CODUL CIVIL din 26.12.64 ---------- CUPRINSUL CODULUI CIVIL --------------------------------------- | Partea 1. Articolele 1 - 63 | --------------------------------------- TITLUL INTII DISPOZITII GENERALE CAPITOLUL INTII DISPOZITII DE BAZA Articolul 1. Sarcinile Codului civil al RSS Moldovenesti Articolul 2. Raporturile reglementate de Codul civil al RSS Moldovenesti Articolul 3. Legislatia civila a Uniunii RSS si RSS Moldovenesti Articolul 4. Temeiurile nasterii drepturilor si obligatiilor civile Articolul 5. Exercitarea drepturilor civile si indeplinirea obligatiilor Articolul 6. Apararea drepturilor civile Articolul 7. Apararea onoarei si demnitatii Articolul 7/1. Repararea prejudiciului moral. Articolul 8. Aplicarea in RSS Moldoveneasca a legislatiei civile a altor republici unionale CAPITOLUL AL DOILEA PERSOANELE A. CETATENII Articolul 9. Capacitatea de folosinta a cetatenilor Articolul 10. Continutul capacitatii de folosinta a cetatenilor Articolul 11. Capacitatea de exercitiu a cetatenilor Articolul 12. Inadmisibilitatea limitarii capacitatii de folosinta si capacitatii de exercitiu a cetatenilor Articolul 13. Capacitatea de exercitiu a minorilor intre cincisprezece si optsprezece ani Articolul 14. Capacitatea de exercitiu a minorilor, care n-au implinit virsta de cinsprezece ani Articolul 15. Limitarea capacitatii de exercitiu a cetatenilor, care abuzeaza de bauturi spirtoase sau de substante narcotice Articolul 16. Lipsirea cetateanului de capacitatea de exercitiu Articolul 17. Domiciliul Articolul 18. Declararea absentei fara veste Articolul 19. Protectia bunurilor celui absent fara veste Articolul 20. Anularea hotaririi de declarare a absentei fara veste a unui cetatean Articolul 21. Declararea mortii unui cetatean Articolul 22. Efectele prezentarii cetateanului declarat mort B. PERSOANELE JURIDICE Articolul 23. Notiunea de persoana juridica Articolul 24. Categoriile de persoane juridice Articolul 25. Infiintarea persoanei juridice Articolul 26. Denumirea persoanei juridice Articolul 27. Sediul persoanei juridice Articolul 28. Satutul (regulamentul) persoanei juridice Articolul 29. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice Articolul 30. Organele persoanei juridice Articolul 31. Filialele si reprezentantele persoanei juridice Articolul 32. Raspunderea persoanei juridice pentru obligatiile sale Articolul 33. Delimitarea raspunderii statului si a organizatiilor de stat Articolul 34. Delimitarea raspunderii organizatiei de stat si a intreprinderii subordonate ei, a organizatiei cooperatiste sau a unei alte organizatii obstesti si a intreprinderii ei Articolul 35. Delimitarea raspunderii uniunii cooperatiste si a organizatiilor cooperatiste ce fac parte din ea Articolul 36. Delimitarea raspunderii organizatiei cooperatiste si a unei alte organizatii obstesti si a membrilor ei Articolul 37. Delimitarea raspunderii organizatiei intercolhoznice, de stat-colhoznice sau a unei alte organizatii de stat-cooperatiste si a participantilor ei Articolul 38. Incetarea existentei persoanelor juridice Articolul 39. Succesiunea in drepturi la reorganizarea persoanelor juridice Articolul 40. Incetarea existentei organizatiilor de stat, care sint persoane juridice Articolul 41. Incetarea existentei organizatiilor de stat- cooperatiste, a celor cooperatiste si a altor organizatii obstesti, care sint persoane juridice Articolul 42. Folosirea bunurilor, ramase dupa lichidarea organizaziei de stat-cooperatiste, cooperatiste si a altei organizatii obstesti CAPITOLUL AL TREILEA CONVENTIILE Articolul 43. Notiunea de conventie si categoriile conventiilor Articolul 44. Forma conventiilor Articolul 45. Conventiile verbale Articolul 46. Conventiile in scris Articolul 47. Efectele nerespectarii formei conventiei Articolul 48. Efectele nerespectarii cerintei de a intocmi un simplu inscris Articolul 49. Obligativitatea formei notariale si efectele nerespectarii ei Articolul 50. Nulitatea conventiei, care nu corespunde prevederilor legii Articolul 51. Nulitatea conventiei incheiate cu un scop contrar intereselor statutului si societatii Articolul 52. Nulitatea conventiilor persoanei juridice, care contravin scopurilor ei Articolul 53. Nulitatea conventiei incheiate de un minor care n-a implinit virsta de cincisprezece ani Articolul 54. Nulitatea conventiei incheiate de un cetatean declarat incapabil Articolul 55. Nulitatea conventiei fictive si a conventiei simulate Articolul 56. Nulitatea conventiei incheiate de un minor intre cincisprezece si optsprezece ani Articolul 57. Nulitatea conventiei incheiate de un cetatean cu capacitate de exercitiu restrinsa din cauza abuzului de bauturi spirtoase sau de substante narcotice Articolul 58. Nulitatea conventiei incheiate de un cetatean, care nu este in stare sa inteleaga insemnatatea faptelor sale Articolul 59. Nulitatea conventiei incheiate datorita unei erori Articolul 60. Nulitatea conventiei incheiate prin inselaciune, violenta, amenintare, in urma unei invoieli dolosive intre reprezentantul unei parti si cealalta parte sau in urma unui concurs de imprejurari grele Articolul 61. Momentul din care conventia este considerata nula Articolul 62. Efectele nulitatii unei parti din conventie Articolul 63. Conventiile incheiate sub conditie --------------------------------------- | Partea 2. Articolele 64 - 88 | --------------------------------------- CAPITOLUL AL PATRULEA REPREZENTAREA SI PROCURA Articolul 64. Reprezentarea Articolul 65. Efectele incheierii unei conventii de o persoana care nu are imputernicire sau care si-a depasit imputernicirea Articolul 66. Procura Articolul 67. Forma procurii Articolul 68. Procurile organizatiilor de stat, cooperatiste si ale altor organizatii obstesti Articolul 69. Termenul procurii Articolul 70. Procura de substituire Articolul 71. Incetarea procurii Articolul 72. Incunostintarea despre anularea sau incetarea procurii Articolul 73. Efectele incetarii procurii CAPITOLUL AL CINCILEA PRESCRIPTIA Articolul 74. Termenele generale ale prescriptiei Articolul 75. Termenele de prescriptie mai scurte Articolul 76. Nulitatea invoielii cu privire la schimbarea termenelor prescriptiei Articolul 77. Judecarea actiunii, independent de expirarea termenelor prescriptiei Articolul 78. Obligativitatea aplicarii prescriptiei Articolul 79. Momentul de la care incepe sa curga termenul de prescriptie Articolul 80. Termenul de prescriptie in caz de schimbare a persoanelor din obligatie Articolul 81. Suspendarea cursului prescriptiei Articolul 82. Intreruperea cursului prescriptiei Articolul 83. Efectele implinirii termenului de prescriptie Articolul 84. Suspendarea, intreruperea si restabilirea termenelor de prescriptie mai scurte Articolul 85. Executarea obligatiei de catre debitor dupa implinirea termenului de prescriptie Articolul 86. Cererile carora nu li se aplica prescriptia Articolul 87. Aplicarea prescriptiei in actiunile privitoare la cereri accesorii Articolul 88. Calcularea termenelor --------------------------------------- | Partea 3. Articolele 89 - 113 | --------------------------------------- TITLUL AL DOILEA DREPTUL DE PROPRIETATE CAPITOLUL AL SASELEA DISPOZITII GENERALE Articolul 89. Drepturile proprietarului Articolul 90. Proprietatea socialista si proprietatea personala Articolul 90/1. Administrarea operativa a bunurilor CAPITOLUL AL SAPTELEA PROPRIETATEA DE STAT Articolul 91. Continutul dreptului de proprietate de stat Articolul 92. Obiectele dreptului de proprietate de stat Articolul 93. Dispozitia asupra bunurilor de stat, care fac parte din mijloacele fixe Articolul 94. Drepturile organizatiilor de stat de a dispune de mijloacele circulante si de productie Articolul 94/1. Atributiile institutiei Articolul 95. Urmarirea bunurilor proprietate publica a statului CAPITOLUL AL OPTULEA PROPRIETATEA COLHOZURILOR, A CELORLALTE ORGANIZATII COOPERATISTE SI A UNIUNILOR LOR Articolul 96. Continutul dreptului de proprietate al colhozurilor, al celorlalte organizatii cooperatiste si al uniunilor lor Articolul 97. Obiectele dreptului de proprietate al colhozurilor si altor organizatii cooperatiste, al uniunilor lor Articolul 98. Exclus. CAPITOLUL AL NOUALEA PROPRIETATEA ORGANIZATIILOR SINDICALE SI A CELORLALTE ORGANIZATII OBSTESTI Articolul 99. Continutul dreptului de proprietate al organizatiilor sindicale si al celorlalte organizatii obstesti Articolul 100. Obiectele dreptului de proprietate al organizatiilor sindicale si al celorlalte organizatii obstesti Articolul 101. Exclus. CAPITOLUL AL ZECELEA PROPRIETATEA PERSONALA Articolul 102. Obiectele