorul sau, corespunzator, cu destinatarul. Termenele de incarcare si descarcare a incarcaturilor cu mijloacele predatorilor si destinatarilor sint stabilite de Statutul transporturilor auto din RSS Moldoveneasca. Pentru stationarea neproductiva a mijloacelor de transport auto la incarcare si descarcare peste timpul prevazut, din culpa predatorului sau a destinatarului, precum si pentru stationarea neproductiva in drum a mijloacelor de transporturi auto din culpa predatorului, acesta din urma sau destinatarul va plati organizatiei de transport auto o amenda conform tarifului stabilit. Articolul 394. Raspunderea organizatiilor de transport auto pentru intirzierea transportului incarcaturilor Cuantumul amenzilor, aplicate organizatiilor de transport auto in legatura cu intirzierea transportului incarcaturilor sau bagajelor, se stabileste de Statutul transportului auto din RSS Moldoveneasca, in functie de durata intirzierii. Plata amenzii de catre organizatia de transport auto pentru intirzierea transportului incarcaturilor sau bagajelor n-o scuteste de raspunderea pentru pierderea totala sau partiala si deteriorarea incarcaturilor sau bagajelor, cauzate de aceasta intirziere. Articolul 395. Raspunderea organizatiei de transport auto pentru pierderea totala sau partiala si deteriorarea incarcaturilor Pentru daunele cauzate in timpul transportului de incarcaturi sau bagaje cu autovehicule, carausul (organizatia de transport auto) va plati: 1) in caz de pierdere totala sau partiala a incarcaturilor sau bagajelor pierdute total sau in parte; 2) in cazul deteriorarii incarcaturilor sau bagajelor - diferenta de valoare; 3) in caz de pierdere totala a incarcaturilor sau bagajelor, predate pentru transport cu valoare declarata, - valoarea declarata a incarcaturilor sau bagajelor, daca nu se va dovedi, ca ea este mai mica decit cea reala. Daca in urma deteriorarii, pentru care raspunde organizatia de transport auto, calitatea incarcaturilor sau bagajelor s-a schimbat intr-o astfel de masura, incit ele nu mai pot fi folosite dupa destinatia lor directa, destinatarul incarcaturilor sau bagajelor este in drept sa refuze primirea si sa ceara despagubiri pentru pierderea lor. Daca incarcaturile sau bagajele, pentru pierderea totala sau partiala a carora organizatia de transport auto a platit despagubirile corespunzatoare, vor fi folosite mai tirziu, destinatarul (predatorul) este in drept se ceara, ca sa i se elibereze aceste incarcaturi sau bagaje, dar va restitui despagubirile primite pentru pierderea lor totala sau partiala. Articolul 396. Incetarea contractului de transport la cererea calatorului Calatorul este in drept sa renunte la contractul de transport auto in comunicatiile interurbane si, restituind biletul inainte de plecarea autobusului (taxiului de marsruta), sa primeasca inapoi banii platiti pentru el: 1) daca plecarea autobusului (taxiului) intirzie cu mai mult de o ora; 2) daca autobusul (taxiul) e de o clasa inferioara celeia pentru care i s-a vindut calatorului biletul; 3) in alte cazuri, prevazute de Statutul transportului auto din RSS Moldoveneasca. Daca calatoria se intrerupe din cauza bolii sau unui accident, calatorului i se restituie taxa de transport, proportional cu distanta care a mai ramas de parcurs. Articolul 397. Raspunderea carausului pentru moartea sau vatamarea sanatatii calatorului Raspunderea carausului pentru moartea sau vatamarea sanatatii calatorului este reglementata de dispozitiile capitolului 42 din prezentul Cod, daca legea nu prevede o raspundere sporita. CAPITOLUL AL TREIZECI SI DOILEA EXPEDITIA Articolul 398. Contractul de expeditie Prin contractul de expeditie o parte (expeditorul) se obliga, ca pe contul celeilalte parti si in numele ei (clientului) sau in numele sau propriu sa expedieze incarcaturile, ce apartin clientului, sau sa primeasca incarcaturile sosite la adresa lui, iar clientul se obliga sa plateasca o anumita remuneratie pentru expediere si sa intoarca cheltuielile efectuate de expeditor in legatura cu expedierea sau primirea incarcaturilor. Prin contractul de expeditie expeditorul poate de asemenea sa-si asume indeplinirea unor acte, legate de expedierea si primirea incarcaturilor (impachetare, marcare, incarcare, descarcare s.a.). Contractul de expeditie se incheie in forma scrisa. Articolul 399. Partile din contractul de expeditie Pot sa-si asume functii de expeditor numai organizatiile si intreprinderile socialiste, care, potrivit statutelor sau regulamentelor lor de functionare pot savirsi operatii de expeditie si camionaj. Clienti in baza contractului de expeditie pot fi organizatiile de stat, cooperatiste si alte organizatii obstesti, precum si cetatenii. Articolul 400. Continutul contractului de expeditie Drepturile si obligatiile partilor, modul si termenele de predare si de primire a incarcaturilor in baza contractului de expeditie, precum si cuantumul remuneratiei pentru expeditie sint stabilite prin statutele (codurile) de transport, cit si prin regulile, tarifurile, contractele-tip, emise in modul stabilit, iar in lipsa lor - prin invoiala partilor. Aprobarea contractelor-tip de expeditie se va face in modul stabilit de Sovietul Ministrilor al RSS Moldovenesti. Articolul 401. Raspunderea partilor din contractul de expeditie Expeditorul raspunde pentru executarea corespunzatoare a obligatiilor ce si le-a asumat in ce priveste deservirea clientului in cadrul contractului de expeditie si pentru pastrarea bunurilor lui in conformitate cu articolele 222 si 406 din prezentul Cod, precum si cu regulile speciale si statutul tipului de transport corespunzator. Expeditorul raspunde fata de client pentru pierderea totala sau partiala si deteriorarea incarcaturilor de catre caraus numai in cazul, cind el si-a asumat prin contract aceasta raspundere. CAPITOLUL AL TREIZECI SI TREILEA DEPOZITUL Articolul 402. Contractul de depozit Prin contractul de depozit o parte (depozitarul) se obliga sa pastreze bunurile, ce iai fost transmise de cealalta parte (deponent) si sa i le restituie intacte. In contractul de depozit incheiat intre organizatiile socialiste poate fi prevazuta de asemenea obligatia depozitarului de a primi in depozit bunurile, care ii vor fi predate de cealalta parte. Depozitul este un contract cu titlu gratuit, daca legea sau contractul nu prevede altfel. Articolul 403. Forma contractului de depozit Daca valoarea bunurilor predate este mai mare de o suta de ruble, contractul de depozit, in care ambele parti sau una din parti este un cetatean, trebuie sa fie incheiat in forma scrisa (articolul 48 din prezentul Cod), cu exceptia cazurilor, cind bunurile sint predate in depozit pe termen scurt la garderoba unei institutii, intreprinderi sau organizatii si cind depozitarul elibereaza o plata cu numar, un geton sau un alt semn. In caz de litigiu privind identitatea lucrurilor primite in depozit cu lucrurile pe care le restituie depozitarul, se admite dovada cu martori. Predarea bunurilor in depozit, in caz de imprejurari exceptionale (incendiu, inundatie s.a.m.d.), poate fi dovedita cu martori, indiferent de valoarea bunurilor predate in depozit. Articolul 404. Incetarea contractului de depozit la cererea uneia din parti Persoana care a predat bunurile in depozit este in drept sa ceara oricind aceste bunuri de la depozitar. Daca bunurile au fost predate in depozit, urmind sa fie restituite la cerere, sau cind nu este aratat termenul restituirii lor, depozitarul este in drept sa renunte oricind la contract, dar este obligat sa acorde deponentului un termen suficient in imprejurarile respective pentru a primi inapoi aceste bunuri. Articolul 405. Obligatiile depozitarului Depozitarul este obligat sa ee toate masurile necesare pentru a asigura pastrarea bunurilor care iau fost predate. Depozitarul dintr-un contract de depozit gratuit, incheiat intre cetateni, este obligat sa ingrijasca de bunul ce i-a fost predat in depozit, ca de propriul sau bun. Depozitarul nu are dreptul sa se serveasca de bunurile ce iau fost predate in depozit, daca contractul nu prevede altfel. Articolul 406. Raspunderea depozitarului pentru pierderea totala sau partiala a bunurilor si pentru deteriorarea lor Organizatia, pentru care depozitul constituie unul din scopurile activitatii ei prevazute de statut (regulament), este scutita de raspunderea pentru pierderea totala sau partiala a bunurilor si pentru deteriorarea lor, cauzate de forta majora. In cazul cind, dupa expirarea termenului de depozit prevazut in contract sau a termenului indicat de depozitar potrivit dispozitiilor articolului 404 din prezentul Cod, bunurile n-au fost luate inapoi de deponent, depozitarul raspunde in viitor pentru pierderea totala sau partiala a bunurilor si pentru deteriorarea lor, numai daca a facut aceasta cu intentie sau din imprudenta grava. Articolul 407. Raspunderea depozitarului Daca in lege sau contract nu este prevazuta obligatia depozitarului de a repara daunele cauzate prin pierderea totala sau partiala si deteriorarea bunurilor, depozitarul va plati: 1) in caz de pierdere totala sau partiala a bunurilor - contravaloarea bunurilor pierdute total sau partial; 2) pentru deterioararea bunurilor - diferenta de valoare. Daca la predarea bunurilor in depozit s-a facut evaluarea lor si aceasta evaluare a fost mentionata in contract sau intr-un alt inscris, eliberat de depozitar, acesta raspunde in limitele sumei evaluate, daca nu se va dovedi, ca valoarea reala a bunurilor pierdute total sau partial ori deteriorate depaseste aceasta suma. Daca in urma deteriorarii, pentru care raspunde depozitarul, calitatea bunurilor s-a schimbat in asa masura, incit ele nu pot fi folosite dupa vechea lor destinatie, deponentul are dreptul sa refuze primirea lor. Articolul 408. Raspunderea pentru pierderea sau deteriorarea bunurilor in hoteluri, camine si in alte organizatii Hotelurile, casele de odihna, sanatoriile, caminele si alte organizatii asemanatoare raspund pentru pierderea sau deteriorarea bunurilor cetatenilor, care se gasesc in incaperile rezervate lor, chiar daca aceste bunuri, cu exceptia banilor, titlurilor de valoare si bijuteriilor, n-au fost predate special in depozit acestor organizatii. Articolul 409. Efectele nerespectarii termenului de primire inapoi a bunurilor Deponentul este obligat, ca la expirarea termenului aratat in articolul 406 din prezentul Cod sa ee inapoi bunurile predate in depozit. In cazul cind deponentul se inlatura sa le ee inapoi, depozitarul, daca e un cetatean, este in drept sa ceara prin judecata vinzarea silita a acestor bunuri potrivit cu dispozitiile Codului de procedura civila al RSS Moldovenesti pentru executarea hotaririlor judecatoresti. Daca depozitarul este o organizatie socialista, vinzarea bunurilor nereclamate se face in modul prevazut de statutul (regulamentul) acestei organizatii. Banii realizati din vinzarea bunurilor se elibereaza deponentului, scazindu-se sumele ce se cuvin depozitarului. Articolul 410. Repararea daunelor cauzate depozitarului Deponentul este obligat sa repare daunele cauzate depozitarului prin insusirile ascunse ale bunurilor predate, daca depozitarul, primind bunurile in depozit, n-a stiut si nici nu era dator sa stie de aceste insusiri. Cind depozitul este gratuit, deponentul este obligat sa intoarca depozitarului cheltuielile necesare, facute de acesta pentru a asigura pastrarea bunurilor, daca contractul nu prevede altfel. Articolul 411. Depozitul bunurilor, determinate in genul lor Daca bunurile predate in depozit sint determinate in contract numai in genul lor, atunci, in lipsa unei alte invoieli, aceste bunuri trec in proprietatea sau in administrarea operativa a depozitarului. In aceste cazuri depozitarul este obligat sa restituie deponentului o cantitate de bunuri egala sau stipulata de parti, de acelas gen si de aceiasi calitate. Articolul 412. Depozitul obligator in virtutea legii Dispozitiile articolului 402, ale partii intiia a articolului 404, ale articolelor 405-410 din prezentul Cod se aplica si raporturilor ce decurg din contractul de depozit, nascute din alte temeiuri prevazute de lege. CAPITOLUL AL TREIZECI SI PATRULEA MANDATUL Articolul 413. Contractul de mandat Prin contractul de mandat o parte (mandatar) se obliga a face anumite acte juridice in numele si pe seama celeilalte parti (mandat). Articolul 414. Remuneratia in baza contractului de mandat Mandantul este obligat sa plateasca mandatarului o remuneratie, daca aceasta e prevazut de lege sau prin contract. Articolul 415. Executarea mandatului in conformitate cu indicatiile mandantului Mandatarul este obligat sa execute mandatul primit, in conformitate cu indicatiile mandantului. Mandatarul este in drept sa se abata de la aceste indicatii, daca imprejurarile arata, ca aceasta e necesar in interesul mandantului, si daca mandatarul n-a putut sa ceara in prealabil parerea mandantului sau daca, cerind parerea mandantului, n-a primit la timp raspunsul cuvenit. In asemenea caz mandatarul este obligat sa comunice mandantului, indata ce aceasta va fi posibil, ce anume abateri a savirsit. Articolul 416. Executarea personala a mandatului de catre mandatar Mandatarul este obligat sa execute personal mandatul ce i s-a dat. El are dreptul sa transmita obligatia de executare a mandatului, in intrejime sau in parte, unei alte persoane (substitut), daca este imputernicit de catre mandat sa faca aceasta sau daca imprejurarile il silesc s-o faca in scopul apararii intereselor mandantului. In aceste cazuri mandatarul raspunde numai pentru alegerea substituitului. Mandatarul, care a transmis substituitului obligatia de executare a mandatului in intregime sau in parte, este dator sa comunice fara intirziere aceasta mandantului. Neindeplinirea acestei obligatii face, ca mandatarul sa fie responsabil pentru actele substituitului, ca si cum ar fi fost ale lui proprii. Mandantul are dreptul oricind sa inlature pe substituitul ales de mandatar. Articolul 417. Darea de seama a mandatarului Mandatarul este obligat: 1) sa comunice mandantului, la cererea acestuia, toate datele privitoare la mersul executarii mandatului; 2) dupa executarea mandatului sa prezinte fara intirziere mandantului o dare de seama, alaturind documentele justificative, daca aceasta o cere caracterul mandatului; 3) sa predeie fara intirziere mandantului tot ce a primit in legatura cu executarea mandatului. Articolul 418. Obligatiile mandantului Mandantul este obligat sa primeasca fara intirziere de la mandatar tot ce a executat acesta in conformitate cu contractul. Mandantul este obligat, de asemenea, daca contractul nu prevede altfel: 1) sa asigure pe mandatar cu mijloacele necesare pentru executarea mandatului; 2) sa intoarca mandatarului cheltuielile necesare, facute pentru executarea mandatului; 3) dupa executarea mandatului sa plateasca mandatarului remuneratia, daca aceasta i se cuvine. Articolul 419. Incetarea contractului de mandat Contractul de mandat inceteaza, pe linga temeiurile generale de stingere a obligatiilor, si in urmatoarele cazuri: 1) anularea lui de catre mandat; 2) renuntarea mandatarului la mandat; 3) daca cetateanul, care este parte la contract, a murit sau a fost declarat incapabil, cu capacitate de exercitiu restrinsa sau absent fara veste; 4) daca una din parti este persoana juridica si aceasta se lichideaza. Mandantul are dreptul sa anuleze oricind mandatul, iar mandatarul - sa renunte la el oricind. Invoiala de renuntare la aceste drepturi este nula. Daca mandatarul a renuntat la mandat in imprejurari, in care mandantul este lipsit de posibilitatea de a-si asigura altfel interesele mandatarul este obligat sa repare daunele cauzate prin incetarea contractului. Articolul 420. Efectele incetarii contractului executat partial Daca contractul de mandat a incetat inainte ca mandatul sa fi fost executat in intregime, mandantul este obligat sa restituie mandatarului cheltuielile facute in legatura cu executarea mandatului, iar daca mandatarului i se cuvine o remuneratie, - sa-i plateasca, de asemenea, remuneratia, proportional cu munca indeplinita de dinsul. Aceasta regula nu se aplica, cind mandatarul a executat mandatul dupa ce a aflat sau trebuia sa afle despre incetarea acestuia. Articolul 421. Obligatiile mostenitorilor mandatarului In caz de moarte a mandatarului mostenitorii lui sint obligati sa comunice mandantului incetarea contractului de mandat si sa ee masurile necesare pentru paza bunurilor mandantului. Aceleasi obligatii le are si lichidatorul persoanei juridice, care indeplinea obligatiile de mandatar. CAPITOLUL AL TREIZECI SI CINCILEA COMISIONUL Articolul 422. Contractul de comision Prin contractul de comision o parte (comisionar) se obliga, ca din insarcinarea celeilalte parti (comitent) sa incheie, in schimbul unei remuneratii, o conventie sau mai multe conventii in numele sau, dar pe seama comitentului. Prin contractul de comision pentru vinzarea de produse agricole colhozul (comitentul) incredinteaza organizatiei cooperatiste de consum (comisionar) sa vinda prisosurile de produse agricole, ramase dupa ce colhozul si-a indeplinit obligatiile de vinzare a produselor agricole catre stat. Magazinele de comision incheie contracte de comision pentru vinzarea in cadrul comertului cu amanuntul atit a unor obiecte noi, cit si a unor obiecte uzate, de larg consum si de uz casnic, a unor obiecte de arta, de arta aplicata, de anticariat, cu exceptia obiectelor, a caror primire de catre magazinele de camision este interzisa prin regulile aprobate de Ministerul comertului al RSS Moldovenesti, privitoare la modul de primire si de vinzare a obiectelor de catre magazinele de comision. Articolul 423. Forma contractului Contractul de comision trebuie sa fie incheiat in forma scrisa. Contractul de comision pentru vinzarea produselor agricole poate fi incheiat, eliberindu-se colhozului un bon de livrare de catre organizatia cooperatista de consum, care primeste produsele. In contract (bonul de livrare) se arata denumirea produselor, data primirii lor, cine le-a predat, cantitatea si calitatea lor, precum si pretul de vinzare si termenele de plata. Articolul 424. Drepturile si obligatiile comisionarului in conventia incheiata cu o terta persoana Prin conventia incheiata de comisionar cu o terta persoana dobindeste drepturi si isi asuma obligatii comisionarul, chiar daca comitetul figureaza in conventie ori a intrat in raporturi directe