dreptului de proprietate personala al cetatenilor Articolul 103. Dreptul de proprietate personala asupra casei de locuit Articolul 104. Marimea suprafetei unei case de locuit proprietate personala a unui cetatean Articolul 105. Incetarea dreptului de proprietate personala asupra caselor de locuit, cind proprietarul are mai mult de o casa Articolul 106. Stingerea dreptului de proprietate personala asupra unei case de locuit, cind persoana respectiva are o incapere de locuit intr-o casa a fondului de stat sau obstesc de locuinte ori intr-o casa a unei cooperative de construire a locuintelor, a unei cooperative de locuinte Articolul 107. Trecerea pe cale silita in proprietatea statului a bunurilor, folosite pentru obtinerea unor venituri neprovenite din munca Articolul 108. Efectele construirii fara autorizatie a unei case de locuit, a altor cladiri sau a unei anexe Articolul 109. Privarea de dreptul de folosire a casei de locuit Articolul 109/1. Instrainarea casei de locuit, situate intr-o localitate sateasca Articolul 110. Numarul maxim de vite pe care un cetatean le poate avea in proprietate personala Articolul 111. Proprietatea personala a unui membru al gospodariei de colhoznic Articolul 112. Bunurile cetatenilor care nu pot fi urmarite Articolul 113. Proprietatea cetatenilor, care se ocupa cu activitatea individuala in cimpul muncii --------------------------------------- | Partea 4. Articolele 114 - 154 | --------------------------------------- CAPITOLUL AL UNSREZECELEA PROPRIETATEA COMUNA Articolul 114. Notiunea de proprietate comuna Articolul 115. Posesia, folosinta si dispozitia asupra proprietatii comune pe cote-parti Articolul 116. Participarea la veniturile si cheltuielile legate de bunurile comune Articolul 117. Dreptul coproprietarului unei proprietati comune pe cote-parti la instrainarea cotei Articolul 188. Dreptul de cumparare preferential Articolul 119. Separarea cotei din bunurile comune Articolul 120. Urmarirea cotei-parti din proprietatea comuna Articolul 121. Incetarea dreptului de proprietate comuna pe cote-parti al statului si cetatenilor, al organizatiilor cooperatiste, altor organizatii obstesti si cetatenilor Articolul 122. Modul de folosire a casei de locuit care se afla in proprietate comuna pe cote-parti Articolul 123. Efectele construirii unei anexe sau reconstruirii unei case, ce se afla in proprietate comuna pe cote-parti Articolul 124. Proprietatea gospodariei de colhoznic Articolul 125. Posesia, folosinta si dispozitia asupra bunurilor gospodariei de colhoznic Articolul 126. Raspunderea gosposariei de colhoznic pentru obligatiile membrilor ei Articolul 127. Stabilirea cotei-parti din bunurile gospodariei de colhoznic Articolul 128. Separarea de gospodaria de colhoznic Articolul 129. Impartirea gospodariei de colhoznic Articolul 130. Pierderea dreptului la cota-parte din bunurile gospodariei de colhoznic Articolul 131. Proprietatea gospodariei cetatenilor, care se ocupa cu activitatea individuala in cimpul muncii din agricultura CAPITOLUL AL DOISPREZECELEA NASTEREA SI INCETAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE Articolul 132. Momentul nasterii dreptului de proprietate al celui ce dobindeste bunuri in temeiul unui contract Articolul 133. Predarea lucrurilor Articolul 134. Obiectele ce se dobindesc pe baza unor autorizatii speciale Articolul 135. Riscul peirii fortuite Articolul 136. Bunuri principale si bunuri accesorii Articolul 137. Dreptul de proprietate asupra fructelor si veniturilor Articolul 138. Intretinerea negospodareasca a casei Articolul 139. Efectele interetinerii negospodaresti si ale neasigurarii integritatii monumentelor de istorie si cultura Articolul 140. Bunurile fara stapin Articolul 141. Lucrurile gasite Articolul 142. Pastrarea lucrurilor gasite Articolul 143. Compensarea cheltuielilor facute pentru pastrarea lucrului gasit Articolul 144. Vite lasate fara supraveghere Articolul 145. Comoara Articolul 146. Rechizitia si confiscarea Articolul 146/1. Compensarea catre cetatean a costului casei, ce-i apartine cu titlu de proprietate personala, fiind demolata in legatura cu retragerea lotului de pamint Articolul 147. Ridicarea metalelor si a pietrelor pretioase CAPITOLUL AL TREISPREZECELEA APARAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE Articolul 148. Revendicarea de catre proprietar a bunurilor aflate in posesia nelegitima a altuia Articolul 149. Revendicarea de catre proprietar a bunurilor aflate in posesia unui dobinditor de buna credinta Articolul 150. Revendicarea bunurilor statului, cooperatiste si a altor bunuri obstesti, instrainate in mod ilegal Articolul 151. Inadmisibilitatea revendicarii banilor si a hirtiilor de valoare de la un dobinditor de buna credinta Articolul 152. Socotelile la restituirea lucrurilor din posesia nelegitima Articolul 153. Apararea drepturilor proprietarului impotriva incalcarilor, care nu sint legate de pierderea posesiei Articolul 154. Apararea drepturilor posesorului, care nu este proprietar --------------------------------------- | Partea 5. Articolele 155 - 208 | --------------------------------------- TITLUL AL TREILEA DREPTURI OBLIGATIILOR A. DISPOZITII GENERALE CU PRIVIRE LA OBLIGATII CAPITOLUL AL PAISPREZECELEA NASTEREA OBLIGATIILOR Articolul 155. Notiunea de obligatie si temeiurile nasterii ei Articolul 156. Continutul obligatiilor, care se nasc din acte de planificare Articolul 157. Incheierea contractului Articolul 158. Forma contractului Articolul 159. Incheierea unui contract in urma propunerii facute cu aratarea termenului pentru raspuns Articolul 160. Incheierea unui contract in urma propunerii facute fara aratarea termenului pentru raspuns Articolul 161. Raspunsul primit cu intirziere privitor la consimtamintul de a incheia contractul Articolul 162. Raspunsul cu privire la consimtamintul de a incheia contractul pe baza unor alte conditii Articolul 163. Exclus. Articolul 164. Contractul in folosul unei terte persoane CAPITOLUL AL CINCISPREZECELA GARANTAREA EXECUTARII OBLIGATIILOR Articolul 165. Mijloacele garantarii obligatiilor Articolul 166. Clauza penala Articolul 167. Forma invoielii cu privire la clauza penala Articolul 168. Gajul Articolul 169. Partile la contractul de gaj Articolul 170. Obiectul gajului Articolul 171. Tipurile de gaj Articolul 172. Contractul de gaj Articolul 173. Aparitia gajului Articolul 174. Dreptul de a folosi si de a dispune de obiectul gajului Articolul 175. Inlocuirea si restabilirea obiectului gajului Articolul 176. Autorizatia de instrainare a bunurilor gajate libere de gaj Articolul 177. Procurarea de catre tert a bunurilor grevate de gaj Articolul 178. Gajul urmator si consecutivitatea executarii creantelor creditorilor gajisti Articolul 179. Particularitatile gajarii marfurilor care se afla in circuit civil si in proces de prelucrare Articolul 179/1. Particularitatile gajarii hirtiilor de valoare Articolul 179/2. Urmarirea bunurilor grevate de gaj Articolul 179/3. Distribuirea mijloacelor obtinute din comercializarea obiectului gajului Articolul 179/4. Executarea inainte de termen a obligatiei garantate prin gaj si urmarirea obiectului gajului Articolul 179/5. Stingerea dreptului de gaj Articolul 180. Fidejusiunea Articolul 181. Raspunderea fidejusorului Articolul 182. Drepturile si obligatiile fidejusorului in cazul intentarii unei actiuni impotriva lui Articolul 183. Drepturile fidejusorului care a executat obligatia Articolul 184. Instiintarea fidejusorului despre executarea obligatiei de catre debitor Articolul 185. Garantia prin fidejusiune data de mai multe persoane Articolul 186. Incetarea fidejusiunii Articolul 187. Arvuna Articolul 188. Garantia Articolulo 189. Extinderea asupra garantiei a regulilor cu privire la fidejusiune CAPITOLUL AL SAISPREZECELEA EXECUTAREA OBLIGATIILOR Articolul 190. Conditiile generale ale executarii obligatiilor Articolul 191. Inadmisibilitatea refuzului unilateral de a executa obligatia Articolul 192. Executarea obligatiei in rate Articolul 193. Trecerea executarii obligatiei asupra unei terte persoane Articolul 194. Nestipularea termenului executarii obligatiei Articolul 195. Executarea obligatiei inainte de termen Articolul 196. Aminarea sau esalonarea executarii obligatiei Articolul 197. Locul executarii obligatiei Articolul 198. Valuta obligatiilor banesti Articolul 199. Dobinzile Articolul 200. Executarea obligatiilor reciproce din contract Articolul 201. Executarea obligatiei alternative Articolul 202. Executarea obligatiei in caz de pluralitate de creditori sau de debitori Articolul 203. Obligatiile solidare Articolul 204. Dreptul creditorului in cazul unei obligatii solidare a debitorilor Articolul 205. Exceptiile opuse de catre debitorii solidari creditorului Articolul 206. Executarea unei obligatii solidare de catre unul din debitori Articolul 207. Creantele solidare Articolul 208. Executarea unei obligatii banesti prin depunerea sumei --------------------------------------- | Partea 6. Articolele 209 - 237 | --------------------------------------- CAPITOLUL AL SAPTESPREZECELEA CESIUNEA DE CRENATA SI CESIUNEA DE DATORIE Articolul 209. Cesiunea de creanta Articolul 210. Indatoririle si raspunderea creditorului, care a cedat creanta Articolul 211. Executarea obligatiei fata de vechiul creditor in caz de lipsa a instiintarii despre cesiunea de creanta Articolul 212. Exceptiile opuse de debitor noului creditor Articolul 213. Cesiunea de datorie Articolul 214. Forma cesiunii de creanta si cesiunii de datorie CAPITOLUL AL OPTSPREZECELEA RASPUNDEREA PENTRU NEEXECUTAREA OBLIGATIILOR Articolul 215. Obligatia debitorului de a repara daunele Articolul 216. Clauza penala si daunele Articolul 217. Reducerea clauzei penale Articolul 218. Limitarea raspunderii luate prin obligatii Articolul 219. Indatorirea debitorului, care a platit clauza penala sau a reparat daunele, de a executa obligatia in natura Articolul 220. Efectele neexecutarii obligatiei de a preda un lucru individual determinat Articolul 221. Efectele neexecutarii obligatiei de a indeplini o anumita lucrare Articolul 222. Culpa ca o conditie a raspunderii pentru neexecutarea obligatiilor Articolul 223. Efectele neexecutarii obligatiei din culpa ambelor parti Articolul 224. Raspunderea debitorului pentru actele tertelor persoane Articolul 225. Efectele neexecutarii unui contract bilateral Articolul 226. Intirzierea debitorului Articolul 227. Intirzierea creditorului CAPITOLUL AL NOUASPREZECELEA STINGEREA OBLIGATIILOR Articolul 228. Temeiurile stingerii obligatiilor Articolul 229. Stingerea obligatiei prin executare Articolul 230. Stingerea obligatiei prin compensatie Articolul 231. Compensatia in caz de cesiune de creanta si cesiune de datorie Articolul 232. Inadmisibilitatea compensatiei Articolul 233. Stingerea obligatiei prin intrunirea calitatii de debitor si de creditor intr-o singura persoana Articolul 234. Stingerea obligatiei prin invoiala partilor Articolul 235. Stingerea sau modificarea obligatiei in urma modificarii planului Articolul 236. Stingerea obligatiei prin imposibilitatea de a o executa Articolul 237. Stingerea obligatiei prin moartea cetateanului sau prin lichidarea persoanei juridice --------------------------------------- | Partea 7. Articolele 238 - 348 | --------------------------------------- B. DIFERITE CATEGORII DE OBLIGATII CAPITOLUL AL DOUAZECELEA VINZAREA-CUMPARAREA Articolul 238. Contractul de vinzare-cumparare Articolul 239. Contractul de vinzare-cumparare a unei case de locuit Articolul 240. Forma contractului de vinzare-cumparare a unei case de locuit Articolul 240/1. Forma contractului de cumparare-vinzare a materiale- lor de constructie, ce se incheie intre cetateni Articolul 240/2. Forma contractului de instrainare a imobilului Articolul 241. Pretul Articolul 242. Indatorirea vinzatorului de a-l preintimpina pe cumparator cu privire la drepturile tertelor persoane asupra lucrului care se vinde Articolul 243. Indatorirea vinzatorului de a pastra lucrul vindut Articolul 244. Efectele neexecutarii de catre vinzator a obligatiei de a transmite lucrul Articolul 245. Efectele refuzului cumparatorului de a primi lucrul cumparat sau de a plati costul lui Articolul 246. Calitatea lucrului vindut Articolul 247. Drepturile cumparatorului in cazul cind i se vinde un lucru de calitate necorespuzatoare Articolul 248. Termenele de prezentare a pretentiilor in legatura cu viciile lucrului vindut Articolul 249. Pretentiile in legatura cu viciile lucrului vindut cu termen de garantie Articolul 250. Termenele de prescriptie in actiunea cu privire la viciile lucrului vindut Articolul 251. Obligatia vinzatorului in cazul cind cumparatorului i se intenteaza o actiune de evictiune Articolul 252. Obligatia vinzatorului in cazul unei hotariri de evictiune Articolul 253. Limitarea raspunderii in cazul cind lucrul se vinde la licitatie publica Articolul 254. Vinzarea marfurilor pe credit CAPITOLUL AL DOUAZECI SI UNULEA SCHIMBUL Articolul 255. Contractul de schimb Articolul 256. Aplicarea la contractul de schimb a regulilor referitoare la contractul de vinzare-cumparare CAPITOLUL AL DOUAZECI SI DOILEA DONATIA Articolul 257. Contractul de donatie Articolul 257/1. Donatii filantropice Articolul 258. Forma contractului de donatie CAPITOLUL AL DOUZECI SI TREILEA FURNIZAREA Articolul 259. Contractul de furnizare Articolul 260. Nelivrarea sau neridicarea intregii cantitati de produse Articolul 261. Asortimentul produselor livrate Articolul 262. Calitatea produselor livrate Articolul 263. Termenul de prescriptie in actiunile cu privire la viciile produselor livrate Articolul 264. Termenele de prezentare a pretentiilor in legatura cu viciile produselor livrate Articolul 265. Livrarea produselor in garnituri complete Articolul 266. Regulamentele privitoare la furnizari si conditiile speciale de furnizare Articolul 267. Raspunderea pentru incalcarea contractului de furnizare CAPITOLUL DOUAZECI SI PATRULEA ACHIZITIA DE STAT DE PRODUSE AGRICOLE DE LA COLHOZURI, SOVHOZURI SI ALTE GOSPODARII Articolul 268. Contractul incheiat in cadrul contractarilor de produse agricole Articolul 269. Continutul contractului incheiat in cadrul contractarilor Articolul 270. Contractele-tip in cadrul contractarilor CAPITOLUL AL DOUAZECI SI CINCILEA IMPRUMUTUL Articolul 271. Contractul de imprumut Articolul 272. Forma contractului de imprumut Articolul 273. Dobinda la contractul de imprumut Articolul 274. Contestarea contractului de imprumut Articolul 275. Operatiile de imprumut ale bancilor si ale caselor de economii din munca ale statului Articolul 276. Operatiile de imprumut ale lombardurilor Articolul 277. Operatiile de imprumut ale caselor de ajutor reciproc obstesc si ale fondurilor uniunilor de creatie CAPITOLUL AL DOUAZECI SI SASELEA INCHIRIEREA DE BUNURI Articolul 278. Contractul de inchiriere de bunuri Articolul 279. Forma contractului de inchiriere de bunuri Articolul 280. Termenul contractului de inchiriere de bunuri Articolul 281. Incheierea contractului de inchiriere de bunuri fara aratarea termenului Articolul 282. Continuarea folosirii bunului dupa expirarea termenului contractului Articolul 283. Dreptul de preferinta al organizatiei socialiste la reinnoirea contractului de inchiriere Articolul 284. Predarea bunului catre locatar Articolul 285. Efectele nepredarii bunului catre locatar Articolul 286. Folosirea bunului inchiriat Articolul 287. Plata pentru folosirea bunului inchiriat Articolul 288. Obligatiile partilor in ce priveste intretinerea si reparatia bunului Articolul 289. Subinchirierea Articolul 290. Contractul de inchiriere ramine valabil cind bunul trece la un alt proprietar Articolul 291. Restituirea bunului catre locator Articolul 292. Rezilierea inainte de termen a contractului la cererea locatorului Articolul 293. Rezilierea inainte de termen a contractului la cererea locatarului Articolul 294. Raspunderea locatarului pentu inrautatirea starii bunului Articolul 295. Drepturile si obligatiile partilor in legatura cu imbunatatirea starii bunului Articolul 296. Contractul de inchiriere de obiecte destinate satisfacerii cerintelor curente ale cetatenilor Articolul 297. Incheierea contractului de inchiriere de obiecte destinate satisfacerii cerintelor curente ale cetatenilor Articolul 298. Termenul contractului de inchiriere de obiecte destinate satisfacerii cerintelor curente ale cetatenilor Articolul 299. Subinchirierea in contractul de inchiriere de bunuri destinate satisfacerii cerintelor curente ale cetatenilor CAPITOLUL AL DOUAZECI SI SAPTELEA INCHIRIEREA LOCUINTELOR Articolul 300. Contractul de inchiriere a incaperii de locuit Articolele 301-348/1. Excluse. --------------------------------------- | Partea 8. Articolele 349 - 421 | --------------------------------------- CAPITOLUL AL DOUAZECI SI OPTULEA FOLOSIREA GRATUITA A BUNURILOR Articolul 349. Contractul de folosire gratuita a bunurilor Articolul 350. Termenul contractului de folosire gratuita a bunurilor incheiat intre organizatiile socialiste Articolul 351. Efectele nepunerii la dispozitie a bunurilor in folosinta gratuita de catre o organizatie socialista Articolul 352. Raspunderea pentru