cu terta persona in legatura cu executarea acestei conventii. Articolul 425. Dreptul de proprietate al comitentului Bunurile primite de comisionar de la comitent sau dobindite de comisionar pentru comutent sint proprietatea acestuia din urma. Articolul 426. Executarea mandatului de comision Comisionarul este obligat sa execute mandatul, ce si l-a luat, in conditiile cele mai avantajoase pentru comitent. Daca comisionarul va incheia o conventie in conditii mai avantajoase decit cele indicate de comitent, intregul beneficiu va reveni comitentului, daca contractul de comision nu prevede altfel. Organizatia cooperatista de consum, care a primit produse agricole de la colhoz pentru vinzarea in comision, are dreptul, daca este nevoita a le vinde in afara razei activitatii sale, sa incheie un contract de subcomision cu alta organizatie cooperatista de consum. Articolul 427. Abaterea de la indicatiile comitentului Comisionarul are dreptul sa se abata de la indicatiile comitentului in cazurile, prevazute de articolul 415 din prezentul Cod. Comisionarul, care a vindut bunurile cu un pret mai mic decit cel ce i-a fost stabilit de comitent, este dator sa-i plateasca acestuia din urma diferenta, daca nu va dovedi, ca era imposibil de a vinde bunurile la pretul stabilit si ca vinzarea la un pret mai mic l-a ferit pe comitent de pagube si mai mari. Daca comisionarul va cumpara bunuri la un pret mai mare decit cel stabilit de comitent si acesta refuza sa accepte o astfel de cumparatura comitentul este dator s-o declare comisionarului indata dupa primirea instiintarii despre incheierea conventiei cu terta personala. In caz contrar cumparatura este socotita acceptata de comitent. Daca comisionarul va comunica, ca plateste el diferenta de pret, comitentul nu are dreptul sa refuze acceptarea conventiei incheiate pentru el. Articolul 428. Pretul obiectelor vindute de comisionar Pretul de vinzare al obiectului primit de magazinul de comision se stabileste de comitent. [Partea 1 art.428 in redactia Legii nr.501 din 15.02.91] Pretul de vinzare a obiectelor de anticariat sau unice, precum si a lucrarilor de arta se stabileste de magazinul de comision pe baza unei evaluari speciale, luindu-se in consideratie insusirile individuale si valoarea obiectului respectiv. Pretul obiectului, care n-a fost vindut in termenul prevazut de reguli, poate fi redus prin invoiala cu comitentul. Daca, fiind chemat, comitentul nu se prezinta pentru reevaluarea obiectului, magazinul reduce singur pretul acestui obiect in conformitate cu regulile in vigoare. Pretul de vinzare a prisosurilor de produse agricole, primite de organizatia cooperatista de consum de la colhozuri pentru vinzare, se stabileste prin invoiala partilor. Articolul 429. Executarea de catre comisionar a conventiei incheiate cu o terta persoana Comisionarul trebuie sa execute toate obligatiile si sa exercite toate drepturile, ce decurg din conventia incheiata de el cu o terta persoana. Comisionarul nu raspunde in fata comitentului pentru executarea de catre terta persoana a conventiei incheiate cu aceasta pentru comitent, cu exceptia cazurilor, cind comisionarul garanteaza executarea acestei conventii (delcredere) de catre terta persoana. Daca terta persoana nu va executa conventia incheiata cu comisionarul, acesta din urma este obligat sa incunostiinteze de indata pe comitent, sa adune si sa asigure dovezile necesare. Comitentul, instiintat despre neexecutarea de catre terta persoana a conventiei incheiate cu comisionarul, are dreptul sa ceara si sa transmita toate pretentiile, pe care comisionarul le-ar putea formula fata de terta persoana in baza conventiei susaratate. Articolul 430. Raspunderea comisionarului pentru pierderea totala sau partiala a bunurilor comitentului si pentru deteriorarea lor Comisionarul raspunde fata de comitent pentru pierderea totala sau partiala si deteriorarea bunurilor comitentului aflate la el, daca nu va dovedi, ca pierderea totala sau partiala si deteriorarea nu se datoresc culpei lui. Daca in momentul primirii de catre comisionar a bunurilor, expediate de comitent sau trimise comisionarului pentru comitent, se va dovedi, ca ele au deteriorari sau vre-o lipsa, ce pot fi observate printr-o examinare exterioara, precum si in cazul cind cineva a cauzat daune bunurilor comitentului aflate la comisionar, acesta din urma este obligat sa ee masuri pentru apararea drepturilor comitentului, sa adune dovezile necesare si sa-l instiinteze fara intirziere pe comitent despre toate acestea. Comisionarul, care n-a asigurat bunurile comitentului aflate la el, raspunde pentru aceasta numai in cazurile, cind comitentul i-a ordonat sa le asigure sau daca asigurarea lor este obligatorie in virtutea legii. Articolul 431. Darea de sama a comisionarului Dupa executarea mandatului comisionarului este obligat sa prezinte comitentului o dare de seama si sa-i transmita tot ce a primit in baza mandatului executat, precum si sa transmita comitentului, la cererea acestuia, toate drepturile fata de terta persoana, ce decurg din conventia incheiata de comisionar cu aceasta terta persona. Daca comitentul are obiectii asupra darii de seama, el este obligat sa le comunice comisionarului in curs de trei luni din ziua primirii acesteia. In caz contrar darea de seama este socotita acceptata, daca nu exista o alta invoiala. Articolul 432. Socotelile dintre parti Organizatia cooperatista de consum, care a primit produse agricole pentru vinzarea in comision, da colhozului un avans in limitele, stabilite prin legislatia Uniunii RSS. Suma, realizata din vinzarea produselor agricole, dupa scaderea avansului acordat, a remuneratiei de comision stabilite si a cheltuielilor facute de comisionar pentru comitent, trebuie sa fie platita colhozului in termenele prevazute de contract. Socotelile definitive pentru produsele agricole primite in comision se fac in cel mult trei zile dupa vinzarea lor. Daca se incheie un contract de subcomision, darea avansului si socotelile definitive se fac, dupa cum va gasi de cuviinta colhozul, de catre comisionar sau subcomisionar. In curs de cel mult trei zile dupa vinzarea obiectului magazinul de comision, dupa ce scade remuneratia ce i se cuvine, plateste comitentului banii. Articolul 433. Primirea de catre comitent a celor executate in baza mandatului Comitentul este obligat: 1) sa primeasca de la comisionar tot ce a executat in baza mandatului; 2) sa examineze bunurile dobindite pentru el de catre comisionar si sa-l instiinteze indata despre viciile descoperite in ele; 3) sa-l elibereze pe comisionar de obligatiile pe care si le-a luat fata de terta persoana in legatura cu executarea mandatului. Articolul 434. Remuneratia de comision Dupa executarea mandatului comisionarul are dreptul sa primeasca de la comitent o remuneratie. Daca comisionarul a grantat executarea conventiei de catre terta persoana, el va primi de la comitent pentru aceasta garantie o remuneratie aparte. Cvantumul remuneratiei de comision, precum si al remuneratiei pentru delcredere se stabileste prin invoiala partilor, daca legea nu prevede altfel. In toate contractele de comision, cu exceptia celor din sistemul comertului exterior, este interzisa stabilirea unei remuneratii de comision sau a unei remuneratii pentru delcredere sub forma de diferenta sau de anumita parte a diferentei intre pretul fixat de comitent si pretul mai avantajos, cu care comisionarul va incheia conventia. Articolul 435. Restituirea cheltuielilor facute in legatura cu executarea mandatului Comitentul este obligat, ca pe linga plata remuneratiei de comision, si daca e cazul, si a remuneratiei pentru delcredere, sa restituie comisionarului cheltuielile in legatura cu executarea mandatului. Comisionarul nu are dreptul la restituirea cheltuielilor pentru pastrarea bunurilor comitentului aflate la el, daca legea sau contractul nu prevede altfel. Toate cheltuielile pentru transportarea produselor agricole predate in comision la locul de vinzare a lor, aratat in contract, cad in sarcina comitentului, daca contractul nu prevede altfel. Articolul 436. Retinerea de catre comisionar a banilor ce i se cuvin Comisionarul are dreptul sa retina banii ce i se cuvin in baza contractului de comision din orice suma incasata de el pentru comitent. Articolul 437. Executarea mandatului de catre comisionar dupa moartea comitentului sau dupa incetarea existentei persoanei juridice - comitent Daca comitentul moare sau este declarat absent fara veste, incapabil sau cu capacitate de exercitiu restrinsa, precum si in cazul incetarii existentei persoanei juridice, care actioneaza in calitate de comitent, comisionarul este obligat sa continuie executarea mandatului ce i s-a dat, pina cind nu va primi dispozitiile cuvenite din partea succesorilor in drepturi sau reprezentantilor comitentului. Articolul 438. Renuntarea comisionarului la executarea mandatului Comisionarul nu are dreptul, daca contractul nu prevede altfel, sa renunte la executarea mandatului primit, cu exceptia cazurilor, cind o face din cauza imposibilitatii de a executa mandatul sau din cauza incalcarii de catre comitent a contractului de comision. Comisionarul este obligat sa-l instiinteze in forma scrisa pe comitent despre renuntarea sa. Contractul de comision ramine in vigoare in curs de doua saptamini din ziua primirii de catre comitent a instiintarii din partea comisionarului ca a renuntat la executarea mandatului. Daca comisionarul va renunta la executarea mandatului primit din cauza incalcarii contractului de comision de catre comitent, el are dreptul sa ceara atit restituirea cheltuielilor facute, cit si remuneratia de comision. Articolul 439. Dispozitia asupra bunurilor comitentului dupa renuntarea comisionarului la executarea mandatului Comitentul, incunostiintat despre renuntarea comisionarului de a executa mandatul, este obligat, ca in curs de o luna din ziua primirii declaratiei de renuntare sa dispuna asupra bunurilor aflate la comisionar. Aceiasi obligatie revine comitentului si in cazul anularii mandatului dat comisionarului. Daca in termenul susaratat comitentul nu va face dispozitii asupra bunurilor aflate la comisionar, acesta din urma are dreptul sa le predeie in depozit pe contul comitentului sau, pentru a-si indestula pretentiile fata de comitent, sa vinda aceste bunuri cu un pret cit mai convenabil pentru comitent. Articolul 440 Anularea mandatului de catre comitent Daca comitentul va anula, in intrejime sau in parte, mandatul dat comisionarului, inainte ca comisionarul sa fi incheiat conventiile respective cu tertele persoane, el este obligat sa plateasca comisionarului remuneratia de comision pentru conventiile incheiate inainte de anularea mandatului, precum si sa-i restituie toate cheltuielile facute de el inainte de anularea mandatului. Cetateanul are dreptul sa ceara oricind restituirea obiectului predat pentru vinzare magazinului de comision si care n-a fost inca vindut, dar el va plati cheltuielile pentru pastrarea obiectului, conform tarifurilor existente. Capitolul al treizeci si cincilea prim ADMINISTRAREA FIDUCIARA [Cap.35/1(art.440/1-440/15) introdus prin Legea nr.1187-XIV din 27.07.2000] Articolul 440/1. Contractul de administrare fiduciara a patrimoniului Conform contractului de administrare fiduciara a patrimoniului, una din partile contractante (fondatorul administrarii) transmite, in administrare fiduciara, celeilalte parti (managerului fiduciar), pe un termen prevazut de contract, bunurile sale, drepturile sale patrimoniale si drepturile personale nepatrimoniale, iar cealalta parte se obliga sa desfasoare contra plata administrarea patrimoniului in interesul fondatorului administrarii sau al unei persoane desemnate de acesta (beneficiarului). Fondator al administrarii fiduciare este proprietarul patrimoniului, iar in unele cazuri prevazute de legislatie - o alta persoana. Manager fiduciar poate fi un cetatean sau o organizatie comerciala care desfasoara activitate de administrare fiduciara, iar in unele cazuri prevazute de lege, manager fiduciar poate fi numai o persoana juridica. Autoritatile publice nu pot exercita functia de manager fiduciar. Nu poate fi beneficiar, conform contractului de administrare fiduciara, persoana care, conform aceluiasi contract, este manager fiduciar. Articolul 440/2. Administrarea fiduciara a patrimoniului pe motive prevazute de lege Administrarea fiduciara a patrimoniului poate fi, de asemenea, constituita: 1) ca urmare a necesitatii administrarii permanente a patrimoniului persoanei aflate sub tutela in cazurile prevazute de lege; 2) pe alte motive prevazute de lege. In cazurile cind administrarea fiduciara a patrimoniului se constituie pe motive prevazute de lege, drepturile fondatorului administrarii apartin organului de tutela sau altei persoane mentionate in lege. Articolul 440/3. Obiectele administrarii fiduciare In administrare fiduciara poate fi transmis orice patrimoniu (intreprinderi sau alte complexe patrimoniale, obiecte separate ce fac parte din patrimoniul imobil, valori mobiliare si alt patrimoniu), atit cel existent la momentul incheierii contractului, cit si cel ce poate sa apara in viitor, inlcusiv patrimoniul creat sau procurat de managerul fiduciar in baza conditiilor stipulate in contract, precum si drepturile patrimoniale si drepturile nepatrimoniale personale ce se refera la acest patrimoniu. Mijloacele banesti nu pot fi considerate obiect aparte al administrarii fiduciare, cu exceptia cazurilor prevazute de lege. Patrimoniul aflat in gestiune economica nu poate fi transmis in administrare fiduciara. Transmiterea in administrare fiduciara a patrimoniului aflat in gestiune economica este posibila numai dupa lichidarea persoanei juridice, in a carei gestiune economica s-a aflat patrimoniul respectiv, sau in urma suspendarii dreptului de gestiune economica a patrimoniului si trecerii acestuia in posesia proprietarului din motive prevazute de lege. Patrimoniul transmis in administrare fiduciara se separa de alt patrimoniu al fondatorului, precum si de patrimoniul managerului fiduciar. Nu se permite urmarirea patrimoniului transmis in administrare fiduciara de catre fondatorul administrarii pentru obligatiile sale, cu exceptia cazurilor de insolvabilitate (faliment) a acestei persoane. In cazul falimentarii fondatorului administrarii fiduciare, administrarea fiduciara se suspenda si patrimoniul se include in masa de concurs. Articolul 440/4. Dreptul de proprietate asupra patrimoniului transmis in administrare fiduciara Transmiterea patrimoniului in administrare fiduciara nu are ca efect trecerea dreptului de proprietate asupra acestui patrimoniu la managerul fiduciar. Articolul 440/5. Forma contractului de administrare fiduciara a patrimoniului Contractul de administrare fiduciara a patrimoniului se perfecteaza in forma scrisa si se autentifica notarial. Contractul de administrare fiduciara a imobilului se perfecteaza conform cerintelor stabilite in privinta formei contractelor de vinzare-cumparare a imobilului, prevazute la art.240 din prezentul Cod. Nerespectarea formei contractului de administrare fiduciara a patrimoniului sau a cerintei de inregistrare a transmiterii imobilului in administrare fiduciara atrage dupa sine nevalabilitatea contractului. Articolul 440/6. Continutul contractului de administrare fiduciara a patrimoniului Contractul de administrare fiduciara a patrimoniului trebuie sa contina: 1) denumirea si datele de identificare ale partilor; 2) informatia despre patrimoniul transmis in administrare fiduciara; 3) conditiile administrarii fiduciare; 4) denumirea persoanei juridice sau numele si prenumele cetateanului, in al carui interes se efectueaza administrarea patrimoniului (fondatorului administrarii sau beneficiarului); 5) drepturile si obligatiile fondatorului administrarii; 6) drepturile si obligatiile managerului fiduciar; 7) imputernicirile managerului fiduciar in vederea reprezentarii fondatorului administrarii in relatiile cu tertii; 8) cuantumul si forma remunerarii administratorului, in cazul cind plata este prevazuta de contract; 9) conditiile denuntarii contractului inainte de termen; 10) alte conditii ce nu contravin legislatiei. Articolul 440/7. Drepturile si obligatiile managerului fiduciar Managerul fiduciar exercita drepturile de proprietar al patrimoniului transmis in administrare fiduciara in limitele stabilite de lege si de contractul de administrare fiduciara. Dispunerea de imobil managerul fiduciar o exercita in cazurile stipulate de contractul de administrare fiduciara. Dupa intrarea in vigoare a contractului de administrare fiduciara, fondatorul administrarii nu este in drept sa intervina in nici un mod in exercitarea de catre managerul fiduciar a drepturilor si obligatiilor sale stipulate de contract, daca contractul nu prevede altfel. Drepturile obtinute de managerul fiduciar ca rezultat al activitatii de administrare fiduciara a patrimoniului se includ in componenta patrimoniului transmis in administrare fiduciara. Obligatiile ce rezulta din aceasta activitate a managerului fiduciar se executa din contul patrimoniului aflat in administrare fiduciara. In scopul protectiei drepturilor asupra patrimoniului aflat in administrare fiduciara, managerul fiduciar este in drept sa ceara, conform art.154 al prezentului Cod, inlaturarea incalcarii drepturilor sale. Articolul 440/8. Executarea contractului de catre managerul fiduciar Managerul fiduciar efectueaza personal administrarea fiduciara a patrimoniului. Totodata, managerul fiduciar are dreptul exclusiv, daca contractul nu prevede altfel, sa determine care mod de actiune corespunde cel mai mult intereselor beneficiarului la executarea obligatiilor contractuale. Legea si contractul pot stipula restrictii asupra unor actiuni referitoare la administrarea fiduciara a patrimoniului. Tranzactiile cu patrimoniul transmis in administrare fiduciara sint efectuate de managerul fiduciar in numele sau, indicind, totodata, faptul ca actioneaza in calitate de manager fiduciar. Aceasta conditie se considera respectata daca, la efectuarea actiunilor fara perfectare in scris, a doua parte contractanta este informata despre faptul ca actiunile se efectueaza de managerul fiduciar in aceasta calitate, iar in documentele perfectate dupa numele sau denumirea managerului fiduciar se face nota "M.F.". In cazul cind nu se indica faptul ca managerul fiduciar