viciile bunurilor, transmise in folosinta gratuita Articolul 353. Transmiterea bunurilor primite in folosinta catre o terta persoana Articolul 354. Rezilierea inainte de termen a contractului Articolul 355. Incetarea contractului CAPITOLUL AL DOUAZECI SI NOUALEA ANTREPRIZA Articolul 356. Contractul de antrepriza Articolul 357. Executarea de catre un cetatean a lucrarilor de antrepriza Articolul 358. Devizul Articolul 359. Executarea lucrarii cu materialul antreprenorului si cu mijloacele lui Articolul 360. Executarea lucrarii cu materialul clientului Articolul 361. Obligatia antreprenorului de a pastra bunurile care i s-au incredintat Articolul 362. Transmiterea catre organizatii a materialelor si utilajelor in baza contractului de antrepriza Articolul 363. Riscul peirii fortuite a materialelor Articolul 364. Imprejurarile despre care antreprenorul e obligat sa-l previna pe client Articolul 365. Efectele neindeplinirii de catre client a cererilor antreprenorului Articolul 366. Obligatia clientului de a receptiona lucrarea executata de antreprenor Articolul 367. Drepturile clientului in cazul incalcarii contractului de catre antreprenor Articolul 368. Plata remuneratiei cuvenite antreprenorului Articolul 369. Socotelile dintre parti in cazul peirii obiectului antreprizei sau imposibilitatii de a termina lucrarea Articolul 370. Drepturile clientului in timpul executarii lucrarii Articolul 371. Prescriptia in actiunile ce decurg din raspunderea antreprenorului Articolul 372. Contractul de deservire curenta a cetatenilor Articolul 373. Executarea lucrarii in baza contractului de deservire curenta a cetatenilor Articolul 374. Drepturile clientului in caz de incalcare esentiala a contractului de deservire curenta a cetatenilor si termenul pentru prezentarea pretentiilor si intentarea actiunii cu privire la viciile lucrarii Articolul 375. Plata remuneratiei in baza contractului de deservire curenta a cetatenilor Articolul 376. Efectele neprezentarii clientului pentru primirea lucrarii executate CAPITOLUL AL TREIZECELEA ANTREPRIZA PENTRU CONSTRUCTII CAPITALE Articolul 377. Contractul de antrepriza pentru constructii capitale Articolul 378. Antreprenorul general si subantreprenorul Articolul 379. Drepturile clientului Articolul 380. Inlaturarea viciilor din executarea lucrarilor Articolul 381. Raspunderea partilor in caz de incalcare a contractului de antrepriza pentru constructii capitale Articolul 382. Regulile cu privire la contractele de antrepriza pentru constructii capitale CAPITOLUL AL TREIZECI SI UNULEA TRANSPORTUL Articolul 383. Contractul de transport Articolul 384. Conditiile pentru transportul incarcaturilor, calatorilor si bagajelor Articolul 385. Planul transportului de incarcaturi Articolul 386. Raspunderea pentru neindeplinirea planului transportului de incarcaturi Articolul 387. Raspunderea carausului pentru pierderea totala sau partiala a incarcaturilor sau bagajelor si pentru deteriorarea lor Articolul 388. Termenul pentru transportul incarcaturilor si bagajelor si raspunderea pentru intirziere Articolul 389. Pretentiile si actiunile ce decurg din transporturi Articolul 390. Conditiile transportului de incarcaturi, calatori si bagaje cu autovehicule Articolul 391. Raspunderea pentru neindeplinirea planului transportului de incarcaturi cu autovehicule Articolul 392. Taxa pentru transportul de incarcaturi, calatori si bagaje cu autovehicule Articolul 393. Incarcarea si descarcarea incarcaturilor, care se transporta cu autovehicule Articolul 394. Raspunderea organizatiilor de transport auto pentru intirzierea transportului incarcaturilor Articolul 395. Raspunderea organizatiei de transport auto pentru pierderea totala sau partiala si deteriorarea incarcaturilor Articolul 396. Incetarea contractului de transport la cererea calatorului Articolul 397. Raspunderea carausului pentru moartea sau vatamarea sanatatii calatorului CAPITOLUL AL TREIZECI SI DOILEA EXPEDITIA Articolul 398. Contractul de expeditie Articolul 399. Partile din contractul de expeditie Articolul 400. Continutul contractului de expeditie Articolul 401. Raspunderea partilor din contractul de expeditie CAPITOLUL AL TREIZECI SI TREILEA DEPOZITUL Articolul 402. Contractul de depozit Articolul 403. Forma contractului de depozit Articolul 404. Incetarea contractului de depozit la cererea uneia din parti Articolul 405. Obligatiile depozitarului Articolul 406. Raspunderea depozitarului pentru pierderea totala sau partiala a bunurilor si pentru deteriorarea lor Articolul 407. Raspunderea depozitarului Articolul 408. Raspunderea pentru pierderea sau deteriorarea bunurilor in hoteluri, camine si in alte organizatii Articolul 409. Efectele nerespectarii termenului de primire inapoi a bunurilor Articolul 410. Repararea daunelor cauzate depozitarului Articolul 411. Depozitul bunurilor, determinate in genul lor Articolul 412. Depozitul obligator in virtutea legii CAPITOLUL AL TREIZECI SI PATRULEA MANDATUL Articolul 413. Contractul de mandat Articolul 414. Remuneratia in baza contractului de mandat Articolul 415. Executarea mandatului in conformitate cu indicatiile mandantului Articolul 416. Executarea personala a mandatului de catre mandatar Articolul 417. Darea de seama a mandatarului Articolul 418. Obligatiile mandantului Articolul 419. Incetarea contractului de mandat Articolul 420. Efectele incetarii contractului executat partial Articolul 421. Obligatiile mostenitorilor mandatarului --------------------------------------- | Partea 9. Articolele 422 - 468 | --------------------------------------- CAPITOLUL AL TREIZECI SI CINCILEA COMISIONUL Articolul 422. Contractul de comision Articolul 423. Forma contractului Articolul 424. Drepturile si obligatiile comisionarului in conventia incheiata cu o terta persoana Articolul 425. Dreptul de proprietate al comitentului Articolul 426. Executarea mandatului de comision Articolul 427. Abaterea de la indicatiile comitentului Articolul 428. Pretul obiectelor vindute de comisionar Articolul 429. Executarea de catre comisionar a conventiei incheiate cu o terta persoana Articolul 430. Raspunderea comisionarului pentru pierderea totala sau partiala a bunurilor comitentului si pentru deteriorarea lor Articolul 431. Darea de sama a comisionarului Articolul 432. Socotelile dintre parti Articolul 433. Primirea de catre comitent a celor executate in baza mandatului Articolul 434. Remuneratia de comision Articolul 435. Restituirea cheltuielilor facute in legatura cu executarea mandatului Articolul 436. Retinerea de catre comisionar a banilor ce i se cuvin Articolul 437. Executarea mandatului de catre comisionar dupa moartea comitentului sau dupa incetarea existentei persoanei juridice - comitent Articolul 438. Renuntarea comisionarului la executarea mandatului Articolul 439. Dispozitia asupra bunurilor comitentului dupa renuntarea comisionarului la executarea mandatului Articolul 440 Anularea mandatului de catre comitent CAPITOLUL AL TREIZECI SI SASELEA GESTIUNEA DE AFACERI FARA MANDAT Articolul 441. Dreptul la restituirea cheltuililor facute de o persoana, care actioneaza fara mandat in interesul unei alte persoane Articolul 442. Obligatiile persoanei care actioneaza in interesul alteia fara mandat Articolul 443. Raspunderea persoanei care actioneaza fara mandat Articolul 444. Drepturile si obligatiile ce izvorasc din actele savirsite fara mandat CAPITOLUL AL TREIZECI SI SAPTELEA INSTRAINAREA UNEI CASE DE LOCUIT CU CONDITIA INTRETINERII PE VEATA Articolul 445. Contractul de instrainare a unei case de locuit cu conditia intretinerii pe viata Articolul 446. Forma contractului Articolul 447. Garantarea executarii contractului Articolul 448. Modificarea sau realizarea contractului la cererea transmitatorului Articolul 449. Rezilierea contractului la cererea dobinditorului Articolul 450. Efectele rezilierii contractului Articolul 451. Efectele peirii fortuite a casei Articolul 452. Incetarea contractului de instrainare a unei case de locuit cu conditia intretinerii pe viata in caz de moarte a dobinditorului CAPITOLUL AL TREIZECI SI SASELEA ACTIVITATEA COMUNA Articolul 453. Contractul de activitate comuna Articolul 454. Gestiunea afacerilor comune ale participantilor la contract Articolul 455. Bunurile comune ale participantilor la contract Articolul 456. Cheltuielile si pierderile comune ale participantilor la contract Articolul 457. Regulile cu privire la unele categorii de activitate comuna CAPITOLUL AL TREIZECI SI NOULEA ASIGURARILE DE STAT Articolul 458. Felurile de asigurare Articolul 459. Asigurarile obligatorii Articolul 460. Contractul de asigurare benevola Articolul 461. Organizatia de asigurare se subroga in drepturile asiguratului fata de persoana care raspunde pentru dauna cauzata Articolul 462. Regulile de asigurare CAPITOLUL AL PATRUZECELEA RAPORTURILE DE PLATI SI DE CREDIT Articolul 463. Platile intre organizatii Articolul 464. Dispozitia de mijloacele banesti, care se pastreaza pe conturile organizatiilor la institutiile de credit Articolul 465. Creditarea organizatiilor Articolul 466. Imprumuturile acordate de banca cetatenilor Articolul 467. Depunerile facute de cetateni la institutiile de credit Articolul 468. Urmarirea depunerilor cetatenilor --------------------------------------- | Partea 10. Articolele 469 - 505 | --------------------------------------- CAPITOLUL AL PATRUZECI SI UNULEA OBLIGATIILE CE SE NASC DIN PROMISIUNEA PUBLICA DE A ACORDA O RECOMPENSA Articolul 469. Obligatiile organizatiei care a anuntat un concurs Articolul 470. Modificarea conditiilor concursului Articolul 471. Hotarirea cu privire la plata recompenselor (premiilor) Articolul 472. Folosirea lucrarilor stiintifice, literare si de arta premiate la concurs Articolul 473. Restituirea lucrarilor prezentate catre participantii la concurs Articolul 474. Obligatia cetateanului care a promis in mod public o recompensa CAPITOLUL AL PATRUZECI SI DOILEA OBLIGATIILE IZVORITE DIN CAUZAREA DE DAUNE Articolul 475. Temeiurile generale ale raspunderii pentru cauzarea de daune Articolul 476. Raspunderea organizatiei pentru dauna cauzata din culpa lucrarilor ei Articolul 477. Raspunderea pentru dauna, cauzata prin actiuni ilegale ale unor organizatii de stat si obstesti, precum si ale unor persoane cu functii de raspundere Articolul 478. Raspunderea pentru prejudiciul cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de cercetare penala, de ancheta preliminara, ale procuraturii si ale instantelor judecatoresti Articolul 479. Dauna cauzata de o persoana in stare de legitima aparare Articolul 480. Dauna cauzata de o persoana in caz de extrema necesitate Articolul 481. Raspunderea pentru dauna cauzata de un minor care n-a implinit cincisprezece ani Articolul 482. Raspunderea pentru dauna cauzata de un minor intre cincisprezece si optsprezece ani Articolul 483. Raspunderea pentru dauna cauzata de un cetatean declarat incapabil Articolul 484. Raspunderea pentru dauna cauzata de un cetatean, care nu e in stare sa inteleaga insemnatatea faptelor sale Articolul 485. Raspunderea pentru dauna cauzata de un izvor de pericol sporit Articolul 486. Raspunderea pentru dauna cauzata in comun de mai multe persoane Articolul 487. Modurile de reparare a daunei Articolul 488. Luarea in consideratie a culpei persoanei vatamate si a situatiei materiale a persoanei care a cauzat dauna Articolul 489. Dreptul de regres fata de persoana care a cauzat dauna Articolul 490. Repararea daunei in caz de vatamare a sanatatii Articolul 491. Raspunderea ce decurge din vatamarea sanatatii si moartea unui cetatean pentru care cel ce a cauzat dauna e obligat sa plateasca rata de asigurare Articolul 492. Raspunderea ce decurge din vatamarea sanatatii si moartea unui cetatean pentru care cel ce a cauzat dauna nu e obligat sa plateasca rate de asigurare Articolul 493. Raspunderea ce decurge din vatamarea sanatatii si moartea unui cetatean, care nu are dreptul la asigurari sociale Articolul 494. Repararea daunei cauzate prin vatamarea sanatatii unui cetatean caruia nu i s-a acordat ajutor sau pensie Articolul 495. Repararea daunei in caz de vatamare a sanatatii unui cetatean care nu a implinit cincisprezece ani Articolul 496. Actiunile de regres ale organelor de asigurari sociale de stat sau de asistenta sociala si ale colhozurilor Articolul 497. Schimbarea cuantumului despagubirilor la cererea persoanei vatamate in cazul cind se schimba capacitatea ei de munca Articolul 498. Schimbarea cuantumului despagubirilor la cererea persoanelor care au cauzat dauna Articolul 499. Plata despagubirilor Articolul 500. Restituirea cheltuielilor de inmormintare Articolul 501. Plata despagubirilor in caz de incetare a existentii persoanei juridice Articolul 502. Suspendarea cursului prescriptiei in actiunile pentru plata despagubirilor CAPITOLUL AL PATRUZECI SI TREILEA OBLIGATIILE CE SE NASC IN URMA ACTELOR DE SALVARE A PROPRIETATII SOCIALISTE Articolul 503. Repararea daunei suferite in legatura cu salvarea bunurilor socialiste CAPITOLUL AL PATRUZECI SI PATRULEA OBLIGATIILE CE SE NASC DIN DOBINDIREA SAU RETINEREA UNOR BUNURI FARA JUST TEMEI Articolul 504. Obligatia de a restitui bunurile dobindite sau retinute fara just temei Articolul 505. Cazurile cind bunurile dobindite fara just temei nu pot fi revendicate --------------------------------------- | Partea 11. Articolele 506 - 550 | --------------------------------------- TITLUL AL PATRULEA DREPTUL DE AUTOR Articolul 506. Lucrarile asupra carora se extinde dreptul de autor Articolul 507. Lucrarile aparute Articolul 508. Dreptul de autor asupra lucrarilor aparute pe teritoriul Uniunii RSS Articolul 509. Dreptul de autor asupra lucrarilor publicate in strainatate Articolul 510. Drepturile autorului Articolul 511. Ocrotirea inviolabilitatii lucrarilor si a numelui autorului in timpul vietii lui Articolul 512. Ocrotirea drepturilor de autor asupra lucrarilor aparute sub pseudonim sau fara indicarea numelui Articolul 513. Ocrotirea inviolabilitatii lucrarilor dupa moartea autorului Articolul 514. Dreptul de coautor Articolul 515. Dreptul de autor asupra lucrarii create in cadrul indeplinirii unei insarcinari de serviciu Articolul 516. Dreptul de autor al persoanelor juridice Articolul 517. Dreptul de autor al organizatiilor asupra publicatiilor perioadice si altor publicatii Articolul 518. Dreptul de autor asupra unui film de cinematograf sau de televiziune Articolul 519. Dreptul de autor asupra emisiunilor de radio si televiziune Articolul 520. Dreptul de autor al alcatuitorilor de culegeri Articolul 521. Folosirea lucrarii unui autor de catre alte persoane Articolul 522. Dreptul de autor al persoanei, care a folosit o lucrare straina pentru crearea unei lucrari noi Articolul 523. Traducerea lucrarii intr-o alta limba Articolul 524. Dreptul de autor al traducatorului Articolul 525. Dreptul autorului la onorar pentru folosirea lucrarii lui intr-o traducere in alta limba Articolul 526. Folosirea unei lucrari fara consimtamintul autorului si fara plata onorarului de autor Articolul 527. Folosirea unei lucrari fara consimtamintul autorului, dar cu plata onorarului de autor Articolul 528. Folosirea unei lucrari pentru satisfacerea cerintelor personale Articolul 529. Durata dreptului de autor Articolul 530. Transmiterea dreptului de autor prin succesiune Articolul 531. Durata dreptului de autor asupra unei lucrari colective Articolul 532. Durata dreptului de autor, care apartine organizatiilor Articolul 533. Declararea unor lucrari bun al statului Articolul 534. Apararea drepturilor personale nepatrimoniale ale autorului Articolul 535. Apararea drepturilor patrimoniale ale autorului in cazurile de incalcare a dreptului sau de autor Articolul 536. Rascumpararea dreptului de autor de catre stat Articolul 537. Contractul de autor si tipurile lui Articolul 538. Tipurile de contracte de autor cu privire la transmiterea lucrarii pentru folosirea ei Articolul 539. Formele contractului de autor Articolul 540. Contractele-tip de autor Articolul 541. Cuantumul onorarului autorului in baza contractului de autor Articolul 542. Predarea si aprobarea lucrarii Articolul 543. Restrictia in ce priveste folosirea de catre terte persoane a lucrarii, pentru care s-a incheiat un contract Articolul 544. Obligatia organizatiei de a folosi lucrarea Articolul 545. Raspunderea autorului pentru incalcarea contractului Articolul 546. Raspunderea organizatiei pentru incalcarea contractului Articolul 547. Transmiterea dreptului de proprietate asupra lucrarii de arta plastica, create la comanda Articolul 548. Ocrotirea intereselor cetateanului redat intr-o lucrare de arta plastica Articolul 549. Modul de folosire a planurilor arhitecturale, ingineresti si a altor planuri tehnice, executate la comanda Articolul 550. Contractul de autor pentru licenta cu privire la acordarea dreptului de a folosi o lucrare prin traducerea ei intr-o alta limba sau prin prefacerea ei --------------------------------------- | Partea 12. Articolele 551 - 595 | --------------------------------------- TITLUL AL CINCICILEA DREPTUL ASUPRA UNEI DESCOPERIRI Articolul 551. Drepturile autorului unei descoperiri Articolul 