a actionat in aceasta calitate, el se obliga in fata tertilor personal si, respectiv, raspunde in fata acestora doar cu patrimoniul ce-i apartine. Articolul 440/9. Transmiterea functiilor de executare a contractului de administrare fiduciara altei persoane Managerul fiduciar poate delega altei persoane (imputernicitului) sa efectueze, in numele managerului fiduciar, unele actiuni ce sint necesare pentru administrarea patrimoniului, in cazul cind este imputernicit in acest sens prin contractul de administrare fiduciara, cind a primit acordul fondatorului in forma scrisa sau cind este fortat, in virtutea unor circumstante, sa asigure interesele fondatorului administrarii sau ale beneficiarului, dar nu are posibilitate de a primi la timp indicatiile fondatorului administrarii. In ultimul caz, managerul fiduciar este obligat sa informeze fondatorul administrarii despre delegarea efectuata. Managerul fiduciar raspunde de actiunile imputernicitului sau ca de propriile actiuni. Articolul 440/10. Remunerarea managerului fiduciar Managerul fiduciar are dreptul la remunerarea prevazuta in contractul de administrare fiduciara a patrimoniului, precum si la compensarea cheltuielilor efectuate de el in cadrul administrarii fiduciare. Remunerarea poate fi exprimata in procente fata de venitul (profitul) obtinut din administrarea fiduciara a patrimoniului fie in suma concreta, fie in forma de realizare a dreptului la procurarea unei parti a patrimoniului administrat de managerul fiduciar in conformitate cu contractul de administrare fiduciara. Articolul 440/11. Darea de seama a managerului fiduciar Managerul fiduciar prezinta fondatorului administrarii si beneficiarului darea de seama a activitatii sale in termenele si in modul stabilite de contractul de administrare fiduciara a patrimoniului. Articolul 440/12. Raspunderea managerului fiduciar Managerul fiduciar poarta raspundere materiala pentru obligatiile aparute in urma executarii contractului, precum si in cazul prejudicierii intereselor beneficiarului si/sau proprietarului patrimoniului. In cazul executarii neadecvate a administrarii fiduciare, fondatorul administrarii sau beneficiarul poate intenta in judecata o actiune privind incetarea administrarii fiduciare si recuperarea de catre manager a prejudiciilor cauzate. Managerul fiduciar care nu a dat dovada de solicitudine fata de respectarea intereselor beneficiarului sau fondatorului administrarii patrimoniului compenseaza beneficiarului cistigul nerealizat pentru timpul administrarii fiduciare a patrimoniului, iar fondatorului administrarii - prejudiciile cauzate de pierderea sau deteriorarea patrimoniului, tinind cont de uzura, precum si cistigul nerealizat. Obligatiile la tranzactiile savirsite de managerul fiduciar cu depasirea imputernicirilor sale sau cu incalcarea restrictiilor stabilite pentru acesta sint executate de el insusi. Daca tertii care au participat la tranzactie nu au stiut si nici nu trebuiau sa stie despre depasirea de imputerniciri sau despre restrictiile stabilite, obligatiile aparute urmeaza a fi executate in modul stabilit la alin.5 din prezentul articol. Fondatorul administrarii poate, in acest caz, sa ceara recuperarea prejudiciilor cauzate de managerul fiduciar. Obligatiile aparute in urma administrarii fiduciare se achita din contul patrimoniului transmis in administrare fiduciara. In cazul insuficientei acestui patrimoniu, se admite urmarirea patrimoniului managerului fiduciar. Contractul de administrare fiduciara a patrimoniului poate prevedea depunerea unui gaj din partea managerului fiduciar pentru a asigura recuperarea eventualelor prejudicii cauzate de acesta fondatorului administrarii sau beneficiarului prin executarea neadecvata a contractului de administrare fiduciara. Articolul 440/13. Denuntarea contractului de administrare fiduciara a patrimoniului Contractul de administrare fiduciara a patrimoniului se considera denuntat in caz de: 1) expirare a termenului de valabilitate a contractului; 2) distrugere a patrimoniului transmis in administrare; 3) deces, incetare a activitatii (reorganizare sau lichidare) fondatorului administrarii sau a beneficiarului sau dezicere a beneficiarului de drepturile sale contractuale, daca contractul prevede astfel; 4) deces al cetateanului care este manager fiduciar, declarare a incapacitatii sau a capacitatii sale limitate de exercitiu, absenta fara veste a acestuia, precum si declarare a insolvabilitatii (falimentului) persoanei juridice care este manager fiduciar; 5) renuntare a managerului fiduciar sau a fondatorului administrarii la executarea administrarii fiduciare in legatura cu imposibilitatea managerului fiduciar de a executa personal administrarea fiduciara a patrimoniului; 6) reziliere a contractului de catre fondatorul administrarii, daca contractul prevede acest lucru, cu conditia remunerarii managerului fiduciar in conformitate cu contractul; 7) reziliere unilaterala a contractului de catre manager daca acesta nu a fost instiintat despre faptul ca patrimoniul transmis in administrare este grevat de gaj. In acest caz, managerul este remunerat conform contractului; 8) declarare a insolvabilitatii (falimentului) proprietarului patrimoniului transmis in administrare fiduciara; 9) reziliere a contractului conform hotaririi instantei de judecata daca obligatiile contractuale sint executate neadecvat; 10) incetare a tutelei si curatelei. In cazul in care una dintre parti renunta la contractul de administrare fiduciara, cealalta parte trebuie sa fie informata despre acest fapt cu 3 luni inainte de denuntarea contractului, daca contractul nu prevede altfel. La denuntarea contractului de administrare fiduciara, patrimoniul aflat in administrare fiduciara se transmite, daca contractul nu prevede altfel, fondatorului administrarii (succesorilor de drepturi) dupa executarea de catre acesta a obligatiilor contractuale privind remunerarea managerului fiduciar. Articolul 440/14. Transmiterea in administrare fiduciara a valorilor mobiliare Imputernicirile acordate managerului fiduciar de a dispune de valorile mobiliare se stabilesc in contractul de administrare fiduciara. La transmiterea in administrare fiduciara a valorilor mobiliare, in registrul detinatorilor de valori mobiliare se face insemnarea respectiva. Alte particularitati ale administrarii fiduciare a valorilor mobiliare se stabilesc de legislatie. Articolul 440/15. Transmiterea in administrare fiduciara a patrimoniului grevat de gaj Transmiterea in administrare fiduciara a patrimoniului grevat de gaj nu lipseste creditorul gajist de dreptul de urmarire a acestui patrimoniu. Managerul fiduciar trebuie sa fie avertizat ca patrimoniul care i-a fost transmis in administrare fiduciara este grevat de gaj. Daca managerul fiduciar nu a stiut si nici nu a putut sa stie despre grevarea de gaj a patrimoniului care i-a fost transmis in administrare fiduciara, el are dreptul sa ceara rezilierea, pe cale judiciara, a contractului de administrare fiduciara a patrimoniului si remunerarea lui conform contractului. [Cap.35/1(art.440/1-440/15) introdus prin Legea nr.1187-XIV din 27.07.2000] CAPITOLUL AL TREIZECI SI SASELEA GESTIUNEA DE AFACERI FARA MANDAT Articolul 441. Dreptul la restituirea cheltuililor facute de o persoana, care actioneaza fara mandat in interesul unei alte persoane Persoana care actioneaza in interesul unei alte persoane fara a avea mandat din partea ei, in scopul de a preintimpina o paguba ce ameninta interesele patrimoniale ale acestei persoane, are dreptul la restituirea cheltuielilor necesare, facute in legatura cu aceasta. Persoana care a actionat fara mandat are dreptul la restituirea cheltuielilor si in cazul cind n-a reusit sa pastreze bunurile si sa apere interesele altei persoanei, cu toata utilitatea actelor intreprinse si lipsa vre-unei culpe. Cheltuielile ce urmeaza a fi restituite nu pot in nici un caz sa depaseasca valoarea bunurilor, pentru a caror pastrare au fost intreprinse actele respective. Articolul 442. Obligatiile persoanei care actioneaza in interesul alteia fara mandat Cel ce actioneaza in interesul altuia fara mandat este obligat, indata ce va fi posibil, sa comunice aceasta persoanei interesate si pina la primirea raspunsului sa nu intreprinda noi acte, cu exceptia cazurilor cind aceasta ar putea cauza daune persoanei interesate. Daca nu poate sa comunice persoanei interesate, cel ce actioneaza fara mandat este obligat sa duca pina la capat cele incepute de el. Daca persoana interesata va aproba gestiunea de afaceri, se vor aplica dispozitiile prevazute de articolele 413-421 din prezentul Cod. Cel ce actioneaza in interesul altuia fara mandat este obligat sa prezinte o dare de sama despre actele sale si sa predeie tot ce a primit persoanei, in interesul careia a actionat. Articolul 443. Raspunderea persoanei care actioneaza fara mandat Cel ce actioneaza in interesul altuia fara mandat raspunde fata de persoana interesata pentru daunele cauzate in mod intentionat sau din imprudenta grava. Daca cel ce actioneaza fara mandat n-a incunostiintat persoana interesata, desi a putut s-o faca, sau a continuat sa actioneze contrar indicatiilor acesteia, el va raspunde pentru daunele cauzate. Articolul 444. Drepturile si obligatiile ce izvorasc din actele savirsite fara mandat Drepturile si obligatiile ce izvorasc din actele necesare si utile, savirsite in interesul unei alte persoane fara mandatul ei, iau nastere pentru persoana, in interesul careia s-au savirsit aceste acte. CAPITOLUL AL TREIZECI SI SAPTELEA INSTRAINAREA UNEI CASE DE LOCUIT CU CONDITIA INTRETINERII PE VEATA Articolul 445. Contractul de instrainare a unei case de locuit cu conditia intretinerii pe viata In baza contractului de instrainare a unei case de locuit cu conditia intretinerii pe veata o persoana incapabila de munca din cauza virstei sau in legatura cu starea sanatatii (transmitator) transmite in proprietate unei alte persoane (dobinditor) o casa de locuit sau o portiune de casa, in schimbul careia dobinditorul se obliga sa procure transmitatorului, pina la moartea acestuia, asigurare materiala in natura - locuinta, hrana, ingrijire si ajutorul necesar. Articolul 446. Forma contractului Contractul de instrainare a unei case de locuit cu conditia intretinerii pe viata se incheie in aceias forma, ca si contractul de vinzare-cumparare a unei case de locuit. Articolul 447. Garantarea executarii contractului In timpul vietii transmitatorului dobinditorul nu are dreptul sa instraineze casa, pe care a primit-o cu conditia intretinerii pe veata. Interdictia respectiva se inregistreaza la comitetul executiv al Sovietului local de deputati ai norodului. Articolul 448. Modificarea sau realizarea contractului la cererea transmitatorului Transmitatorul, in caz de incalcare a contractului de instainare a unei case cu conditia intretinerii pe veata, poate sa intenteze in fata instantei judecatoresti o actiune, cerind executarea corespunzatoare a contractului sau rezilierea lui. Articolul 449. Rezilierea contractului la cererea dobinditorului Contractul de instrainare a unei case cu conditia intretinerii pe veata poate fi reziliat la cererea dobinditorului casei, daca, in urma unor imprejurari ce nu depund de el, situatia lui materiala s-a schimbat in asa grad, incit el nu este in stare sa acorde transmitatorului intretinerea cuvenita, sau daca transmitatorul si-a recapatat deplina capacitate de munca. Articolul 450. Efectele rezilierii contractului Daca contractul de instrainare a unei case cu conditia intretinerii pe viata este reziliat, casa ce restituie transmitatorului, dar cheltuielile pentru intretinerea acestuia, facute de dobinditor pina la rezilierea contractului, nu se restituie. Articolul 451. Efectele peirii fortuite a casei Peirea fortuita a casei primite de la transmitator nu-l scuteste pe dobinditor de obligatiile, ce si le-a asumat in baza contractului. Articolul 452. Incetarea contractului de instrainare a unei case de locuit cu conditia intretinerii pe viata in caz de moarte a dobinditorului In caz de moarte a dobinditorului contractul de instrainare a unei case cu conditia intretinerii pe viata inceteaza, iar casa se restituie transmitatorului. CAPITOLUL AL TREIZECI SI SASELEA ACTIVITATEA COMUNA Articolul 453. Contractul de activitate comuna In baza contractului de activitate comuna partile se obliga sa actioneze impreuna pentru atingerea unui scop economic comun, cum ar fi: constructia si exploatarea unei intreprinderi sau institutii intercolhoznice ori de stat-colhoznice (care nu trece in administrarea operativa a unei organizatii - persoana juridica), construirea de instalatii si sisteme ale gospodariei apelor, construirea de drumuri, instalatii sportive, scoli, case de nastere, cladiri de locuit s.a. Cetatenii pot incheia contracte de activitate comuna, dar numai in scopul satisfacerii necesitatilor personale curente. Este interzisa incheierea unor contracte de activitate comuna intre cetateni si organizatii socialiste. Articolul 454. Gestiunea afacerilor comune ale participantilor la contract Gestiunea afacerilor comune ale participantilor la un contract de activitate comuna se face de comun acord. Daca participantii la un contract de activitate comuna, in baza unei invoieli intervenite intre ei, au incredintat conducerea activitatii lor comune unuia dintr-insii, in sarcina acestuia din urma cade si gestiunea afacerilor comune ale participantilor la contract. Persoana careia i s-a incredintat gestiunea afacerilor comune ale participantilor la contractul de activitate comuna, actioneaza in baza unei procuri semnate de ceilalti participati la contract. Articolul 455. Bunurile comune ale participantilor la contract Pentru atingerea scopului, aratat in articolul 453 din prezentul Cod, participantii la un contract de activitate comuna isi aduc aportul, varsind fiecare o suma de bani ori alte bunuri, sau prestind o anumita munca. Aportul in bani sau alt aport patrimonial al participantilor la contract, precum si bunurile, create sau dobindite ca urmare a activitatii comune, constituie proprietatea lor comuna. Participantul la un contract de activitate comuna nu are dreptul sa dispuna de cota sa din bunurile comune fara consimtamintul celorlalti participanti la contract. Articolul 456. Cheltuielile si pierderile comune ale participantilor la contract Modul de acoperire a cheltuielilor, prevazute de contractul de activitate comuna, si a pierderilor, nascute ca urmare a activitatii comune, este reglementat prin contract. Daca contractul nu prevede modul de acoperire a cheltuielilor si pierderilor, acestea se vor acoperi din bunurile comune ale participantilor la contract, iar sumele care nu ajung se vor repartiza intre participantii la contract, proportional cu aportul adus de fiecare in bunurile comune. Articolul 457. Regulile cu privire la unele categorii de activitate comuna Unele categorii de activitate comuna se reglementeaza, in conformitate cu prezentul Cod, in baza unor hotariri ale Sovietului Ministrilor al RSS Moldovenesti. CAPITOLUL AL TREIZECI SI NOULEA ASIGURARILE DE STAT Articolul 458. Felurile de asigurare Asigurarile de stat se realizeaza in forma de asigurari obligatorii sau benevole. Articolul 459. Asigurarile obligatorii Tipurile asigurarii abligatorii, conditiile si modul lor de legalizare sint stabilite de Guvern. [Alin.1 art.459 in redactia Legii nr.143 din 10.06.94] In cadrul asigurarilor obligatorii organizatia de asigurare, la survenirea evenimentului prevazut de lege (cazului asigurat), despagubeste pe asigurat sau persoana careia ii apartin bunurile asigurate pentru dauna suferita, platindu-i: in caz de pierdere totala a bunurilor - suma integrala pentru care e asigurat bunul, iar in caz de deteriorare partiala - o cota-parte corespunzatoare din suma asigurarii. Asiguratul este obligat sa plateasca ratele de asigurare stabilite prin contract. Unele tipuri de asigurare obligatorie de persoane sint stabilite prin acte legislative. [Alin.3 art.459 in redactia Legii nr.143 din 10.06.94] Articolul 460. Contractul de asigurare benevola In baza contractului de asigurare benevola organizatia de asigurare se obliga, ca la survenirea evenimentului prevazut in contract (cazul asigurat): 1) in asigurarile de bunuri - sa-l despagubeasca pe asigurat sau persoana in folosul careia a fost incheiat contractul, pentru dauna suferita (sa-i plateasca despagubirile de asigurare) in limitele sumei prevazute de contract (suma asigurarii), iar in cazul cind bunurile n-au fost asigurate la intreaga lor valoare - pentru partea corespunzatoare a daunei suferite, daca regulile de asigurare nu prevad altfel; 2) in asigurarile de persoane - sa plateasca asiguratului sau persoanei, in folosul careia a fost incheiat contractul suma asigurarii prevazute in contract, indiferent de sumele ce i se cuvin pe linia asigurarilor sociale de stat, asistentei sociale si cu titlu de reparare a daunei. Asiguratul se obliga sa plateasca ratele de asigurare stabilite prin contract. Articolul 461. Organizatia de asigurare se subroga in drepturile asiguratului fata de persoana care raspunde pentru dauna cauzata Organizatia de asigurare, care a platit despagubirea pentru asigurari de bunuri se subroga, in limitele sumei achitate, in dreptul, pe care-l are asiguratul (sau alta persoana care a primit despagubirea), de a formula pretentii fata de persoana care raspunde pentru dauna cauzata. Articolul 462. Regulile de asigurare Regulile de asigurare se aproba in modul stabilit de Sovietul Ministrilor al Uniunii RSS. CAPITOLUL AL PATRUZECELEA RAPORTURILE DE PLATI SI DE CREDIT Articolul 463. Platile intre organizatii Platile in cadrul obligatiilor dintre organizatiile de stat, colhozuri si alte organizatii cooperatiste si celelalte organizatii obstesti se efectueaza pe cale de virament, prin institutiile de credit, in care organizatiile mentionate isi pastreaza, in conformitate cu legea mijloacele lor banesti. Modul si forma de plata sint prevazute de legislatia Uniunii RSS. Platile in numerar intre organizatiile de stat, colhozuri si alte organizatii cooperatiste si celelalte organizatii obstesti pot fi admise in cazurile si in limitele stabilite de legislatia Uniunii RSS. Articolul 464. Dispozitia de mijloacele banesti, care se pastreaza pe conturile organizatiilor la institutiile de credit Organizatiile dispun de mijloacele banesti, care se