552. Transmiterea prin succesiune a drepturilor autorului unei descoperiri Articolul 553. Litigiile cu privire la drepturile de autor asupra unei descoperiri TITLUL AL SASELEA DREPTUL ASUPRA INVENTIEI, PROPUNERII DE RATIONALIZARE SI PROTOTIPULUI INDUSTRIAL Titlul VI (art.554-560). Exclus. TITLUL AL SAPTELEA DREPTUL SUCCESORAL Articolul 561. Temeiurile succesiunii Articolul 562. Data deschiderii succesiunii Articolul 563. Locul unde se deschide succesiunea Articolul 564. Cetatenii care pot fi mostenitori Articolul 565. Cetatenii care nu au dreptul de a succede Articolul 566. Mostenitorii legali Articolul 567. Trecerea mobilierului din casa si a obiectelor de uz casnic la mostenitori Articolul 568. Succesiunea testamentara Articolul 569. Substituirea mostenitorului Articolul 570. Dreptul la o cota obligatorie din succesiune Articolul 571. Trecerea la mostenitori a bunurilor ramase netestate Articolul 572. Legatul Articolul 573. Punerea in sarcina mostenitorului a obligatiei de a acorda folosinta pe viata a unei case Articolul 574. Punerea in sarcina mostenitorului a obligatiei de a savirsi acte de folos obstesc Articolul 575. Forma notariala a testamentului Articolul 576. Testamentele asimilate cu cele autentificate pe cale notariala Articolul 577. Semnarea testamentului de catre o alta persoana Articolul 578. Anularea sau modificarea testamentului Articolul 579. Executarea testamentului Articolul 580. Imputernicirile executorului testamentar Articolul 581. Acceptarea succesiunii Articolul 582. Prelungirea termenului pentru acceptarea succesiunii Articolul 583. Transmiterea dreptului de acceptare a succesiunii Articulul 584. Drepturile mostenitorului, care a intrat in posesia sau in administrarea bunurilor succesorale inainte de prezentarea altor mostenitori Articolul 585. Renuntarea la succesiune Articolul 586. Sporirea cotelor succesorale Articolul 587. Trecerea succesiunii la stat Articolul 588. Raspunderea mostenitorului pentru datoriile celui ce a lasat mostenirea. Articolul 589. Prezentarea pretentiilor de catre creditorii celui ce a lasat mostenirea Articolul 590. Paza bunurilor succesorale Articolul 591. Eliberarea certificatului privind dreptul la succesiune Articolul 592. Termenul pentru eliberarea certificatului privind dreptul la succesiune Articolul 593. Impartirea bunurilor succesorale Articolul 594. Succesiunea in gospodaria de colhoznic Articolul 595. Testarea de catre depunator a sumelor depuse la casa de economii sau la banca --------------------------------------- | Partea 13. Articolele 596 - 603 | --------------------------------------- TITLUL VIII CAPACITATEA JURIDICA A CETATENILOR STAINI SI A PERSOANELOR FARA CETATENIE. APLICAREA LEGILOR CIVILE ALE STATELOR STRAINE, SI A TRATATELOR INTERNATIONALE Articolul 596. Capacitatea juridica civila cetatenilor straini Articolul 597. Capacitatea juridica civila a persoanelor fara cetatenie Articolul 597/1. Legea care se aplica capacitatii civile de exer- citiu a cetatenilor straini si a persoanelor fara cetatenie. Articolul 598. Capacitatea juridica civila a intreprinderilor si a organizatiilor straine Articolul 599. Legea ce se aplica la forma tranzactiei Articolul 600. Legea ce se aplica obligatiilor, izvorite din conventiile de comert exterior Articolul 600/1. Legea ce se aplica formei si termenului de valabilitate a procurii Articolul 600/2. Legea ce se aplica prescriptiei Articolul 600/3. Legea ce se aplica dreptului de proprietate Articolul 600/4. Legea ce se aplica obligatiilor, izvorite din pricinuirea unei daune Articolul 601. Legea ce se aplica succesiunii Articolul 602. Limitarea aplicarii Legii straine Articolul 603. Tratatele internationale TITLUL INTII DISPOZITII GENERALE CAPITOLUL INTII DISPOZITII DE BAZA Articolul 1. Sarcinile Codului civil al RSS Moldovenesti Codul civil al Republicii Sovetice Socialiste Moldovenesti reglementeaza raporturile patrimoniale si raporturile personale nepatrimoniale, legate de ele, in scopul crearii bazei tehnico-materiale a comunismului si satisfacerii tot mai depline a cerintelor materiale si spirituale ale cetatenilor. In cazurile prevazute de lege prezentul Cod reglementeaza, de asemenea si alte raporturi personale nepatrimoniale. Baza raporturilor patrimoniale in societatea sovetica o constituie sistemul economic socialist si proprietatea socialista asupra mijloacelor de productie. Viata economica a RSS Moldovenesti este determinata si dirijata de planurile de stat de dezvoltare economica si sociala. [Partea 2 art.1 modificata prin Ucazul din 05.07.84] Articolul 2. Raporturile reglementate de Codul civil al RSS Moldovenesti Codul civil al RSS Moldovenesti reglementeaza raporturile, prevazute in articolul 1 al prezentului Cod: ale organizatiilor de stat, cooperatiste si ale altor organizatii obstesti intre ele; ale cetatenilor cu organizatiile de stat, cooperatiste si cu alte organizatii obstesti; ale cetatenilor intre ei. Participanti la raporturile, reglementate de prezentul Cod, in cazurile prevazute de legislatia Uniunii RSS, pot fi si alte organizatii. Prevederile prezentului Cod nu se aplica raporturilor patrimoniale, bazate pe subordonarea administrativa a uneia dintre parti fata de cealalta, precum si raporturilor fiscale si bugetare. Raporturile familiale, de munca, funciare, miniere, in domeniul apelor, al silviculturii, precum si raporturile din cadrul colhozurilor, decurgind din statutul lor, sint reglementate respectiv, de legislatia familiei, a muncii, funciara, de legislatia cu privire la subsol, a apelor, silvica si de legislatia colhoznica. [Partea 4 art.2 modificata prin Ucazul din 05.07.84] Articolul 3. Legislatia civila a Uniunii RSS si RSS Moldovenesti In conformitate cu Bazele legislatiei civile a Uniunii RSS si a republicilor unionale prezentul Cod si alte acte de legislatie civila a RSS Moldovenesti reglementeaza atit raporturile patrimoniale si personale nepatrimoniale, prevazute de Baze, cit si cele neprevazute de ele. Legislatia civila a Uniunii RSS reglementeaza, in conformitate cu Bazele legislatiei civile a Uniunii RSS si a republicilor unionale, raporturile dintre organizatiile socialiste din domeniul livrarilor de productie si al constructiilor capitale, raporturile din domeniul achizitiilor de stat de produse agricole de la colhozuri, sovhozuri si alte gospodarii, raporturile organizatiilor de transport feroviar, maritim, fluvial, aerian, prin conducte, de telecomunicatii si ale institutiilor de credit cu clientela si raporturile lor unele cu altele, raporturile din domeniul asigurarilor de stat, raporturile care iau nastere in legatura cu descoperirile, inventiile, propunerile de rationalizare, prototipurile industriale si in legatura cu alte realizari ale stiintii si tehnicii, precum si alte raporturi, a caror reglementare, este data de Constitutia Uniunii RSS, de Bazele legislatiei civile a Uniunii RSS si a republicilor unionale si alte acte legislative ale Uniunii RSS in competenta Uniunii RSS. In ceia ce priveste aceste raporturi legislatia RSS Moldovenesti solutioneaza chestiunile, date in competenta RSS Moldovenesti de legislatia Uniunii RSS. [Partea 2 art.3 modificata prin Ucazul din 05.07.84] Raporturile privind comertul exterior si alte feluri de activitate economica externa sint determinate de legislatia speciala a Uniunii RSS, care reglementeaza comertul exterior si alte feluri de activitate economica externa, si de legislatia civila generala a Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti. [Partea 3 art.3 modificata prin Ucazul din 05.07.84] Articolul 4. Temeiurile nasterii drepturilor si obligatiilor civile Drepturile si obligatiile civile iau nastere din temeiurile, prevazute de legislatia Uniaunii RSS si a RSS Moldovenesti, precum si din actele cetatenilor si organizatiilor, care, desi nu sint prevazute de lege, genereaza, in virtutea principiilor generale si sensului legislatiei civile, drepturi si obligatii civile. In conformitate cu aceasta, drepturile si obligatiile civile iau nastere: 1) din conventiile prevazute de lege, precum si din conventiile, care, desi neprevazute de lege, nu sint contrare ei; 2) din acte administrative, inclusiv cele de planificare - pentru organizatiile de stat, cooperatiste si alte organizatii obstesti; 3) ca urmare a unor descoperiri, inventii, propuneri de rationalizare, a crearii de opere stiintifice, literare si de arta; 4) ca urmare a cauzarii de daune unei alte persoane, precum si ca urmare a dobindirii sau retinerii unor bunuri, fara just temei, in paguba unei alte persoane; 5) ca urmare a unor acte ale cetatenilor si organizatiilor; 6) ca urmare a unor evenimente, de care legea leaga survenirea unor efecte juridice civile. Articolul 5. Exercitarea drepturilor civile si indeplinirea obligatiilor Drepturile civile sint ocrotite de lege, cu exceptia cazurilor, cind sint exercitate contrar menirii, pe care o au in societatea socialista in perioada construirii comunismului. In timpul exercitarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor cetatenii si organizatiile trebuie sa respecte legile, regulile conventuirii socialiste si principiile morale ale societatii care construieste comunismul. Articolul 6. Apararea drepturilor civile Apararea drepturilor civile se infaptuieste, potrivit regulilor stabilite de instanta judecatoreasca competenta sau arbitrii alesi: prin recunoasterea acestor drepturi; prin restabilirea situatiei existente inainte de incalcarea dreptului si prin curmarea actelor care incalca un drept; prin obligarea persoanei respective de a executa obligatia in natura; prin incetarea sau modificarea raportului juridic; prin obligarea persoanei, care a incalcat un drept, de a plati daunele cauzate, iar in cazurile prevazute de lege sau contract - clauza penala (amenda, penalitatile de intirziere), precum si prin alte mijloace prevazute de lege. [Alin.1 art.6 modificat prin Legea nr.1322 din 25.09.97] Apararea drepturilor civile, in cazurile si in formele stabilite de legislatia Uniunii RSS si RSS Moldovenesti, se infaptuieste, de asemenea de organizatiile sindicale si de alte organizatii obstesti. [Alin.2 art.6 modificat prin Legea nr.141-XIII din 07.06.94] In cazurile special prevazute de lege apararea drepturilor civile se infaptuieste pe cale administrativa. Pina la intentarea actiunii, ce izvoraste din raporturile dintre organizatii, urmeaza sa fie prezentata in mod obligator pretentia. Exceptia la aceasta regula se stabileste prin legislatia Uniunii RSS. [Partea 4 art.6 introdusa prin Ucazul din 23.05.74] Articolul 7. Apararea onoarei si demnitatii Orice persoana fizica sau juridica este in drept sa ceara prin judecata dezmintirea informatiilor care lezeaza onoarea si demnitatea ei, daca cel care a raspindit asemenea informatii nu dovedeste ca ele corespund realitatii. In cazul in care asemenea informatii au fost raspindite prin intermediul unui mijloc de informare in masa, instanta de judecata obliga redactia acestuia sa publice, in termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a hotaririi instantei de judecata, o dezmintire la aceeasi rubrica, pe aceeasi pagina, in acelasi program sau ciclu de emisiuni. In cazul in care astfel de informatii sint expuse intr-un document emis de o institutie, instanta de judecata obliga institutia respectiva sa inlocuiasca acest document. [Art.7 in redactia Legii nr.564-XIV din 29.07.99] [Art.7 in redactia Legii nr.71 din 22.04.94] [Art.7 in redactia Legii nr.639 din 10.07.91] [Partea 2 art.7 modificata prin Ucazul din 05.07.84] Articolul 7/1. Repararea prejudiciului moral Prejudiciul moral, cauzat unei persoane in urma raspindirii unor informatii care nu corespund realitatii si care lezeaza onoarea si demnitatea acesteia, se repara in folosul reclamantului de catre persoana fizica sau juridica care a raspindit aceste informatii. Marimea compensatiei se stabileste de catre instanta de judecata, in fiecare caz aparte, de la saptezeci si cinci pina la doua sute de salarii minime, in cazul in care informatiile au fost raspindite de o persoana juridica, si de la zece pina la o suta de salarii minime, in cazul in care acestea au fost raspindite de o persoana fizica. Publicarea operativa a scuzelor sau a dezmintirilor pentru informatia specificata la alineatul 1 al prezentului articol, pina la pronuntarea hotaririi instantei de judecata, constituie temei pentru micsorarea marimii compensatiei sau pentru exonerarea de plata a ei. [Art.7/1 in redactia Legii nr.564-XIV din 29.07.99] [Alin.2 art.7/1 modificat prin Legea nr.71 din 22.04.94] [Art.7/1 introdus prin Legea nr.639 din 10.07.91] Articolul 8. Aplicarea in RSS Moldoveneasca a legislatiei civile a altor republici unionale Legislatia civila a altor republici unionale se aplica in RSS Moldoveneasca, precum urmeaza: 1) in raporturile, izvorite din dreptul de proprietate, se aplica legea locului de aflare a bunurilor; 2) in materie de conventii, capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu se stabilesc dupa legea locului de incheiere a conventiei; 3) in ce priveste forma conventiilor se aplica legea locului de incheiere a lor; aceasta lege se aplica si la obligatiile care se nasc din conventie, daca legea sau invoiala partilor nu prevede altfel; 4) in obligatiile ce iau nastere din cauzarea unei daune se aplica legea locului de judecare a litigiului, iar la cererea partii vatamate - legea locului de cauzare a daunei; 5) in domeniul raporturilor succesorale se aplica legea locului unde s-a deschis succesiunea; 6) chestiunile privind prescriptia se solutioneaza pe baza legii republicii unionale, a carei legislatie reglementeaza raportul respectiv. CAPITOLUL AL DOILEA PERSOANELE A. CETATENII Articolul 9. Capacitatea de folosinta a cetatenilor Capacitatea de a avea drepturi si obligatii civile (capacitatea civila de folosinta) este recunoscuta in mod egal tuturor cetatenilor RSS Moldovenesti si ai celorlalte republici unionale. Capacitatea de folosinta incepe de la nasterea cetateanului si inceteaza odata cu moartea acestuia. Articolul 10. Continutul capacitatii de folosinta a cetatenilor In conformitate cu legea, cetatenii pot avea bunuri in proprietate personala, pot avea dreptul de folosinta asupra locuintelor si altor bunuri, pot mosteni si testa bunuri, isi pot alege ocupatia si domiciliul, pot avea drepturi de autor asupra operelor stiintifice, literare si de arta, asupra descoperirilor, propunerilor de rationalizare, prototipurilor industriale, precum si alte drepturi patrimoniale si personale nepatrimoniale. [Art.10 modificata prin Ucazul din 05.07.84] Articolul 11. Capacitatea de exercitiu a cetatenilor Capacitatea deplina a cetateanului de a dobindi prin actele sale drepturi civile si de a-si asuma obligatii civile (capacitatea civila de exercitiu) ia nastere din momentul majoratului, adica din momentul implinirii virstei de optsprezece ani. Daca legea admite incheierea casatoriei inainte de implinirea virstei de optsprezece ani, cetateanul, care n-a implinit virsta de optsprezece ani, dobindeste capacitatea deplina de exercitiu din momentul incheierii casatoriei. Articolul 12. Inadmisibilitatea limitarii capacitatii de folosinta si capacitatii de exercitiu a cetatenilor Nimeni nu poate fi limitat in capacitatea de folosinta sau in capacitatea de exercitiu decit in cazurile si in modul prevazut de lege. Conventiile, care au drept scop limitarea capacitatii de folosinta sau a capacitatii de exercitiu, sint nule. Articolul 13. Capacitatea de exercitiu a minorilor intre cincisprezece si optsprezece ani Minorii intre cincisprezece si optsprezece ani incheie conventii cu consimtamintul parintilor, infietorilor sau curatorilor. Ei au, insa, dreptul de a dispune singuri de salariul (cistigul) sau de stipendia lor, de a exercuta drepturile de autor si de inventator asupra operelor, inventiilor, propunerilor de rationalizare si prototipurilor industriale si descoperirilor lor, precum si de a incheia mici conventii ce tin de viata de toate zilele. [Partea 2 art.13 modificata prin Ucazul din 05.07.84] Daca are motive suficiente, organul de tutela si curatela poate din proprie initiativa ori la cererea parintilor, infietorilor, curatorilor, organizatiilor obstesti sau a altor persoane interesate sa-l limiteze pe minorul intre cinsprezece si optsprezece ani in dreptul de a dispune singur de salariul (cistigul) sau ori de stipendia sa sau sa-l lipseasca de acest drept. Dreptul minorilor intre cinsprezece si optsprezece ani de a face depuneri la institutiile de credit si de a dispune de ele este reglementat de legislatia Uniunii RSS. Articolul 14. Capacitatea de exercitiu a minorilor, care n-au implinit virsta de cinsprezece ani Pentru minorii, care n-au implinit virsta de cincisprezece ani, conventiile le incheie in numele lor parintii, infietorii sau tutorii. Minorii, care n-au implinit virsta de cincisprezece ani, au dreptul sa incheie singuri mici conventii ce tin de viata de toate zilele. Dreptul minorilor, care n-au implinit virsta de cincisprezece ani, de a face depuneri la institutiile de credit si de a dispune de ele este reglementat de legislatia Uniunii RSS. Articolul 15. Limitarea