pastreaza pe conturile lor la institutiile de credit, in conformitate cu destinatia speciala a acestor mijloace. [Partea 2 art.464 abrogata prin Ucazul nr.2411-XI din 30.12.87] Virarea de mijloace din contul pe care o organizatie il are la o institutie de credit se poate face fara consimtamintul organizatiei respective numai in cazurile prevazute de legislatia Uniunii RSS. La indestularea pretentiilor se respecta ordinea stabilita de legislatia Uniunii RSS. Articolul 465. Creditarea organizatiilor Creditarea organizatiilor de stat, a colhozurilor si a altor organizatii cooperatiste si celorlalte organizatii obstesti se face in conformitate cu planurile aprobate prin acordarea de imprumuturi pe termen cu destinatie speciala de catre Banca de Stat a Uniunii RSS si alte banci ale Uniunii RSS in modul stabilit de legislatia Uniunii RSS. Creditarea unei organizatii de catre o alta organizatie, in natura sau in bani, inclusiv darea de avansuri, este admisa numai in cazurile prevazute de legislatia Uniunii RSS. Conditiile si modul de creditare a unui colhoz de catre un alt colhoz sub forma de ajutor in productie se stabilesc de legislatia RSS Moldovenesti. Articolul 466. Imprumuturile acordate de banca cetatenilor Bancile Uniunii RSS acorda cetatenilor Uniunii RSS imprumuturi in modurile si in cazurile stabilite de legislatia Uniunii RSS. Articolul 467. Depunerile facute de cetateni la institutiile de credit Cetatenii pot pastra mijloacele banesti la casele de economii din munca ale statului si la alte institutii de credit, pot dispune de depuneri, pot primi pentru depunerile facute un venit sub forma de dobinda sau de cistiguri, pot efectua operatii de virament, in conformitate cu statutele institutiilor de credit si cu regulile emise in modul stabilit. Statul garanteaza secretul depunerilor, integritatea lor si eliberarea la prima cerere a depunatorului. Modul de dispozitie asupra depunerilor facute la casele de economii din munca ale statului si la alte institutii de credit este determinat de statutele lor si de regulile aratate in partea intiia a acestui articol. Articolul 468. Urmarirea depunerilor cetatenilor Depunerile facute de cetateni la casele de economii din munca ale statului si la Banca de Stat a Uniunii RSS pot fi urmarite pe baza unei sentinte sau unei hotariri judecatoresti, prin care a fost admisa actiunea civila, izvorita dintr-o pricina penala, dintr-o hotarire judecatoreasca sau dintr-o decizie a judecatorului norodnic pentru plata pensiei alimentare (daca cel urmarit nu are salariu sau alte bunuri care pot fi urmarite) ori pe baza unei hotariri judecatoresti cu privire la impartirea unei depuneri, care este proprietate comuna a sotilor. [Alin.1 art.468 modificat prin Ucazul nr.4135-XI din 20.02.85] Depunerile facute de cetateni la institutiile de credit susaratate pot fi confiscate pe baza unei sentinte ramase definitive sau a unei hotariri de confiscare a bunurilor, date in conformitate cu legea. CAPITOLUL AL PATRUZECI SI UNULEA OBLIGATIILE CE SE NASC DIN PROMISIUNEA PUBLICA DE A ACORDA O RECOMPENSA Articolul 469. Obligatiile organizatiei care a anuntat un concurs Promisiunea publica facuta de catre o organizatie de stat, cooperatista sau o alta organizatie obsteasca de a acorda o recompensa speciala (premiu) pentru cea mai buna executare a unei anumite lucrari (anuntarea unui concurs) obliga aceasta organizatie sa plateasca recompensa promisa persoanei, a carei lucrare a fost recunoscuta, ca merita sa primeasca recompensa, in conformitate cu conditiile concursului. Anuntul privitor la concurs trebuie sa contina o expunere a sarcinii termenul in care trebuie indeplinita, cuantumul recompensei, locul prezentarii, modul si data pretuirii comparative a lucrarilor; anuntul poate de asemenea, contine si alte conditii ale concursului. Concursul poate fi anuntat de organizatiile, carora li se confera acest drept prin statutele (regulamentele) lor sau de legislatia Uniunii RSS sau prin hotariri ale Sovietului Ministrilor al RSS Moldovenesti. Articolul 470. Modificarea conditiilor concursului Conditiile concursului pot fi modificate numai in prima jumatate a termenului stabilit pentru prezentarea lucrarilor. Modificarea conditiilor concursului trebuie sa fie comunicata participantilor la concurs in acelasi mod in care a fost anuntat concursul. Articolul 471. Hotarirea cu privire la plata recompenselor (premiilor) Hotarirea cu privire la plata recompensei (premiului) trebuie sa fie adoptata si comunicata participantilor la concurs in termenul prevazut in anuntul privitor la concurs si in modul aratat in el. Articolul 472. Folosirea lucrarilor stiintifice, literare si de arta premiate la concurs Daca concursul a fost anuntat pentru o lucrare stiintifica, literara sau de arta, organizatia dobindeste dreptul de a folosi lucrarile premiate dupa modul prevazut in anuntul privitor la concurs. Autorii acestor lucrari isi pastreaza dreptul de a primi o recompensa pentru lucrarile folosite, daca anuntul privitor la concurs nu prevede altfel. Articolul 473. Restituirea lucrarilor prezentate catre participantii la concurs Organizatia care a anuntat concursul este obligata sa restituie participantilor la concurs lucrarile care n-au fost distinse cu recompensa (premiu), daca anuntul privitor la concurs nu prevede altfel. Articolul 474. Obligatia cetateanului care a promis in mod public o recompensa Promisiunea facuta in mod public de un cetatean de a plati o recompensa pentru savirsirea unor acte ingaduite de lege (comunicarea de informatii despre o persoana absenta fara veste, gasirea unui lucru pierdut s.a.), daca a fost facuta in forma scrisa si a fost adusa la cunostinta publica prin presa sau prin afisare de anunturi s.a., il obliga pe promitator sa plateasca recompensa anuntata. CAPITOLUL AL PATRUZECI SI DOILEA OBLIGATIILE IZVORITE DIN CAUZAREA DE DAUNE Articolul 475. Temeiurile generale ale raspunderii pentru cauzarea de daune Dauna cauzata persoanei sau bunurilor unui cetatean, precum si dauna cauzata unei organizatii trebuie reparata de catre persoana, care a cauzat dauna, in intregime, cu exceptia cazurilor, prevazute de legislatiea Uniunii RSS. [Alin.1 art.475 modificat prin Ucazul nr.1093 din 17.06.86] Persoana care a cauzat dauna este scutita de obligatia de a o repara daca dovedeste, ca nu este in culpa. Dauna cauzata prin fapte licite nu trebuie sa fie reparata, decit in cazurile prevazute de lege. Articolul 476. Raspunderea organizatiei pentru dauna cauzata din culpa lucrarilor ei Organizatia este obligata sa repare dauna cauzata din culpa lucratorilor ei in timpul indeplinirii indatoriilor lor de munca (de serviciu). Articolul 477. Raspunderea pentru dauna, cauzata prin actiuni ilegale ale unor organizatii de stat si obstesti, precum si ale unor persoane cu functii de raspundere Dauna, cauzata unui cetatean prin actiuni ilegale ale unor organizatii de stat si obstesti, precum si ale unor persoane cu functii de raspundere in exercitiul functiunii pe tarimul conducerii administrative, se reapra potrivit cu dispozitiile generale (articolul 475 si 476 din prezentul Cod), daca legea nu prevede altceva. Pentru dauna, cauzata organizatiilor prin asemenea actiuni, raspunderea se isca in modul stabilit de lege. [Art.477 modificat prin Ucazul 05.07.84] Articolul 478. Raspunderea pentru prejudiciul cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de cercetare penala, de ancheta preliminara, ale procuraturii si ale instantelor judecatoresti Prejudiciul cauzat persoanei fizice sau juridice in urma actiunilor ilicite ale organelor de cercetare penala, de ancheta preliminara, ale procuraturii si ale instantelor judecatoresti se repara de catre stat integral, indiferent de culpa persoanelor cu functii de raspundere din organele de cercetare penala, de ancheta preliminara, ale procuraturii si ale instantelor judecatoresti, in modul stabilit de lege. [Art.478 in redactia Legii nr.281-XIV din 11.02.99] [Art.478 modificata prin Ucazul 05.07.84] Articolul 479. Dauna cauzata de o persoana in stare de legitima aparare Nu trebuie sa fie reparata dauna cauzata de o persoana in stare de legitima aparare, daca ea n-a depasit limitele acesteia. Daca in timpul apararii impotriva unui atac ingust s-a cauzat o dauna unei terte persoane, dauna trebuie sa fie reparata de cel care a savirsit atacul. Articolul 480. Dauna cauzata de o persoana in caz de extrema necesitate Dauna cauzata de o persoana in caz de extrema necesitate trebuie sa fie reparata de ea. Luind in consideratie imprejurarile in care a fost cauzata dauna, instanta judecatoreasca poate obliga terta persoana in interesul careia a actionat cel ce a cauzat dauna s-o repare sau poate scuti de repararea daunei, in intregime sau partial, atit pe terta persoana, cit si pe cel ce a cauzat dauna. Articolul 481. Raspunderea pentru dauna cauzata de un minor care n-a implinit cincisprezece ani Pentru dauna cauzata de un minor care n-a implinit cincisprezece ani raspund parintii, infietorii sau tutorele lui, daca ei nu vor dovedi, ca dauna nu a provenit din culpa lor. Daca minorul care n-a implinit cincisprezece ani a cauzat dauna, cind se afla sub supravegherea unei institutii de invatamint, de educatie sau curative, acestea raspund pentru dauna, daca nu vor dovedi, ca ea nu a provenit din culpa lor. Articolul 482. Raspunderea pentru dauna cauzata de un minor intre cincisprezece si optsprezece ani Minorul intre cincisprezece si optsprezece ani raspunde pentru dauna cauzata, potrivit regulilor generale prevazute de articolele 475, 480 si 485 din prezentul Cod. In cazurile cind minorul intre cincisprezece si optsprezece ani nu are bunuri sau salariu, suficiente pentru repararea daunei cauzate, ea trebuie sa fie reparata, pentru partea respectiva, de catre parintii, infiitorii sau curatorul lui, daca acestea nu vor dovedi, ca dauna nu a provenit din culpa lor. Aceasta obligatie din partea lor inceteaza, cind cel ce a cauzat dauna va ajunje la majorat, precum si in cazul, daca inainte de a fi ajuns la majorat el va dobindi bunuri sau va primi un salariu, suficient pentru repararea daunei. Articolul 483. Raspunderea pentru dauna cauzata de un cetatean declarat incapabil Pentru dauna cauzata de un cetatean declarat incapabil raspunde tutorele lui sau organizatia, obligata a-l supraveghea, daca nu vor dovedi, ca dauna s-a produs nu din culpa lor. Articolul 484. Raspunderea pentru dauna cauzata de un cetatean, care nu e in stare sa inteleaga insemnatatea faptelor sale Un cetatean, care are capacitatea de exercitiu si care a cauzat o dauna, aflindu-se intr-o stare, cind nu putea sa inteleaga insemnatatea faptelor sale sau sa le dirijeze, nu raspunde pentru dauna cauzata. Nu va fi insa scutit de raspundere, daca el insusi e vinovat de faptul, ca a ajuns intr-o astfel de stare in urma consumului de alcool, de substante narcotice sau din alta cauza. Articolul 485. Raspunderea pentru dauna cauzata de un izvor de pericol sporit Organizatiile si cetatenii, a caror activitate este legata de un pericol sporit pentru lumea inconjuratoare (organizatiile de transporturi, intreprinderile industriale, santierele de constructii, posesorii de automobile s.a.), au obligatia sa repare dauna cauzata de isvorul de pericol sporit, daca nu vor dovedi, ca dauna s-a produs ca urmare a fortei majore sau a intentiei persoanei vatamate. Articolul 486. Raspunderea pentru dauna cauzata in comun de mai multe persoane Persoanele care au cauzat in comun o dauna raspund in mod solidar fata de persoanele vatamate. Articolul 487. Modurile de reparare a daunei In cazul cind instanta judecatoreasca competenta sau arbitrii alesi dau o hotarire, prin care dispun repararea daunei, ei vor obliga, corespunzator cu imprejurarile pricinii, persoana care raspunde pentru dauna s-o repare in natura (sa puna la dispozitie un lucru de acelas gen si de aceias calitate, sa repare lucrul pe care l-a stricat s.a.) sau sa compenseze in intregime daunele cauzate. [Art.487 modificat prin Legea nr.1322 din 25.09.97] Articolul 488. Luarea in consideratie a culpei persoanei vatamate si a situatiei materiale a persoanei care a cauzat dauna Daca imprudenta grava a persoanei vatamate a contribuit la producerea daunei sau la marirea ei, suma pentru repararea daunei, daca legea Uniunii RSS nu prevede altfel, trebuie sa fie micsorata sau cererea de reparare a daunelor sa fie respinsa, potrivit gradului culpei persoanei vatamate (iar cind dauna se datoreste culpei persoanei care a cauzat-o - si potrivit gradului culpei acesteia). [Partea 1 art.488 modificata prin Ucazul 23.05.74] Instanta judecatoreasca poate sa micsoreze cuantumul despagubirilor pentru dauna cauzata de un cetatean, tinind seama de situatia lui materiala. Articolul 489. Dreptul de regres fata de persoana care a cauzat dauna Persoana care a reparat dauna cauzata de o alta persoana are dreptul la o actiune de regres impotriva acesteia, cerind intreaga suma, pe care a platit-o cu titlu de despagubire, daca legea nu prevede un alt cuantum. Parintii, infietorii, tutorele sau curatorul, precum si organizatiile, enumerate in articolele 481 si 483 din prezentul Cod, care au reparat dauna cauzata de un minor sau de un cetatean declarat incapabil, nu au dreptul de regres impotriva acestuia. Articolul 490. Repararea daunei in caz de vatamare a sanatatii In caz de schilodire sau alta vatamare a sanatatii, organizatia sau cetateanul care raspunde pentru dauna are obligatia se despagubeasca persoana vatamata de cistigul, pe care nu l-a realizat in urma pierderii sau scaderii capacitatii de munca, precum si de cheltuielile suportate in legatura cu vatamarea sanatatii (supraalimentare, protezare, ingrijire din partea unei alte persoane s.a.). Articolul 491. Raspunderea ce decurge din vatamarea sanatatii si moartea unui cetatean pentru care cel ce a cauzat dauna e obligat sa plateasca rata de asigurare Daca un lucrator a fost schilodit sau a suferit o alta vatamare a sanatatii in legatura cu indeplinirea indatoririlor sale de munca (de serviciu) din culpa organizatiei sau unui cetatean care au obligatia de a achita pentru el ratele de asigurare pe linia asigurarilor sociale de stat, persoana, care nu este despagubita integral prin ajutorul primit sau pensia fixata dupa vatamarea sanatatii, are dreptul sa ceara organizatiei sau cetateanului mentionati mai sus plata unei despagubiri suplimentare pina la acoperirea daunei reale. Exceptii de la aceasta regula pot fi stabilite de legislatia Uniunii RSS. In caz de incetare din viata a persoanei vatamate dreptul la despagubire il au persoanele incapabile de munca, care erau intretinute de decedat, sau acei care in momentul incetarii din viata a persoanei vatamate aveau dreptul sa fie intretinuti de ea, precum si copilul nascut dupa moartea persoanei vatamate. Persoanelor susaratate li se platesc despagubiri egale cu cota-parte din salariul persoanei vatamate, pe care o primeau sau aveau dreptul s-o primeasca pentru intretinere, cind traia persoana vatamata. Despagubirile se platesc: 1) minorilor pina la implinirea virstei de saisprezece ani, iar celor ce invata - pina la implinirea virstei de optsprezece ani; 2) femeilor de la cincizeci si cinci de ani in sus si barbatilor de la saizeci de ani in sus - pe tot timpul vietii; 3) invalizilor - pentru durata invaliditatii; 4) sotului sau parintelui decedatului, indiferent de virsta si de capacitate de munca, daca nu lucreaza, fiind ocupat cu ingrijirea copiilor, nepotilor, fratilor sau surorilor decedatului, care n-au implinit opt ani, - pina ce acestea vor implini opt ani. Articolul 492. Raspunderea ce decurge din vatamarea sanatatii si moartea unui cetatean pentru care cel ce a cauzat dauna nu e obligat sa plateasca rate de asigurare Daca un cetatean, care are dreptul la asigurari sociale de stat, a fost schilodit sau a suferit o alta vatamare a sanatatii din culpa unei organizatii sau a unui cetatean, care n-are obligatia de a plati ratele de asigurari sociale de stat pentru persoana vatamata, aceasta din urma, daca nu este integral despagubita prin ajutorul primit sau pensia fixata in legatura cu vatamarea sanatatii, are dreptul sa ceara organizatiei sau cetateanului mentionati mai sus plata unei despagubiri suplimentare pina la acoperirea daunei reale, potrivit regulilor, prevazute de articolele 475, 476 si 485 din prezentul Cod. In caz de incetare din viata a persoanei vatamate dreptul la despagubire il au persoanele aratate in partea a doua a articolului 491 din prezentul Cod, in cuantumul prevazut de acesta parte si in termenele prevazute de partea a treia a aceluias articol. Articolul 493. Raspunderea ce decurge din vatamarea sanatatii si moartea unui cetatean, care nu are dreptul la asigurari sociale Daca cetateanul care a fost schilodit sau a suferit o alta vatamare a sanatatii nu are dreptul la asigurari sociale de stat, organizatia sau cetateanul care raspunde pentru dauna cauzata, are obligatia de a plati persoanei vatamate cheltuielile legate de refacerea sanatatii, precum si dauna provocata de pierderea sau scaderea capacitatii de munca, calculata in raport cu salariul categoriei respective de muncitori sau functionari, daca legea nu prevede altfel. Daca a fost schilodit sau a suferit o alta vatamare a sanatatii un colhoznic, organizatia sau cetateanul care raspund pentru dauna cauzata, au obligatia de a plati persoanei vatamate cheltuielile legate de refacerea sanatatii, precum si dauna provocata prin pierderea sau scaderea capacitatii de munca, intr-o proportie egala cu veniturile pierdute de persoana vatamata in urma neparticiparii la gospodaria obsteasca a colhozului sau cu diferenta dintre pensia fixata colhoznicilor, pe care o primeste persoana vatamata, si venitul pe care l-ar avea. In caz de incetare din viata a persoanei vatamate dreptul de despagubirile calculate, in modul aratat mai sus, il au cetatenii enumerati in partea a doua a articolului 491 din prezentul Cod, in cuantumul prevazut de acesta parte si pentru perioada prevazuta de partea a treia a aceluias articol. Articolul 494. Repararea daunei cauzate prin vatamarea sanatatii unui cetatean caruia nu i s-a acordat ajutor sau pensie Daca unui cetatean, care are dreptul la asugurari sociale de stat, nu i s-a acordat ajutor sau pensie in legatura cu schilodirea sau alta vatamare a sanatatii, organizatia sau cetateanul care raspund pentru dauna cauzata, au obligatia de a repara integral dauna. Articolul 495. Repararea daunei in caz de vatamare a sanatatii unui cetatean care nu a implinit cincisprezece ani In caz de schilodire sau de alta vatamare a sanatatii unui cetatean care nu a implinit cincisprezece ani si care nu are nici un cistig, organizatia sau cetateanul care raspund pentru dauna, au obligatia sa plateasca toate cheltuielile, legate de refacerea sanatatii persoanei vatamate. Cind persoana vatamata implineste cincisprezece ani, organizatia sau cetateanul care raspund pentru dauna, au obligatia sa repare persoanei vatamate dauna legata de pierderea sau scaderea capacitatii ei de munca, calculat in raport cu salariul mediu al unui muncitor necalificat din localitatea respectiva. Daca in momentul schilodirii sau altei vatamari a sanatatii sale cetateanul, desi n-a implinit cincisprezece ani, avea totusi un cistig, dauna urmeaza sa-i fie compensata in raport cu cistigul sau, fara, insa, ca suma despagubirilor sa fie mai mica decit salariul minim al unui muncitor necalificat din localitatea respectiva. Dupa inceperea activitatii de munca, persoana vatamata are dreptul, daca a capatat o calificare profesionala, sa ceara ca despagubirea ce i se plateste pentru dauna suferita prin scaderea capacitatii de munca in urma vatamarii sanatatii sa fie marita, calculata in raport cu salariul unui lucrator de calificarea lui. Articolul 496. Actiunile de regres ale organelor de asigurari sociale de stat sau de asistenta sociala si ale colhozurilor Organizatia sau cetateanul, care raspund pentru dauna cauzata, au obligatia, ca in urma actiunii de regres din partea organelor de asigurara sociale de stat sau de asistenta sociala, sa restituie sumele, platite cu titlu de ajutor sau pensii persoanelor enumetare in articolele 491 si 492 din prezentul Cod. Aceias actiune de regres poate fi intentata de colhozul, care plateste pensie cetatenilor aratati in articolul 493 din prezentul Cod. In caz de micsorare a cuantumului despagubirilor (articolul 488 din prezentul Cod) se micsoreaza corespunzator si cuantumul despagubirilor, care urmeaza sa fie platite in urma actiunii de regres. Articolul 497. Schimbarea cuantumului despagubirilor la cererea persoanei vatamate in cazul cind se schimba capacitatea ei de munca Daca in legatura cu vatamarea sanatatii capacitatea de munca a persoanei vatamate a scazut ulterior fata de capacitatea pe care a avut-o in momentul cind i s-a atribuit despagubirea, sau daca i s-a redus pensia, primita pe linia asigurarilor sociale de stat, persoana vatamata are dreptul sa ceara oricind organizatiei sau cetateanului, care raspunde pentru schilodirea sau alta vatamare a sanatatii ei, sporirea corespunzatoare a cuantumului despagubirilor. Articolul 498. Schimbarea cuantumului despagubirilor la cererea persoanelor care au cauzat dauna Organizatia sau cetateanul, care au fost obligati sa plateasca despagubiri pentru dauna legata de scaderea capacitatii de munca a persoanei vatamate in urma schilodirii sau unei alte vatamari a sanatatii, au dreptul sa ceara oricind scaderea corespunzatoare a cuantumului despagubirilor, daca capacitatea de munca a persoanei vatamate a crescut in comparatie cu aceia, pe care a avut-o in momentul atribuirii despagubirilor sau, daca s-a marit pensia, pe care o primeste pe linia asigurarilor sociale de stat. Articolul 499. Plata despagubirilor Plata despagubirilor pentru dauna legata de scaderea capacitatii de munca a persoanei vatamate, precum si pentru dauna legata de moartea acesteia, se face in cote lunare. Articolul 500. Restituirea cheltuielilor de inmormintare In caz de incetare din viata a persoanei vatamate, cheltuielile de inmormintare se restituie aceluia, care a facut aceste cheltuieli, de catre organizatia sau cetateanul, care raspund pentru dauna legata de moartea persoanei vatamate. Articolul 501. Plata despagubirilor in caz de incetare a existentii persoanei juridice In caz de reorganizare a persoanei juridice actiunile bazate pe articolele 491-496 din prezentul Cod se intenteaza succesorului ei in drepturi. In caz de lichidare a persoanei juridice actiunile se intenteaza organizatiei ierarhic superioare sau organizatiei aratate in hotarirea de lichidare. In caz de reorganizare a persoanei juridice, obligate potrivit regulilor stabilite, a plati despagubiri conform articolului 499 din prezentul Cod, plata acestor despagubiri se va face de succesorul in drepturi al persoanei juridice reorganizate. In caz de lichidare a unei persoane juridice, obligate potrivit regulilor stabilite a plati despagubiri conform articolului 499 din prezentul Cod, sumele respective vor fi capitalizate potrivit regulilor asigurarilor de stat si varsate de organizatia de asigurare pentru a fi achitate in cuantumul si in conditiile stabilite. Actiunile prevazute de articolele 497 si 498 din prezentul Cod, cu privire la marirea sau scaderea cuantumului despagubirilor, se intenteaza, in caz de reorganizare a persoanei juridice, succesorului in drepturi sau, respectiv, de catre succesorul in drepturi al persoanei juridice, iar in caz de lichidare - organizatiei ierarhic superioare sau organizatiei aratate in hotarirea de lichidare sau, respectiv, de catre aceste organizatii. Articolul 502. Suspendarea cursului prescriptiei in actiunile pentru plata despagubirilor In actiunile pentru plata despagubirilor, legate de vatamarea sanatatii sau de cauzarea mortii, cursul prescriptiei, pe linga cazurile aratate in articolul 81 din prezentul Cod, se suspenda si in urma cererii depuse de persoanele enumerate de articolele 491 si 492 din prezentul Cod, la organul respectiv pentru a li se acorda pensie sau ajutor, daca aceasta cerere a fost depusa inainte de acordarea pensiei sau ajutorului, sau de respingerea unei asemenea cereri. CAPITOLUL AL PATRUZECI SI TREILEA OBLIGATIILE CE SE NASC IN URMA ACTELOR DE SALVARE A PROPRIETATII SOCIALISTE Articolul 503. Repararea daunei suferite in legatura cu salvarea bunurilor socialiste Dauna suferita de un cetatean in legatura cu salvarea bunurilor socialiste de primejdia care le ameninta trebuie sa fie compensata de organizatia, ale carei bunuri le-a salvat persoana vatamata. In ceia ce priveste repararea acestor daune se aplica respectiv, dispozitiile partii intiia a articolului 475, ale articolelor 486, 487, 490, ale partilor a doua si a treia ale articolului 491, ale articolelor 492-495, 497-502 din prezentul Cod. CAPITOLUL AL PATRUZECI SI PATRULEA OBLIGATIILE CE SE NASC DIN DOBINDIREA SAU RETINEREA UNOR BUNURI FARA JUST TEMEI Articolul 504. Obligatia de a restitui bunurile dobindite sau retinute fara just temei Persoana care fara vre-un temei prevazut de lege sau de conventie a dobindit bunuri in paguba unei alte persoane este obligata sa restituie acesteia din urma bunurile dobindite fara just temei. Aceias obligatie ia nastere, daca temeiul, in virtutea caruia au fost dobindite bunurile, a disparut ulterior. Daca bunurile dobindite fara just temei nu pot fi restituite in natura, trebuie sa fie restituita valoarea lor, determinata pe data cind au fost dobindite. Bunurile dobindite in paguba unei alte persoane nu in baza unei conventii, ci in urma unor acte vadit contrare intereselor statului socialist si ale societatii, in cazul cind nu sint supuse confiscarii, urmeaza sa fie facute venit la stat. Persoana, care a obtinut bunuri fara just temei, este obligata de asemenea, sa restituie sau sa compenseze toate veniturile, pe care le-a avut sau trebuia sa le aiba din momentul cind a aflat sau trebuia sa afle, ca bunurile au fost dobindite fara just temei. Aceste reguli se aplica si in cazul cind au fost retinute bunuri in paguba unei alte persoane, fara vre-un temei prevazut de lege sau de contract. Articolul 505. Cazurile cind bunurile dobindite fara just temei nu pot fi revendicate Nu pot fi revendicate ca bunuri dobindite fara just temei: 1) bunurile predate in vederea executarii unei obligatii inainte de termenul de executare; 2) bunurile predate in vederea executarii unei obligatii dupa expirarea termenului de prescriptie in cazurile, cind aceasta executare este admisa de articolul 85 din prezentul Cod; 3) onorarul de autor sau onorarul pentru descoperire, inventie sau propunere de rationalizare, platit fara temei sau in virtutea unui temei ulterior disparut, daca plata s-a facut de organizatie in mod benevol si cind nu exista o eroare de calcul din partea ei si rea credinta din partea celui care a primit onorarul; 4) suma platita de prisos pentru repararea unei daune in legatura cu vatamarea sanatatii sau cu moartea victimei, daca cel ce a primit suma n-a fost de rea credinta. TITLUL AL PATRULEA DREPTUL DE AUTOR Articolul 506. Lucrarile asupra carora se extinde dreptul de autor Dreptul de autor se extinde asupra lucrarilor stiintifice, literare sau de arta, indiferent de forma, menirea si calitatile lucrarii, precum si de modul de reproducere a ei. Dreptul de autor se extinde asupra lucrarilor publicate sau nepublicate, dar exprimate intr-o forma obiectiva oarecare, care permite de a reproduce rezultatul unei activitati de creatie a autorului (manuscris, desen tehnic, imajine, exprimare sau executare in public, pelicula, inregistrare mecanica sau pe banda de magnitofon s.a.). Pot constitui obiect al dreptului de autor: lucrarile orale (cuvintari, lectii publice, referate s.a.); lucrarile scrise (literare, stiintifice s.a.); lucrarile dramatice si muzical-dramatice, precum si cele muzicale cu text sau fara text; traducerile; scenariile, planurile de scenariu; filmele de cinematograf, filmele de televiziune, emisiunile de radio si de televiziune; lucrarile coreografice si pantomimele, in privinta prezentarii carora exista indicatii, expuse in scris sau in alt mod; lucrarile de pictura, de sculptura, de arhitectura, de arta grafica si decorativa-aplicata, ilustratiile, desenele, schitele; planurile, crochiurile si lucrarile plastice referitoare la stiinta, tehnica sau la punerea in scena a unei opere dramatice sau muzical-dramatice; hartile geografice, geologice si alte harti asemanatoare; lucrarile fotografice si lucrarile realizare prin procedee analogice celor fotografice; lucrarile exprimate cu ajutorul inregistrarii mecanice sau a unei alte inregistrari tehnice; alte lucrari. [Partea 3 art.506 modificata prin Ucazul 23.05.74] Dreptul de autor asupra lucrarilor fotografice si asupra lucrarilor realizate prin procedee analogice celor fotografice va fi recunoscut, daca pe fiecare exemplar al lucrarii vor fi indicate numele autorului, locul si data cind a aparut lucrarea. Articolul 507. Lucrarile aparute Lucrarea se socoate aparuta (publucata), daca a fost editata, interpretata in public, aratata in public, transmisa la radio sau televiziune sau comunicata prin alt mod unui cerc de persoane nedeterminat. Lucrarea nu se considera aparuta (publicata), daca a fost prezentata numai o informatie despre aceasta lucrare cu o expunere a continutului acesteia, iar in cazurile prevazute de hotariri ale Sovietului Ministrilor al RSS Moldovenesti, daca lucrarea a fost multiplicata cu titlu de manuscris. Articolul 508. Dreptul de autor asupra lucrarilor aparute pe teritoriul Uniunii RSS Dreptul de autor asupra unei lucrari aparute pentru prima oara pe teritoriul Uniunii RSS sau neaparute, dar care se gaseste pe teritoriul Uniunii RSS intr-o forma obiectiva oarecare, este recunoscut autorului si mostenitorilor lui, indiferent de cetatenia lor, precum si altor succesori in drepturi ai autorului. [Art.508 modificat prin Ucazul 23.05.74] Articolul 509. Dreptul de autor asupra lucrarilor publicate in strainatate Dreptul de autor este recunoscut cetatenilor RSS Moldovenesti si ai celorlalte republici unionale, ale caror lucrari au aparut pentru prima oara sau care se afla intr-o forma obiectiva oarecare pe teritoriul unui stat strain, precum si succesorilor lor in drepturi. Pentru alte persoane dreptul de autor la o opera, aparuta prima oara sau care se afla in vre-o forma obiectiva pe teritoriul unui stat strain se recunoaste in conformitate cu tratatele internationale ale Uniunii RSS. In caz de punere la dispozitie a pazei in conformitate cu tratatele internationale faptul aparitiei operei pe teritoriul unui stat strain se stabileste conform prevederilor din tratatul international. Succesorilor in drepturi straini ai unor autori - cetateni ai RSS Moldovenesti sau ai altor republici unionale - dreptul de autor le este recunoscut pe teritoriul RSS Moldovenesti, daca acest drept le este transmis im modul, prevazut de legislatia Uniunii RSS. [Art.509 modificat prin Ucazul 23.05.74] Articolul 510. Drepturile autorului Autorul are dreptul: 1) la publicarea, reproducerea si difuzarea in orice mod, permis de lege a lucrarii sale, sub numele sau, sub un nume conventional (preudonim) sau fara indicarea vre-unui nume (anonim); 2) la inviolabilitatea lucrarii; 3) la primirea unui onorar pentru folosirea lucrarii de catre alte persoane, cu exceptia cazurilor prevazute de lege. Tarifurile onorarului de autor se stabilesc de Sovietul Ministrilor al RSS Moldovenesti, cu exceptia cazurilor, cind legislatia Unuinii RSS prevede, ca aprobarea acestor tarifuri este de competenta Uniunii RSS. In lipsa de tarifuri aprobate onorarului de autor, cuantumul onorarului cuvenit autorului pentru folosirea lucrarii lui se determina prin invoiala partilor. Modul de transmitere de catre autor - cetatean al RSS Moldovenesti sau al unei alte republici unionale - a dreptului pentru folosirea lucrarii sale pe teritoriul unui stat strain este stabilit de legislatia Uniunii RSS. [Partea 4 art.510 introdusa prin Ucazul din 23.05.74] Articolul 511. Ocrotirea inviolabilitatii lucrarilor si a numelui autorului in timpul vietii lui Cind lucrarea se editeaza, se interpreteaza in public sau este folosita in alt mod, fara consimtamintul autorului, este interzis a se introduce vre-o schimbare nici in insasi lucrarea sau in titlul ei, nici in indicarea numelui autorului si in dedicatia autorului. Cind se editeaza o lucrare, este interzis de asemenea a o insoti cu ilustratii, prefete, postfete, comentarii sau explicatii de orice natura fara consimtamintul autorului. Consimtamintul autorului, dat la incheierea contractului de autor, nu poate fi revocat in mod unilateral. [Partea 3 art.511 introdua prin Ucazul 23.05.74] Articolul 512. Ocrotirea drepturilor de autor asupra lucrarilor aparute sub pseudonim sau fara indicarea numelui Drepturile patrimoniale si personale ale autorului lucrarii aparute sub un pseudonim sau fara indicarea numelui, atita timp, cit autorul nu aduce la cunostinta publicului numele sau real, sint ocrotite de organizatia, careia ii revine sarcina de a ocroti drepturile autorilor. Articolul 513. Ocrotirea inviolabilitatii lucrarilor dupa moartea autorului Autorul are dreptul sa indice, in acelas mod in care este numit un executor testamentar (articolul 579 din prezentul Cod), persoana pe care o insarcineaza sa ocroteasca inviolabilitatea lucrarilor sale dupa moarte. Aceasta persoana isi exercita imputernicirile in tot cursul vietii sale. In lipsa unor asemenea indicatii inviolabilitatea lucrarilor dupa moartea autorului este ocrotita de mostenitorii lui, precum si de organizatiile, carora le revine sarcina de a ocroti drepturile de autor. Aceste organizatii ocrotesc inviolabilitatea lucrarilor si in cazul, cind nu exista mostenitori sau cind dreptul de autor al acestora a incetat. Articolul 514. Dreptul de coautor Dreptul de autor asupra unei lucrari create prin munca in comun a doua sau mai multe persoane (lucrare colectiva) apartine in comun coautorilor, indiferent daca o asemenea lucrare formeaza un tot indivizibil sau este alcatuita din parti, fiecare avind de asemenea, si o importanta de sinestatatoare. Fiecare coautor isi pastreaza dreptul sau de autor asupra partii create de el din lucrarea colectiva si care are o imsemnatate de sinestatatoare. O parte a lucrarii colective este considerata ca avind o insemnatate de sinestatatoare, daca poate fi folosita independent de celelalte parti ale acestei lucrari. Raporturile dintre coautori pot fi determinate prin conventia lor. In lipsa unei asemenea conventii dreptul de autor asupra lucrarii colective se exercita de catre toti coautorii in comun, iar onorarul se repartizeaza intre ei in modul prevazut de legislatia Uniunii RSS si de hotaririle Sovietului Ministrilor al RSS Moldovenesti. Articolul 515. Dreptul de autor asupra lucrarii create in cadrul indeplinirii unei insarcinari de serviciu Autorul unei lucrari, create in cadrul indeplinirii unei insarcinari de serviciu intr-o organizatie stiintifica sau alta organizatie, se bucura de dreptul de autor asupra acestei lucrari. Modul de folosire de catre organizatie a acestei lucrari si cazurile in care autorului i se plateste onorar se stabilesc de legislatia Uniunii RSS si de hotariri ale Sovietului Ministrilor al RSS Moldovenesti. Articolul 516. Dreptul de autor al persoanelor juridice Dreptul de autor este recunoscut persoanelor juridice in cazurile si in limitele, stabilite de legislatia Uniunii RSS si de prezentul Cod. Aceste prevederi nu se extind asupra dobindirii de catre persoane juridice a dreptului de autor pe baza unui contract. [Art.516 modificat prin Ucazul 23.05.74] Articolul 517. Dreptul de autor al organizatiilor asupra publicatiilor perioadice si altor publicatii Organizatiile care publica singure sau prin intermediul vre-unei edituri culegeri stiintifice, indreptare, dictionare, reviste sau alte publicatii periodice se bucura de dreptul de autor asupra acestor publicatii luate in ansamblu. Autorii lucrarilor cuprinse in asemenea publicatii isi pastreaza dreptul de autor asupra lucrarilor lor. Articolul 518. Dreptul de autor asupra unui film de cinematograf sau de televiziune Dreptul de autor asupra unui film de cinematograf sau de televiziune apartine intreprinderii care l-a realizat. Dreptul de autor asupra unui film de cinematograf sau de televiziune turnat de un amator apartine autorului sau coautorilor filmului. Autorul scenariului, compozitorul, regizorul, operatorul principal, pictorul-scenograf si autorii celorlalte lucrari, care au intrat ca parte componenta intr-un film de cinematograf sau de televiziune, se bucura fiecare de dreptul de autor asupra lucrarii sale. Articolul 519. Dreptul de autor asupra emisiunilor de radio si televiziune Dreptul de autor asupra emisiunilor de radio si televiziune apartine organizatiilor pentru radiodifuziune si televiziune care le transmit, iar asupra lucrarilor cumpinse in aceste emisiuni - autorilor lor. Articolul 520. Dreptul de autor al alcatuitorilor de culegeri Dreptul de autor asupra unor culegeri de lucrari, care nu constituie obiectul unui drept de autor al cuiva, cum ar fi: culegerile de legi, de hotariri judecatoresti si de alte documente oficiale, de opere folclorice, ai caror autori nu sint cunoscuti, de acte si monumente vechi sau de alte lucrari neocrotite de dreptul de autor, apartine alcatuitorilor de culegeri, daca ei au prelucrat sau sistematizat de sinestatator materialul cuprins in culegere. De acelas drept se bucura cetatenii, care au prelucrat de sinestatator diferite lucrari de genul mentionat. Acest drept nu impiedica pe alti cetateni sa publice aceleasi lucrari, daca le-au sistematizat sau prelucrat de sinestatatror. Alcatuitorul unei culegeri, care a prelucrat sau a sistematizat lucrarile cuprinse in culegere, ce constituie obiectul unui drept de autor al cuiva, se bucura de dreptul de autor asupra celegerii, cu conditia respectarii dreptului autorilor acestor lucrari. Articolul 521. Folosirea lucrarii unui autor de catre alte persoane Lucrare unui autor (inclusiv traducerea intr-o alta limba) poate fi folosita de alte persoane numai pe baza unui contract, incheiat cu autorul sau cu succesorii lui in drepturi, cu exceptia cazurilor prevazute de lege. [Art.521 modificat prin Ucazul 23.05.74] Articolul 522. Dreptul de autor al persoanei, care a folosit o lucrare straina pentru crearea unei lucrari noi Persoana care foloseste, in cazurile admise de lege, o lucrare a unui alt autor sau o lucrare care nu are autor, pentru a crea o lucrare noua, se bucura de dreptul de autor asupra lucrarii pe care a creat-o. Acest drept nu impedica si alte persoane sa foloseasca aceias lucrare pentru crearea unei lucrari noi. Articolul 523. Traducerea lucrarii intr-o alta limba Traducerea lucrarii intr-o alta limba in scopul publicarii ei este admisa numai cu consimtamintul autorului sau al succesorilor lui in drepturi. Organele competente ale Uniunii RSS pot, in modul stabilit de legislatia Uniunii RSS, sa permita traducerea lucrarii intr-o alta limba si publicarea acestei traduceri cu respectarea, in cazurile corespunzatoare, a conditiilor, prevazute de tratatele internationale ale Uniunii RSS. [Art.523 modificat prin Ucazul 23.05.74] Articolul 524. Dreptul de autor al traducatorului Traducatorul se bucura de dreptul de autor asupra traducerii facute de el. [Art.524 modificat prin Ucazul 23.05.74] Articolul 525. Dreptul autorului la onorar pentru folosirea lucrarii lui intr-o traducere in alta limba Autorul originalului are dreptul la onorar pentru folosirea lucrarii intr-o traducere in alta limba, in toate cazurile, cu exceptia celor prevazute de lege. [Art.525 modificat prin Ucazul 23.05.74] Articolul 526. Folosirea unei lucrari fara consimtamintul autorului si fara plata onorarului de autor Se admite, fara consimtamintul autorului si fara plata onorarului de autor, dar cu indicarea obligatorie a numelui de familie al autorului lucrarii si a sursei: 1) folosirea unei lucrari straine publicate pentru crearea unei lucrari noi, de sinestatatoare din punct de vedere creator, in afara de prelucrarea unei povestiri intr-o opera dramatica sau scenariu si invers precum si prelucrarea unei opere dramatice in scenariu si invers; 2) reproducerea in lucrarile stiintifice si critice, in publicatiile didactice si politico-educative a unor lucrari stiintifice, literare si de arta publicate si a unor fragmente din ele. In aceste cazuri reproducerea sub forma de citate este admisa in limitele, determinate de scopul publicatiei, iar reproducerea intr-un alt mod, inclusiv in culegeri, este admisa intr-un volum, care nu depaseste in total o coala de autor din lucrarile unui singur autor; 3) difuzarea de informatii in presa periodica, prin filme, radio si televiziune cu privire la lucrarile literare, stiintifice si de arta publicate, inclusiv sub forma de adnotari, referate, prezentari bibliografice si sub alte forme documentare-informative; 4) reproducerea in filme, prin radio si televiziune a cuvintarilor si rapoartelor rostite in public, precum si a lucrarilor literare, stiintifice si de arta publicate. Este considerata reproducere si difuzarea prin radio si televiziune a lucrarilor interpretate in public, chiar de la locul de interpretare a lor; 5) retiparirea in gazete a unor cuvintari si rapoarte rostite in public, precum si a lucrarilor literare, stiintifice si de arta, publicate in original sau in traducere; 6) reproducerea in orice mod, in afara de copierea mecanica prin contact, a lucrarilor de arta plastica, aflate in locurile deschise pentru vizitarea libera de catre public, cu exceptia expozitiilor si muzeelor; 7) reproducerea unor lucrari tiparite in scopuri stiintifice, didactice si educative fara capatarea unor beneficii materiale; 8) editarea cu caractere de puncte de relief a lucrarilor scoase de sub tipar pentru orbi. [Pct.8 introdus prin Ucazul 03.02.77] [Art.526 modificat prin Ucazul 23.05.74] Articolul 527. Folosirea unei lucrari fara consimtamintul autorului, dar cu plata onorarului de autor Se admite, fara consimtamintul autorului, dar cu indicarea numelui de familie si cu plata onorarului de autor: 1) executarea in public a unor lucrari aparute, daca insa nu se incaseaza nici o plata de la spectatori, autorul are dreptul la onorar numai in cazurile, stabilite de Sovietul Ministrilor al RSS Moldovenesti; 2) inregistrarea pe pelicula, pe placa, pe banda de magnetofon sau pe alt dispozitiv a lucrarilor aparute, in scopul resproducerii lor in public sau difuzarii lor, cu exceptia cazurilor de folosire a lucrarilor la film, in emisiunile de radio sau televiziune (punctul "4" al articolului 526 din prezentul Cod); 3) folosirea de catre un compozitor a lucrarilor literare publicate pentru crearea de lucrari muzicale cu text. In asemenea cazuri onorarul este platit autorului textului de catre organizatia, care foloseste o astfel de lucrare; 4) folosirea unor lucrari de arta plastica, date publicitatii, precum si a unor lucrari fotografice pentru fabricarea de produse industriale; in aceste cazuri indicarea numelui de familie al autorului nu este obligatorie. [Pct.4 modificat prin Ucazul 05.07.84] Articolul 528. Folosirea unei lucrari pentru satisfacerea cerintelor personale Se admite, fara consimtamintul autorului si fara plata onorarului de autor, reproducerea sau folosirea in alt mod a unei lucrari publicate straine in scopul satisfacerii cerintelor personale. Articolul 529. Durata dreptului de autor Dreptul de autor actioneaza pe tot timpul vietii autorului si in curs de 25 de ani dupa moartea lui, socotind de la 1 ianuarie a anului, ce urmeaza dupa anul mortii autorului. Dreptul de autor asupra lucrarilor fotografice si asupra lucrarilor de arta aplicata apartine autorului in curs de 15 ani din momentul aparitiei acestei lucrari prin reproducerea ei. [Art.529 modificat prin Ucazul 23.05.74] Articolul 530. Transmiterea dreptului de autor prin succesiune Dreptul de autor se transmite prin succesiune. Daca este prevazuta o durata mai scurta a dreptului de autor, el se transmite mostenitorilor pentru o durata egala cu partea termenului neexpirat pina la incetarea din veata a autorului. Nu trece prin succesiune dreptul autorului la nume si dreptul la inviolabilitate lucrarii. Dupa incetarea din viata a autorului numele lui si inviolabilitatea lucrarii sint ocrotite in conformitate cu articolele 511 si 513 din prezentul Cod. [Art.530 modificat prin Ucazul 23.05.74] Articolul 531. Durata dreptului de autor asupra unei lucrari colective Fiecare din coautori se bucura de dreptul de autor asupra lucrarii colective pe tot timpul vietii sale si il transmite prin succesiune. Mostenitorii fiecarui coautor se bucura de dreptul de autor in curs de 25 ani, socotind de la 1 ianuarie a anului, ce urmeaza dupa anul mortii autorului. [Art.531 modificat prin Ucazul 23.05.74] Articolul 532. Durata dreptului de autor, care apartine organizatiilor Durata dreptului de autor al organizatiei este nelimitata. In caz de reorganizare a ei dreptul de autor ce i-a apartinut trece la succesorul ei in drepturi, iar in caz de lichidare - la stat. Articolul 533. Declararea unor lucrari bun al statului Lucrarea in privinta careia s-a terminat durata dreptului de autor poate fi declarata bun al statului pe baza unei hotariri a Sovietului Ministrilor al RSS Moldovenesti. Regulile si conditiile de folosire a lucrarilor declarate bun al statului se stabilesc de Sovietul Ministrilor al RSS Moldovenesti. [Art.533 modificat prin Ucazul 23.05.74] Articolul 534. Apararea drepturilor personale nepatrimoniale ale autorului In caz de folosire a unei lucrari straine fara a se incheia contract cu autorul sau cu succesorii lui in drepturi (articolul 521 din prezentul Cod), de nerespectare a conditiilor folosirii unei lucrari fara consimtamintul autorului (articolele 526 si 527 din prezentul Cod), precum si in caz de incalcare a inviolabilitatii lucrarii (articolul 511 din prezentul Cod) sau a altor drepturi personale nepatrimoniale ale autorului, autorul, iar dupa moartea lui, mostenitorii si celelalte persoane aratate in articolul 513 din prezentul Cod au dreptul sa ceara restabilirea dreptului incalcat (introducerea indreptarilor respective, publicarea in presa sau prin alte mijloace a unei instiintari despre incalcarea savirsita) sau interzicerea de a se publica lucrarea sau incetarea difuzarii ei. [Art.534 modificat prin Ucazul 23.05.74] Articolul 535. Apararea drepturilor patrimoniale ale autorului in cazurile de incalcare a dreptului sau de autor Daca prin incalcarea dreptului de autor s-au cauzat autorului sau succesorilor lui in drepturi daune (articolul 215 din prezentul Cod), autorul sau succesorul lui in drepturi are dreptul sa ceara repararea daunelor, indiferent de prevederile articolului 534 din prezentul Cod. [Art.535 modificat prin Ucazul 23.05.74] Articolul 536. Rascumpararea dreptului de autor de catre stat Dreptul de autor asupra editarii, interpretarii in public si folosirii in alt mod a unei lucrari poate fi rascumparat de catre stat, pe cale silita, de la autor sau de la mostenitorii lui in baza unei hotariri speciale, adoptate pentru fiecare caz in parte de catre Sovietul Ministrilor al RSS Moldovenesti. Modul si conditiile de folosire a acestor lucrari, dreptul de autor asupra carora a fost rascumparat, se stabileste de Sovietul Ministrilor al RCC Moldovenesti. Articolul 537. Contractul de autor si tipurile lui In scopul folosirii lucrarii sale autorul sau succesorul lui in drepturi are dreptul sa incheie cu organizatia respectiva un contract de autor. Contractele de autor pot fi de doua tipuri: contractul de autor cu privire la transmiterea lucrarii pentru folosirea ei; contractul de autor pentru licenta. In baza contractului de autor cu privire la transmiterea lucrarii pentru folosirea ei, autorul sau succesorul lui in drepturi transmit sau autorul se obliga sa creeze si sa transmita organizatiei in termenul fixat de contract lucrarea sa pentru a fi folosita in modul prevazut de contract, iar organizatia se obliga sa realizeze sau sa inceapa aceasta folosire in termenul fixat de contract (articolul 544 din prezentul Cod) precum si sa plateasca autorului sau succesorului lui in drepturi un onorar, cu exceptia cazurilor prevazute de lege. In baza contractului de autor pentru licenta autorul sau succesorul lui in drepturi acorda orgnizatiei dreptul de a folosi lucrarea, inclusiv prin traducerea ei intr-o alta limba sau prin prefacerea ei, in limitele prevazute de contract si pe termenul fixat de contract, iar organizatia se obliga sa plateasca un onorar pentru acordarea acestui drept sau pentru folosirea lucrarii in forma, prevazuta de contract, daca legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti nu prevede altfel sau daca partile nu au convenit altfel. [Art.537 modificat prin Ucazul 23.05.74] Articolul 538. Tipurile de contracte de autor cu privire la transmiterea lucrarii pentru folosirea ei Se considera contracte de autor cu privire la transmiterea lucrarii pentru folosirea ei: contractul de editare sau de reeditare a unei lucrari in original (contract de editare); contractul de pastrare si multiplicare a unor lucrari stiintifice manuscrise cu caracter special ingust (contract de depunere a manuscrisului); contractul de interpretare in public a unei lucrari nepublicate (contract de punere in scena); contractul de punere in scena, care prevede plata unui onorar unic, poate fi incheiat de catre autor pentru aceias lucrare numai cu o singura organizatie; contractul de folosire a unei lucrari nepublicate in cadrul unui film de cinematograf sau de televiziune (contract de scenariu), sau in cadrul unei emisiuni de radio sau de televiziune; contractul de creare a unei lucrari de arta plastica in scopul expunerii ei in public (contract de comanda artistica); contractul de folosire in industrie a unei lucrari decorative- aplicate, care nu a fost publicata; alte contracte de transmitere a unei lucrari literare, stiintifice sau de arta pentru a fi folosite intr-un alt mod. [Art.538 modificat prin Ucazul 05.07.84] [Art.538 modificat prin Ucazul 23.05.74] Articolul 539. Formele contractului de autor Contractul de autor trebuie sa fie incheiat in forma scrisa. Forma scrisa nu este obligatorie pentru contractul de publicare a lucrarii intr-o publicatie periodica sau intr-un dictionar enciclopedic. Articolul 540. Contractele-tip de autor Contractele-tip de autor se aproba in urma coordonarii cu departamentele si uniunile de creatie interesate, in modul stabilit de Sovietul Ministrilor al RSS Moldovenesti, cu exceptia cazurilor, cind legislatia Uniunii RSS da in competenta Uniunii RSS aprobarea acestor contracte. [Partea 1 art.540 modificata prin Ucazul din 23.05.74] Contractul de autor poate cuprinde conditii, neprevazute in contractul-tip. Daca conditiile contractului incheiat cu autorul inrautatesc situatia acestuia in comparatie cu situatia stabilita de lege sau de contractul-tip, ele sint nule si se inlocuiesc cu conditiile stabilite de lege sau de contractul-tip. Articolul 541. Cuantumul onorarului autorului in baza contractului de autor Cuantumul onorarului, ce urmeaza a se plati in baza contractului de autor, se stabileste prin invoiala partilor, in limitele tarifurilor aprobate, daca asemenea tarifuri exista (articolul 510 din prezentul Cod). Articolul 542. Predarea si aprobarea lucrarii In baza contractului de autor cu privire la transmiterea lucrarii pentru folosirea ei autorul este obligat sa execute lucrarea ce i s-a comandat in conformitate cu conditiile contractului si sa o predeie organizatiei in termenul fixat prin contract si in modul cuvenit. [Partea 1 art.542 modificata prin Ucazul din 23.05.74] Organizatia este obligata sa-l instiinteze in scris pe autor, in cursul termenului fixat de contract, ca lucrarea ce i s-a predat in baza contractului de autor a fost aprobata sau ca ea a fost respinsa pentru motivele prevazute de contract, sau ca este necesar sa se introduca in lucrare indreptari, in limitele conditiilor din contract, indicindu-se precis esenta acestor indreptari. Daca in termenul fixat prin contractul-tip autorului nu i s-a trimis o instiintare scrisa, se considera, ca lucrarea a fost aprobata de organizatie. Articolul 543. Restrictia in ce priveste folosirea de catre terte persoane a lucrarii, pentru care s-a incheiat un contract In baza contractului de autor cu privire la transmiterea lucrarii pentru folosirea ei, autorul nu are dreptul sa transmita fara consimtamintul scris al celeilalte parti unor terte persoane lucrarea aratata in contract sau o parte a ei, pentru a fi folosita intr-un mod identic cu cel care este stipulat in contract, cu exceptia cazurilor prevazute de contractele-tip. Termenul acestei restrictii se fixeaza prin contractele-tip, dar nu poate depasi trei ani din ziua aprobarii lucrarii de catre organizatie. In contractele-tip pot fi prevazute cazuri, cind autorul nu are dreptul sa transmita lucrarea pentru a fi folosita si in alte moduri, decit cele stipulate in contract. [Art.543 modificat prin Ucazul din 23.05.74] Articolul 544. Obligatia organizatiei de a folosi lucrarea In baza contractului de autor cu privire la transmiterea lucrarii pentru folosirea ei organizatia este obligata sa realizeze sau sa inceapa folosirea lucrarii in modul si in termenul prevazut de contract, termen ce nu poate depasi doi ani din ziua, cind organizatia a aprobat lucrarea. Aceasta obligatie nu se extinde asupra organizatiei, care a incheiat un contract de scenariu sau un contract de comanda artistica. [Partea 1 art.544 modificata prin Ucazul din 23.05.74] Contractele-tip pot sa prevada termene maximale mai scurte decit cele prevazute in prezentul articol, potrivit volumului lucrarilor si caracterului folosirii lor. Articolul 545. Raspunderea autorului pentru incalcarea contractului Autorul este obligat sa restituie onorarul de autor, primit in conformitate cu contractul cu privire la transmiterea lucrarii pentru folosirea ei, daca organizatia a reziliat contractul din cauza ca autorul, din culpa sa, nu i-a predat lucrarea in termenul fixat de contract; nu a executat lucrarea comandata in coformitate cu conditiile contractului sau a executat-o in mod neconstiincios; a refuzat sa introduca rectificarile ce i s-au propus in modul si in limitele prevazute de contract; a incalcat obligatia de a executa personal lucrarea sau a incalcat prevederile articolului 543 din prezentul Cod. [Partea 1 art.545 modificata prin Ucazul din 23.05.74] Daca organizatia a respins lucrarea pentru motive prevazute de contract (articolul 542 din prezentul Cod) si nu a dovedit prin judecata neconstiinciozitatea autorului in executarea lucrarii comandate, autorul isi pastreaza in intrejime sau in parte, in limitele determinate de contractul-tip, onorarul primit in baza contractului. Aceasta parte nu poate fi mai mica de douazeci si cinci la suta din valoarea contractului. Articolul 546. Raspunderea organizatiei pentru incalcarea contractului Daca organizatia nu va realiza sau nu va incepe folosirea lucrarii aprobate de ea in termenul fixat de contractul cu privire la transmiterea lucrarii pentru folosirea ei (articolul 544 din prezentul Cod), ea este obligata, la cererea autorului, sa plateasca in intregime onorarul convenit. In acest caz autorul are dreptul, de asemenea, sa renunte la contract si sa ceara restituirea exemplarelor lucrarii, pe care le-a predat in coformitate cu contractul. Organizatia este scutita de obligatia de a plati autorului partea din onorar, pe care el ar fi trebuit s-o primeasca dupa inceperea folosirii lucrarii, daca va dovedi, ca nu a putut folosi lucrarea, din cauza unor imprejurari ce depindeau de autor. [Art.546 modificat prin Ucazul din 23.05.74] Articolul 547. Transmiterea dreptului de proprietate asupra lucrarii de arta plastica, create la comanda Lucrarea de arta plastica, creata la comanda, trece in proprietatea clientului, daca contractul nu prevede altfel. Autorul pastreaza dreptul de autor asupra acestei lucrari. Proprietarul lucrarii are dreptul s-o prezinte la expozitii publice, fara sa-i plateasca autorului un onorar suplimentar. Articolul 548. Ocrotirea intereselor cetateanului redat intr-o lucrare de arta plastica Publicarea, reproducerea si difuzarea unei lucrari de arta plastica, in care este redata o alta persoana, se admite numai cu consimtamintul celui redat, iar dupa moartea lui - cu consimtamintul copiilor si al sotului supravetuitor. Un asemenea consimtamint nu este necesar, daca aceasta se face in interesul statului sau in interes obstesc sau daca persoana redata a pozat autorului in schimbul unei plati. Articolul 549. Modul de folosire a planurilor arhitecturale, ingineresti si a altor planuri tehnice, executate la comanda Planurile arhitecturale, ingineresti si alte planuri, schite si desene tehnice, executate la comanda, pot fi folosite de clienti pentru necesitatile lor, pot fi transmise de ei pentru a fi folosite de terte persoane sau reproduse in presa fara sa li se plateasca autorilor un onorar suplimentar. Articolul 550. Contractul de autor pentru licenta cu privire la acordarea dreptului de a folosi o lucrare prin traducerea ei intr-o alta limba sau prin prefacerea ei Conditiile contractului de autor pentru licenta cu privire la acordarea dreptului de a folosi o lucrare prin traducerea ei intr-o alta limba sau prin prefacerea ei intr-o lucrare de alt gen (a unei lucrari narative intr-o lucrare dramatica sau intr-un scenariu ori invers s.a.), sint stabilite de catre parti la incheierea contractului, daca legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti nu prevede altfel. [Art.550 modificat prin Ucazul din 23.05.74] TITLUL AL CINCICILEA DREPTUL ASUPRA UNEI DESCOPERIRI Articolul 551. Drepturile autorului unei descoperiri Autorul unei descoperiri are dreptul sa ceara sa i se recunoascra calitatea de autor si prioritatea in descoperire, atestate printr-o diploma, ce se elibereaza in cazurile si in modul, prevazute de Regulamentul cu privire la descoperiri, inventii si propuneri de rationalizare, aprobat de Sovietul Ministrilor al Uniunii RSS. Autorul descoperirii are dreptul la un onorar, care i se plateste in momentul primirii diplomei, precum si la avantajele prevazute de Regulamentul cu privire la descoperiri, inventii si propuneri de rationalizare. Articolul 552. Transmiterea prin succesiune a drepturilor autorului unei descoperiri Dreptul de a primi diploma cuvenita autorului decedat al unei descoperiri, precum si onorar pentru descoperire se transmite prin succesiune in modul prevazut de lege. Articolul 553. Litigiile cu privire la drepturile de autor asupra unei descoperiri Litigiile cu privire la drepturile de autor (de coautor) asupra unei descoperiri se solutioneaza de instanta Judecatoreasca. TITLUL AL SASELEA DREPTUL ASUPRA INVENTIEI, PROPUNERII DE RATIONALIZARE SI PROTOTIPULUI INDUSTRIAL [Titlul VI exclus prin Legea nr.735 din 20.02.96] [Denumirea titlului VI, art.554-556, 558-560 modificate] [prin Ucazul din 05.07.84] TITLUL AL SAPTELEA DREPTUL SUCCESORAL Articolul 561. Temeiurile succesiunii Succesiunea se infaptuieste in virtutea legii (succesiune legala) si prin testament (succesiune testamentara). Succesiunea legala are loc daca si in masura in care testamentul nu contine prevederi contrarii. Daca nu exista mostenitori legali si nici mostenitori testamentari sau daca nici unul din mostinitori nu a acceptat succesiunea, sau daca toti mostenitorii au fost decazuti din dreptul de succesiune de catre testator, bunurile defunctului trec, pe baza dreptului de succesiune, la stat. Articolul 562. Data deschiderii succesiunii Data deschiderii succesiunii este ziua mortii celui ce a lasat mostenirea, iar in caz de declarare a mortii lui - ziua aratata in partea a treia a articolului 21 din prezentul Cod. Articolul 563. Locul unde se deschide succesiunea Locul unde se deschide succesiunea este ultimul domiciliu permanent al defunctului (articolul 17 din prezentul Cod), iar daca acest domiciliu nu este cunoscut - locul de aflare a bunurilor sau a partii lor principale. Articolul 564. Cetatenii care pot fi mostenitori Pot fi mostenitori: in cazul succesiunii legale - cetatenii care se afla in viata in momentul mortii celui ce a lasat mostenirea, precum si copiii celui ce a lasat mostenirea, care s-au nascut dupa moartea lui; in cazul succesiunii testamentare - cetatenii care se afla in viata in momentul mortii celui ce a lasat mostenirea, precum si copiii conceputi in timpul vietii lui si nascuti dupa moartea lui. Articolul 565. Cetatenii care nu au dreptul de a succede Nu au dreptul de a succede nici ca mostenitori legali si nici ca mostenitori testamentari cetatenii, care prin actele lor nelegale, indreptate impotriva celui ce a lasat mostenirea, impotriva vre-unuia din mostenitorii lui sau impotriva infaptuitorii ultimei lui vointe, exprimate in testament, au contribuit la chemarea lor la succesiune, daca aceste imprejurari au fost confirmate pe cale judecatoreasca. Nu pot veni la succesiune ca mostenitori legali parintii dupa copiii in privinta carora ei au fost decazuti din drepturile parintesti si nu au fost repusi in aceste drepturi pina in momentul deschiderii succesiunii, precum si parintii si copiii majori, care s-au sustras cu rea vointa de a-si indeplini obligatiile prevazute prin lege de a-l intretine pe cel ce a lasat mostenirea, daca aceste imprejurari au fost confirmate pe cale judecatoreasca. Dispozitiile partii intiia a prezentului articol se aplica si in materie de legat. Articolul 566. Mostenitorii legali In caz de succesiune legala se considera mostenitori in parti egale: de prima clasa - copiii (inclusiv copiii infiati), sotul si parintii (infietorii) defunctului, precum si copilul defunctului, care s-a nascut dupa moartea acestuia; de clasa a doua - fratii si surorile defunctului, bunicul si bunica lui atit din partea tatatui cit si din partea mamei; de clasa a treia - nepotii si nepoatele de frate si de sora incapabile de munca ale defunctului. Mostenitorii din clasa urmatoare sint chemati la succesiunea legala numai in lipsa de mostenitori din clasele precedente sau daca acestea nu accepta succesiunea. Ei sint chemati la succesiune si in cazul, cind toti mostenitorii din clasele precedente au fost decazuti din dreptul de succesiune. Sint mostenitori legali si persoanele incapabile de munca, care au fost intretinute de defunct cel putin un an inainte de moartea lui. Daca exista alti mostenitori, ei vin la succesiune in aceias masura ca si mostenitorii din clasa chemata la succesiune. Nepotii si stranepotii defunctului sint mostenitori legali, daca in momentul deschiderii succesiunii nu mai traia acela din parintii lor, care ar fi fost mostenitor; ei mostenesc in parti egale partea, care i s-ar fi cuvenit la succesiunea legala defunctului lor parinte. Cei infiati si descendentii lor nu vin la succesiune dupa moartea parintilor celui infiat, a celorlalte rude de singe ale lui pe linie ascendenta, precum si a fratilor si surorilor lui de singe. Parintii celui infiat si celelalte rude de singe ale lui pe linie ascendenta, precum si fratii si surorile lui de singe nu vin la succesiune dupa moartea celui infiat si a descendentilor lui. Articolul 567. Trecerea mobilierului din casa si a obiectelor de uz casnic la mostenitori Mobilierul obisnuit din casa si obiectele de uz casnic trec la mostenitorii legali, care au locuit impreuna cu cel ce a lasat mostenirea cel putin un an inainte de moartea lui, indiferent de clasa si de cota lor succesorala. Articolul 568. Succesiunea testamentara Orice cetatan poate lasa prin testament toate bunurile sale sau o parte din ele (inclusiv mobilierul obisnuit din casa si obiectele de uz casnic) uneia sau mai multor persoane, atit celor care fac parte, cit si celor care nu fac parte din cercul mostenitorilor legali, precum si statului sau diferitelor organizatii de stat, cooperatiste si obstesti. Testatorul poate lipsi prin testament de dreptul de succesiune pe unul, pe citva sau pe toti mostenitorii legali. Articolul 569. Substituirea mostenitorului Testatorul are dreptul sa indice un alt mostenitor pentru cazul cind mostenitorul indicat de el ar inceta din viata inainte de deschiderea succesiunii sau nu ar accepta-o (substituirea mostenitorului). Articolul 570. Dreptul la o cota obligatorie din succesiune Minorii sau copiii incapabili de munca ai celui ce a lasat mostenirea (inclusiv cei infiati), precum si sotul si parintii (infietorii) incapabili de munca si cei ce erau intretinuti de defunct mostenesc, independent de continutul testamentului, cel putin doua treimi din cota, ce s-ar fi cuvenit fiecaruia din ei in caz de succesiune legala (cota obligatorie). La stabilirea marimii cotei obligatorii ce tine seama si de valoarea bunurilor succesorale, formate din mobilierul obisnuit din casa si obiectele de uz casnic. Articolul 571. Trecerea la mostenitori a bunurilor ramase netestate Bunurile ramase netestate se impart intre mostenitorii legali, chemati la succesiune in ordinea, aratata de articolele 566 si 567 din prezentul Cod. Din acesti mostenitori fac parte si mostenitorii legali, carora restul de bunuri le-a fost lasat prin testament, daca testamentul nu prevede altfel. Articolul 572. Legatul Testatorul poate pune in sarcina mostenitorului testamentar executarea vre-unei obligatii (legat) in folosul uneia sau mai multor persoane (legatari), care dobindesc dreptul de a cere executarea ei. Legatari pot fi atit persoane, care fac parte din categoria mostenitorilor legali, cit si persoane care nu intra in categoria acestor mostenitori. Mostenitorul trebuie sa execute legatul in limitele reale a bunurilor succesorale ce au trecut la el, scazindu-se datoriile defunctului ce cad asupra cotei lui. Daca mostenitorul testamentar, insarcinat cu executarea legatului, are dreptul la o cota obligatorie in succesiune, el executa legatul numai in masura, in care valoarea bunurilor succesorale ce au trecut la el depaseste cota lui obligatorie. Daca mostenitorul, care este obligat sa execute legatul, moare inainte de deschiderea succesiunii sau daca mostenitorul nu accepta aceasta succesiune, obligatia de a executa legatul trece asupra celorlalti mostenitori, care au primit cota lui. Articolul 573. Punerea in sarcina mostenitorului a obligatiei de a acorda folosinta pe viata a unei case Testatorul poate pune in sarcina mostenitorului, la care trece o casa de locuit, obligatia de a acorda unei alte persoane folosinta pe tot timpul vietii a acestei case sau a unei anumite portiuni din ea. In caz de transmitere ulterioara a dreptului de proprietate asupra casei sau asupra unei portiuni din ea dreptul de folosinta pe tot timpul vietii ramine in vigoare. Articolul 574. Punerea in sarcina mostenitorului a obligatiei de a savirsi acte de folos obstesc Testatorul poate pune in sarcina mostenitorului obligatia de a savirsi acte, indreptate spre realizarea vre-unui scop de folos obstesc. Daca aceste acte poarta un caracter patrimonial, se aplica, corespunzator, dispozitiile partii a doua a articolului 572 din prezentul Cod. Articolul 575. Forma notariala a testamentului Testamentul trebuie sa fie intocmit in forma scrisa, cu indicarea locului si datei intocmirii lui, sa fie semnat cu mina proprie a testatorului si autentificat pe cale notariala. Articolul 576. Testamentele asimilate cu cele autentificate pe cale notariala Se asimileaza cu testamentele autentificate pe cale notaruala: testamentele cetatenilor, aflati pentru tratament la spitale, la alte institutii curativo-profilactice stationare, in sanatorii sau care traiesc in casele pentru batrini si invalizi, - certificate de medicii-sefi, de loctiitorii lor in chestiunile medicale sau de medicii de garda ai acestor spitale, institutii curative, sanatorii, precum si de directorii si medicii-sefi ai caselor susaratate pentru batrini si invalizi; testamentele cetatenilor, aflati in calatorie cu navele maritime sau cu navele de navigatie interna, care navigeaza sub pavilionul Uniunii RSS, - certificate de capitanii acestor nave; testamentele cetatenilor, aflati in expeditii de prospectiuni, apctice si in alte expeditii asemanatoare, - certificate de sefii acestor exspeditii; testamentele militarilor si ale altor persoane, aflate pentru tratament la spitale militare, sanatorii si alte institutii curative militare, - certificate de sefii, loctiitorii lor in chestiunile medicale, medicii superiori si medicii de garda ai acestor spitale, sanatorii si ai altor institutii curative militare; testamentele militarilor, iar la punctele de dizlocare a unitatilor, formatiilor, institutiilor militare si asezamintelor de invatamint militar, unde nu exista birouri notariale de stat si alte organe, care indeplinesc acte notariale, precum si testamentele muncitorilor si slujbasilor, ale membrilor familiilor lor si ale membrilor familiior militarilor, - certificate de comandantii (sefii) acestor unitati, formatii, institutii si asezaminte de invatamint; testamentele persoanelor, aflate in locurile de detinere - certificate de sefii locurilor de detinere. [Art.576 modificat prin Ucazul din 04.09.75] Articolul 577. Semnarea testamentului de catre o alta persoana Daca testatorul, din cauza unor defecte fizice, a unei boli sau alte motive, nu poate semna cu propria-i miina testamentul, atunci la rugamintea lui il poate semna pentru dinsul, in prezenta notarului sau a unei alte persoane cu functii de raspundere, care are dreptul de a autentifica testamentul (articolul 576 din prezentul Cod) si a cel putin doi martori, un alt cetatan cu capacitate de exercitiu, nefiind mostenitor testamentar, indicindu-se cauzele, in virtutea catora testatorul nu a putut sa semneze cu propria-i miina testamentul. Odata cu aceasta martorii sint, de asemenea, obligati sa-si puna semnatura pe tastament. [Art.577 modificat prin Ucazul din 05.07.84] Articolul 578. Anularea sau modificarea testamentului Testatorul poate modifica sau anula oricind testamentul facut de el. Testamentul posterior desfiinteaza testamentul anterior in intrejime sau in masura in care ii este contrar. Testatorul poate anula testamentul printr-o cerere depusa la biroul notarial al locului de pastrare a testamentului. [Alin.3 art.578 in redactia Legii nr.126 din 30.07.98] [Partea 3 art.578 modificata prin Ucazul din 04.09.75] Articolul 579. Executarea testamentului Testamentul va fi executat de mostenitorii desemnati in cuprinsul lui. Testatorul poate insarcina cu executarea testamentului o persoana, pe care o va indica in testament, (executor testamentar), chiar daca acesta nu este mostenitor. In acest caz se cere consimtamintul executorului, care se va exprima printr-o mentiune, facuta chiar pe testament, sau printr-o declaratie anexata la testament. Articolul 580. Imputernicirile executorului testamentar Executorul testamentar are dreptul sa savirseasca toate actele, necesare pentru executarea testamentului. Executorul testamentar are dreptul la compensarea, pe contul succesiunii, a cheltuielilor suportate de el in legatura cu pastrarea bunurilor succesorale si cu administrarea lor. Dupa executarea dispozitiilor testamentare executorul testamentar este obligat sa prezinte mostenitorilor, la cererea lor, o dare de seama. Articolul 581. Acceptarea succesiunii Pentru a dobindi succesiunea mostenitorul trebuie s-o accepte. O succesiune nu poate fi acceptata sub conditie sau cu rezerve. Se considera, ca mostenitorul a acceptat succesiunea, daca el a intrat de fapt in posesia sau administrarea bunurilor succesorale sau daca a depus la organul notarial al locului deschiderii succesiunii o declaratie de acceptare a ei. Actele aratate in prezentul articol trebuie sa fie savirsite in curs de sase luni din ziua deschiderii succesiunii. Persoanele, pentru care dreptul la succesiune se naste numai in caz de neacceptare a succesiunii de catre alti mostenitori, pot declara, ca consimt sa accepte succesiunea in cursul partii ramase a termenului pentru acceptarea succesiunii. Daca aceasta parte este mai mica de trei luni, ea va fi prelungita pina la trei luni. Succesiunea acceptata este considerata, ca apartine mostenitorului din momentul deschiderii succesiunii. Articolul 582. Prelungirea termenului pentru acceptarea succesiunii Termenul pentru acceptarea succesiunii, stabilit de articolul 581 din prezentul Cod, poate fi prelungit de catre instanta de judecata, daca aceasta gaseste, ca el a fost scapat din motive intemeiate. Succesiunea poate fi acceptata dupa expirarea termenului susaratat si fara a se cere aprobarea instantei judecatoresti, daca toti ceilalti mostenitori, care au acceptat succesiunea, isi vor da pentru aceasta consimtamintul. In aceste cazuri mostenitorului, care a scapat termenul pentru acceptarea succesiunii, i se transmite numai acea parte din bunurile ce i se cuvin, care, fiind acceptata de ceilalti mostenitori sau trecuta la stat, s-a pastrat in natura, precum si mijloacele banesti realizate in urma vinzarii celorlalte bunuri ce i se cuvin. Articolul 583. Transmiterea dreptului de acceptare a succesiunii Daca mostenitorul, chemat la succesiunea legala sau testamentara, a decedat dupa deschiderea ei, fara a dovedi s-o accepte in cursul termenului stabilit (articolul 581 din prezentul Cod), dreptul de a accepta partea ce i se cuvine din succesiune se transmite mostenitorilor lui. Acest drept al mostenitorului decedat poate fi exercitat de mostenitorii lui, pe baza dispozitiilor generale, in cursul partii ramase a termenului pentru acceptarea succesiunii. Daca partea ramasa a termenului este mai mica de trei luni, ea va fi prelingita pina la trei luni. Articulul 584. Drepturile mostenitorului, care a intrat in posesia sau in administrarea bunurilor succesorale inainte de prezentarea altor mostenitori Mostenitorul care a intrat in posesia sau in administrarea bunurilor succesorale, fara sa astepte prezentarea altor mostenitori, nu are dreptul sa dispuna de bunurile succesorale (sa vinda, sa dee in gaj s.a.) inainte de trecerea a sase luni din ziua deschiderii succesiunii sau inainte de a fi primit certificatul privind dreptul la succesiune. Pina la expirarea termenului susaratat sau pina la primirea certificatului privind dreptul la succesiune mostenitorul are dreptul sa faca, pe contul bunurilor succesorale, numai urmatoarele cheltuieli: 1) pentru acoperirea sumelor cheltuite in legatura cu ingrijirea celui ce a lasat mostenirea in timpul bolii acestuia, pentru inmormintarea lui, pentru facerea mormintului, precum si pentru instalarea monumentului lui funerar cu costul de cel mai mult 500 de ruble. [Pct.1 modificat prin Ucazul nr.2950-XI din 04.08.88] 2) pentru intretinerea cetatenilor, care erau intretinuti de cel ce a lasat mostenirea; 3) pentru satisfacerea pretentiilor privitoare la salarii si a pretentiilor echivalente cu acestea; 4) pentru paza bunurilor succesorale si pentru administrarea lor. Articolul 585. Renuntarea la succesiune In cursul termenului de sase luni din ziua deschiderii succesiunii mostenitorul legal sau testamentar are dreptul sa renunte la succesiune. Cu acest prilej el poate mentiona, ca renunta la succesiune in folosul altor mostenitori legali sau testamentari, in folosul statului sau al unei organizatii de stat, cooperatiste sau al unei alte organizatii obstesti. Renuntarea la succesiune, fara a se arata in folosul cui renunta mostenitoruil la succesiune, produce aceleas efecte, ca si neacceptarea succesiunii. Renuntarea la succesiune se face print-o declaratie depusa de catre mostenitor la biroul notarial al locului deschiderii succesiunii. [Alin.3 art.585 modificat prin Legea nr.126 din 30.07.98] [Partea 3 art.585 modificata prin Ucazul din 04.09.75] Articolul 586. Sporirea cotelor succesorale In caz de neacceptare a succesiunii de catre un mostenitor legal sau testamentar sau de decadere a unui mostenitor din dreptul la succesiune (articolele 565 si 568 din prezentul Cod) cota lui succesorala revine mostenitorilor legali si se repartizeaza intre ei in parti egale. Daca cel ce a lasat mostenirea a testat toate bunurile sale mostenitorilor indicati de el, cota succesorala a mostenitorului inlaturat revine celorlalti mostenitori testamentari si se repartizeaza intre ei in parti egale. Dispozitiile acestui articol nu se aplica in cazurile, cind mostenitorul a renuntat la succesiune in folosul unui alt mostenitor, in folosul statului sau al unei organizatii de stat, cooperatiste sau a unei alte organizatii obstesti, sau cind mostenitorului inlaturat i s-a substituit un mostenitor. Articolul 587. Trecerea succesiunii la stat Bunurile succesorale trec la stat in baza dreptului de succesiune: 1) daca bunurile au fost testate statului; 2) daca cel ce a lasat mostenirea nu are nici succesori legali si nici succesori testamentari; 3) daca toti mostenitorii au fost decazuti din dreptul la succesiune; 3) daca nici unul din mostenitori nu a acceptat succesiunea (articolele 581 si 585 din prezentul Cod). Daca vre-unul din mostenitori a renuntat la succesiune in folosul statului, la stat trece cota bunurilor succesorale ce i se cuvenea acestui mostenitor. Daca nu exista mostenitori legali si defunctul a testat numai o parte din bunurile sale, restul bunurilor trece la stat. In cazurile prevazute de acest articol dreptul de autor, care face parte din masa succesorala, sau dreptul asupra unei cote din onorarul de autor ce apartinea mostenitorului, care a renuntat la succesiune, inceteaza. Articolul 588. Raspunderea mostenitorului pentru datoriile celui ce a lasat mostenirea. Mostenitorul care a acceptat succesiunea raspunde pentru datoriile celui ce a lasat mostenirea, in limitele valorii reale a bunurilor succesorale care a trecut la el. Dupa acelas principiu raspunde si statul, in cazurile cind iau fost transmise bunuri potrivit cu prevederile articolului 587 din prezentul Cod. Daca exista mai multi mostenitori, ei raspund pentru datoriile celui ce a lasat mostenirea, fiecare - proportional cu cota succesorala primita de el. Articolul 589. Prezentarea pretentiilor de catre creditorii celui ce a lasat mostenirea Creditorii celui ce a lasat mostenirea au dreptul in curs de sase luni din ziua deschiderii succesiunii sa prezinte pretentiile lor mostenitorilor, care au acceptat succesiunea sau executorului testamentar, sau organului notarial al locului deschiderii succesiunii sau sa intenteze o actiune la instanta judecatoreasca. Pretentiile vor fi prezentate chiar daca creantele respective nu sint scadente. Nerespectarea dispozitiilor prezentului articol are drept consecinta pierderea de catre creditori a drepturilor lor asupra creantelor respective. Articolul 590. Paza bunurilor succesorale Biroul notarial al locului deschiderii succesiunii ia masuri pentru paza bunurilor succesorale cind aceasta este necesar in interesul mostenitorilor, legatarilor, creditorilor sau statului. [Alin.1 art.590 in redactia Legii nr.126 din 30.07.98] [Partea 1 art.590 modificata prin Ucazul din 04.09.75] Paza bunurilor succesorale continua pina la acceptarea succesiunii de catre toti mostenitorii, iar daca nu a fost acceptata - pina la expirarea termenului, stabilit pentru acceptarea ei. Daca in masa succesorala exista bunuri care necesita a fi administrate (casa de locuit etc.), precum si in cazul intentarii unei actiuni de catre creditorii persoanei care a lasat mostenirea inainte de acceptarea succesiunii de catre mostenitori, biroul notarial numeste un custode al bunurilor. [Alin.3 art.590 in redactia Legii nr.126 din 30.07.98] [Partea 3 art.590 modificata prin Ucazul din 04.09.75] Pina la acceptarea succesiunii de catre mostenitori, iar daca ea n-a fost acceptata, pina la eliberarea catre stat a certificatului privind dreptul la succesiune, birourile notariale, in cazurile necesare dau dispozitia sa se elibereze din bunurile succesorale sumele pentru plata cheltuielilor de chemare a mostenitorilor, precum si pentru plata cheltuielilor, aratate in articolul 584 din prezentul Cod. [Alin.4 art.590 modificat prin Legea nr.126 din 30.07.98] [Partea 4 art.590 introdusa prin Ucazul din 04.09.75] Articolul 591. Eliberarea certificatului privind dreptul la succesiune Mostenitorii chemati la succesiune pot cere biroului notarial al locului deschiderii succesiunii sa le elibereze un certificat privind dreptul la succesiune. [Alin.1 art.591 modificat prin Legea nr.126 din 30.07.98] [Partea 1 art.591 modificata prin Ucazul din 04.09.75] In acelas mod se elibereaza certificatul privind dreptul la succesiune si in cazul cind bunurile succesorale trec la stat. Articolul 592. Termenul pentru eliberarea certificatului privind dreptul la succesiune Certificatul privind dreptul la succesiune se elibereaza mostenitorilor dupa trecerea a sase luni din ziua deschiderii succesiunii. Atit in cazul succesiunii legale, cit si in cazul succesiunii testamentare certificatul poate fi eliberat si inainte de implinirea a sase luni din ziua deschiderii succesiunii, daca biroul notarial dispune de date, din care rezulta, ca in afara persoanelor, care au cerut eliberarea certificatului, nu exista alti mostenitori. [Alin.2 art.592 modificat prin Legea nr.126 din 30.07.98] [Partea 2 art.592 modificata prin Ucazul din 04.09.75] Certificatul privind dreptul de succesiune al statului nu se elibereaza inainte de expirarea termenului de sase luni din ziua deschiderii succesiunii. Articolul 593. Impartirea bunurilor succesorale Impartirea bunurilor succesorale se face pe baza invoielii intervenite intre mostenitorii care au acceptat succesiunea, corespunzator cu cotele-parti ce li se cuvin. Daca nu s-a ajuns la o intelegere, impartirea se face pe cale judecatoreasca. Daca exista un mostenitor conceput, dar care nu s-a nascut inca, mostenitorii au dreptul sa procedeze la impartirea bunurilor succesorale numai dupa separarea cotei-parti ce i se cuvine. Pentru ocrotirea intereselor mostenitorului, care nu s-a nascut, trebuie sa fie invitat la impartire un reprezentant al organului de turela si curatela. Articolul 594. Succesiunea in gospodaria de colhoznic In caz de moarte a unui membru al gospodarie de colhoznic nu se deschide succesiunea la bunurile gospodariei. Daca dupa moartea unui membru al gospodariei de colhoznic nu ramin alti membri ai gospodariei, fata de bunurile gospodariei se aplica dispozitiile articolelor 561-593 din prezentul Cod. Bunurile personale ale membrilor gospodariei de colhoznic trec dupa moartea lor la mostenitori, in coformitate cu dispozitiile generale. Dospozitiile, expuse in partile intiia, a doua si a treia ale prezentului articol, se aplica, de asemenea, in cazul mostenirii bunurilor din gospodaria cetatenilor, care se ocupa cu activitatea individuala in cimpul muncii din agricultura. [Art.594 modificat prin Ucazul din 05.07.84] Articolul 595. Testarea de catre depunator a sumelor depuse la casa de economii sau la banca Cetatenii care au depuneri la casele de economii din munca ale statului sau la Banca de Stat a Uniunii RSS au dreptul sa dee dispozitii casei de economii sau bancii, ca in cazul mortii lor sa elibereze suma depusa oricarei persoane indicate de ei sau statului. Regulile privitoare la dispozitiile pentru caz de moarte, date prin indicatiile speciale ale depunatorilor asupra sumelor depuse la casele de economii din munca ale statului sau la Banca de Stat a Uniunii RSS, sint stabilite de statutele institutiilor de credit mentionate si de regulamentele emise conform legii. Daca depunatorul moare fara sa fi dat dispozitii casei de economii sau bancii, sumele depuse de el trec la mostenitori pe baza dispozitiilor generale, conform prevederilor acestui titlu. TITLUL VIII CAPACITATEA JURIDICA A CETATENILOR STAINI SI A PERSOANELOR FARA CETATENIE. APLICAREA LEGILOR CIVILE ALE STATELOR STRAINE, SI A TRATATELOR INTERNATIONALE [Denumirea tutlului VIII modificata prin Ucazul din 05.07.84] Articolul 596. Capacitatea juridica civila cetatenilor straini Cetatenii straini se bucura in Republica Moldova de capacitatea juridica civila in aceeasi masura ca si cetatenii Republicii Moldova. Anumite exceptii pot fi stabilite de Legea Republicii Moldova. Guvernul Republicii Moldova poate stabili restrictii de raspuns fata de cetatenii din statele in care exista restrictii speciale pentru capacitatea juridica civila a cetatenilor Republicii Moldova. [Art.596 in redactia Legii nr.1157 din 04.08.92] Articolul 597. Capacitatea juridica civila a persoanelor fara cetatenie Persoanele fara cetatenie se bucura in Republica Moldova de capacitatea juridica civila in aceeasi masura ca si cetatenii Republicii Moldova. Anumite exceptii pot fi stabilite de legea Republicii Moldova. [Art.597 in redactia Legii nr.1157 din 04.08.92] [Art.597 modificat prin Ucazul din 15.09.77] Articolul 597/1. Legea care se aplica capacitatii civile de exer- citiu a cetatenilor straini si a persoanelor fara cetatenie. Capacitatea civila de exercitiu a cetateanului strain este reglementata de legea tarii al carei cetatean este. Capacitatea civila de exercitiu a unei persoane fara cetatenie este reglementata de legea tarii in care ea are domiciliu permanent. Capacitatea civila de exercitiu a cetatenilor straini si a persoanelor fara cetatenie in ceea ce priveste tranzactiile infaptuite in Republica Moldova si obligatiile izvorite din pricinuirea unei daune in Republica Moldova este reglementata de legea Republicii Moldova. Cetatenii straini si persoanele fara cetatenie care au domiciliu permanent in Republica Moldova pot fi declarati incapabili sau cu capacitatea de exercitiu restrinsa in modul prevazut de legislatia Republicii Moldova. [Art.597/1 in redactia Legii nr.1157 din 04.08.92] [Art.597/1 introdus prin Ucazul din 15.09.77] Articolul 598. Capacitatea juridica civila a intreprinderilor si a organizatiilor straine Intreprinderile si organizatiile straine pot incheia in Republica Moldova , fara o autorizatie speciala, tranzactii de comert exterior si efectua operatii de plati, de asiguraree si alte operatii, legate de el, cu asociatiile de comert exterior ale Republicii Moldova si cu alte organizatii care au dreptul de a incheia asemenea tranzactii. Capacitatea juridica civila a intreprinderilor si a organizatiilor straine la incheierea tranzactiilor de comert exterior si la efectuarea de operatii de plati, de asigurare si alte operatii, legate de el, se stabileste de legea tarii in care a fost instituita intreprinderea sau organizatia. [Art.598 in redactia Legii nr.1157 din 04.08.92] [Art.598 modificat prin Ucazul din 15.09.77] Articolul 599. Legea ce se aplica la forma tranzactiei Forma tranzactiei incheiate in strainatate este supusa legii locului de incheiere a ei. Tranzactia insa nu poate fi declarata nula din cauza nerespectarii formei, daca au fost respectate prevederile legislatiei Republicii Moldova. Forma tranzactiilor de comert exterior incheiate de organizatiile Republicii Moldova si modul de semnare a lor, indiferent de locul savirsirii acestor tranzactii, se stabileste de legislatia Republicii Moldova. [Art.599 in redactia Legii nr.1157 din 04.08.92] Articolul 600. Legea ce se aplica obligatiilor, izvorite din conventiile de comert exterior Drepturile si obligatiile partilor, izvorite dintr-o conventie de comert exterior, se reglementeaza de legile locului de incheiere a ei, daca partile nu au convenit altfel. Nasterea si incetarea dreptului de proprietate asupra unui lucru izvorit dintr-o conventie de comert exterior, sint reglememtate de legea locului de incheiere a ei, daca partile nu au convenit altfel. [Partea 2 art.600 introdusa prin Ucazul din 15.09.77] Dreptul de proprietate, izvorit dintr-o conventie de comert exterior asupra unui lucru care se afla in drum, este reglementat de legea tarii din care a fost expediat acest lucru, daca partile nu au convenit altfel. [Partea 3 art.600 introdusa prin Ucazul din 15.09.77] Locul de incheiere a conventiei se determina conform legii Republicii Moldova. [Alin.4 art.600 modificat prin Legea nr.1157 din 04.08.92] Articolul 600/1. Legea ce se aplica formei si termenului de valabilitate a procurii Forma si termenul de valabilitate a procurii sint reglementate de legea tarii, in care a fost eliberata procura. Dar procura nu poate fi declarata nevalabila din cauza nerespectarii formei, daca aceasta din urma corespunde prevederilor legii Republicii Moldova. [Art.600/1 modificat prin Legea nr.1157 din 04.08.92] [Art.600/1 introdus prin Ucazul din 15.09.77] Articolul 600/2. Legea ce se aplica prescriptiei Prescriptia este reglementata de legea tarii, a carei legislatie se aplica pentru determinarea drepturilor si obligatiilor participantilor la raportul de drept respectiv. Actiunile, asupra carora nu se extinde prescriptia, sint reglementate de legilatia Republicii Moldova. [Alin.2 art.600/2 modificat prin Legea nr.1157 din 04.08.92] [Art.600/2 introdus prin Ucazul din 15.09.77] Articolul 600/3. Legea ce se aplica dreptului de proprietate Dreptul de proprietate asupra unui lucru este reglementat de legea tarii, in care se afla acest lucru. Nasterea si incetarea dreptului de proprietate asupra unui lucru sint reglementate de legea tarii, in care acest lucru se afla in momentul, cind a avut loc actiunea sau o alta imprejurare, ce a servit drept temei pentru nasterea sau incetarea dreptului de proprietate, daca legislatia Republicii Moldova nu prevad altfel. [Alin.2 art.600/3 modificat prin Legea nr.1157 din 04.08.92] [Art.600/3 introdus prin Ucazul din 15.09.77] Articolul 600/4. Legea ce se aplica obligatiilor, izvorite din pricinuirea unei daune Drepturile si obligatiile partilor in obligatiile, izvorite din priciunuirea unei daune, sint reglementate de legea taprii, in care a avut loc actiunea sau o alta imprejurare, ce a servit drept temei pentru cererea de reparare a daunei. Drepturile si obligatiile partilor in obligatiile izvorate din pricinuirea unei daune in strainatate, daca partile sint cetateni sau organizatii ale Republicii Moldova sint stabilite de legea Republicii Moldova. [Alin.2 art.600/4 in redactia Legii nr.1157 din 04.08.92] Legea straina nu se aplica, daca actiunea sau o alta imprejurare care serveste drept temei pentru cererea de reparare a daunei, conform legislatiei Republicii Moldova, nu este ilegala. [Alin.3 art.600/4 in redactia Legii nr.1157 din 04.08.92] [Art.600/4 introdus prin Ucazul din 15.09.77] Articolul 601. Legea ce se aplica succesiunii Raporturile izvorite din succesiune sint reglementate de legea tarii unde cel ce a lasat mostenirea a avut ultimul domiciliu permanent. Capacitatea persoanei de a intocmi un testament si de a-l anula, precum si forma testamentului si a actelui de anulare a lui se reglementeaza de legea tarii, unde testatorul a avut domiciliul permanent in momentul intocmirii actului. Dar testamentul sau anularea lui nu pot fi declarate nule din cauza nerespectarii formei, daca aceasta din urma corespunde legii locului de intocmire a actului sau prevederilor legii Republicii Moldova. [Alin.2 art.601 modificat prin Legea nr.1157 din 04.08.92] Succesiunea asupra cladirilor aflate in Republica Moldova este reglementarea in toate cazurile de Legea Republicii Moldova. Aceeasi lege stabileste capacitatea persoanei de a intocmi sau anula un testament, precum si forma acestuia din urma, daca se testeaza o cladire care se afla in Republica Moldova. [Alin.3 art.601 in redactia Legii nr.1157 din 04.08.92] Articolul 602. Limitarea aplicarii Legii straine Legea straina nu se aplica daca aplicarea ei ar contravine bazelor orinduirii statale a Republicii Moldova. [Art.602 in redactia Legii nr.1157 din 04.08.92] Articolul 603. Tratatele internationale Daca tratatul international al Republicii Moldova stabileste alte reguli decit cele cuprinse in legislatia civila a Republicii Moldova, se aplica regulile tratatului international. [Art.603 in redactia Legii nr.1157 din 04.08.92] [Art.603 modificat prin Ucazul din 05.07.84] -