capacitatii de exercitiu a cetatenilor, care abuzeaza de bauturi spirtoase sau de substante narcotice Persoana, care in urma abuzului de bauturi spirtoase sau de substante narcotice creaza familiei sale o situatie materiala grea, poate fi limitata de instanta judecatoreasca in capacitatea de exercitiu si asupra ei se instituie o curatela. [Alin.1 art.15 in redactia Ucazului nr.616-XI din 29.11.85] Aceasta persoana nu poate sa incheie conventii, prin care sa dispuna de bunuri, precum si sa primesca salariu, pensie sau alte feluri de venituri si sa dispuna de ele decit cu consimtamintul curatorului, cu exceptia micilor conventii, ce tin de viata de toate zilele. [Alin.2 art.15 in redactia Ucazului nr.616-XI din 29.11.85] Daca cetateanul inceteaza sa abuzeze de bauturi spirtoase sau de substante narcotice, instanta anuleaza limitarea capacitatii de exercitiu. Pe baza hotaririi instantei judecatoresti curatela instituita se desfiinteaza. Articolul 16. Lipsirea cetateanului de capacitatea de exercitiu Cetateanul, care din cauza alienatiei mintale sau debilitatii mintale nu este in stare sa inteleaga insemnatatea actelor sale sau sa le dirijeze, poate fi declarat incapabil de catre instanta judecatoreasca in modul prevazut de Codul de procedura civila al RSS Moldovenesti. In acest caz se instituie o tutela. In numele persoanei, care se afla in stare de alienatie mintala sau debilitate mintala si care a fost declarata incapabila, conventiile le incheie tutorele ei. Daca cetateanul declarat incapabil s-a insanatosit sau daca starea sanatatii sale s-a imbunatatit simtitor, instanta judecatoreasca il declara capabil. Pe baza hotaririi instantei judecatoresti, tutela instituita se desfiinteaza. Articolul 17. Domiciliul Domiciliul este locul, unde un cetatean isi are locuinta sa statornica sau principala. Minorii, care n-au implinit virsta de cincisprezece ani, sau cetatenii, aflati sub tutela, isi au domiciliul la parintii, la infietorii sau tutorii lor. Articolul 18. Declararea absentei fara veste Un cetatean poate fi declarat pe cale judecatoreasca absent fara veste, daca in curs de un an la domiciliul sau permanent nu s-au primit stiri despre locul unde se afla. Daca nu este cu putinta de a se stabili data primirii ultimelor stiri despre cetateanul absent, inceputul absentei fara veste se considera prima zi a lunii ce urmeaza aceleia, in care au fost primite ultimele stiri despre el, iar daca nu se va putea stabili aceasta luna - ziua de intii ianuarie a anului urmator. Procedura declararii absentei fara veste a unui cetatean este stabilita de capitolul 28 al Codului de procedura civila al RSS Moldovenesti. Articolul 19. Protectia bunurilor celui absent fara veste Asupra bunurilor cetateanului declarat absent fara veste se instituie pe baza unei hotariri a instantei judecatoresti, o tutela. Din aceste bunuri se acorda mijloace de intretinere celor, pe care absentul era obligat dupa lege sa-i intretina si se platesc datoriile pentru alte obligatii ale lui. La cererea persoanelor interesate organul de tutela si curatela poate numi un tutore pentru protectia bunurilor cetateanului absent, precum si pentru administrarea bunurilor lui, chiar si inainte de expiratea unui an de la data primirii ultimelor stiri despre locul unde se afla el. Articolul 20. Anularea hotaririi de declarare a absentei fara veste a unui cetatean Daca cetateanul declarat absent fara veste se prezinta sau daca sint stiri despre locul unde se afla, instanta anuleaza hotarirea de declarare a absentei fara veste. Pe baza hotaririi instantei tutela bunurilor acestui cetatean se desfiinteaza. Articolul 21. Declararea mortii unui cetatean Un cetatean poate fi declarat mort pe cale judecatoreasca, daca la domiciliul sau permanent in curs de trei ani lipsesc stiri despre locul unde se afla, iar daca el a disparut fara veste in imprejurari ce prezentau o primejdie de moarte sau care dau temei a presupune, ca a murit in urma unui anumit accident, - in curs de sase luni. Militarul sau un alt cetatean, disparut fara veste in legatura cu operatii de razboi, poate fi declarat mort pe cale judecatoreasca numai dupa ce au trecut doi ani din ziua terminarii operatiilor de razboi. Drept data a mortii cetateanului declarat mort este socotita ziua, in care hotarirea instantei de declarare a mortii a ramas definitiva. Daca un cetatean, disparut fara veste in imprejurari ce prezentau o primejdie de moarte sau care dau temei a presupune, ca a murit in urma unui anumit accident, a fost declarat mort, instanta poate sa declare ca data a mortii acestui cetatean ziua mortii lui prezumate. Procedura declararii mortii unui cetatean este prevazuta de capitolul 28 al Codului de procedura civila al RSS Moldovenesti. Articolul 22. Efectele prezentarii cetateanului declarat mort Daca cetateanul declarat mort se prezinta ori sint stiri despre locul unde se afla el, instanta judecatoreasca anuleaza hotarirea respectiva. Indiferent de timpul prezentarii sale, cetateanul poate cere oricarei persoane restituirea bunurilor care s-au pastrat si care au trecut cu titlu gratuit la aceasta persoana, dupa ce cetateanul a fost declarat mort. Persoanele, la care bunurile cetateanului declarat mort au trecut pe baza unor conventii cu titlu oneros, sint datoare sa restituie aceste bunuri, iar in lipsa de bunuri sa plateasca valoarea lor in bani, daca se va face dovada, ca atunci, cind le-au dobindit, aceste persoane stiau ca cetateanul declarat mort este in viata. Daca bunurile cetateanului declarat mort au trecut pe baza dreptului de succesiune la stat si au fost vindute, dupa anularea hotaririi de declarare a mortii cetateanului i se restituie suma, realizata de pe urma vinzarii bunurilor. B. PERSOANELE JURIDICE Articolul 23. Notiunea de persoana juridica Sint recunoscute ca persoane juridice organizatiile, care dispun de un patrimoniu distinct, pot dobindi in numele propriu drepturi patrimoniale si drepturi personale nepatrimoniale si pot sa-si asume obligatii,sa figureze ca reclamanti si piriti in instanta judecatoreasca competenta si in fata arbitrilor alesi. [Art.23 modificat prin Legea nr.1322 din 25.09.97] Articolul 24. Categoriile de persoane juridice Persoane juridice pot fi organizatiile care au drept scop de baza al activitatii lor obtinerea de profit (organizatii comerciale) sau care nu au drept scop principal obtinerea de profit si nu distribuie profitul obtinut intre participanti (organizatii necomerciale). Persoanele juridice care sint organizatii comerciale pot fi constituite in forma de cooperative de productie, societati cu raspundere limitata, societati pe actiuni, intreprinderi de stat si municipale. Persoanele juridice care sint organizatii necomerciale pot fi constituite in forma de cooperative de consum, asociatii obstesti si religioase, fundatii, societati, uniuni, in alte forme prevazute de legislatie. Organizatiile necomerciale pot exercita activitate de intreprinzator numai in cazurile prevazute de statutele lor. [Art.24 in redactia Legii nr.1187-XIV din 27.07.2000] [Partea 7 art.24 completata prin Ucazul din 05.07.84] Articolul 25. Infiintarea persoanei juridice Persoanele juridice se infiinteaza in modul stabilit de legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti, iar organizatiile obstesti, al caror mod de infiintare nu e reglementat de lege, - in modul prevazut de statutele (regulamentele) lor. Articolul 26. Denumirea persoanei juridice Persoana juridica isi are denumirea ei. Drepturile si obligatiile organizatiilor economice, legate de folosirea denumirii firmei, a marcii fabricii si a semnelor de marfuri, se determina de legislatia Uniunii RSS. Articolul 27. Sediul persoanei juridice Sediul persoanei juridice este sediul organului sau permanent. Articolul 28. Statutul (regulamentul) persoanei juridice Persoana juridica functioneaza pe baza de statut (regulament). Institutiile si alte organizatii de stat, finantate din bugetul de stat, iar in cazurile prevazute de legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti si alte organizatii pot functiona pe baza regulamentului general privind organizatiile de categoria respectiva. Articolul 29. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice Persoana juridica are capacitatea civila de folosinta potrivit scopului activitatii ei. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice ia nastere in momentul aprobarii statutului sau regulamentului ei, iar in cazurile, cind urmeaza sa functioneze pe baza regulamentului general privind organizatiile de categoria respectiva, - din momentul publicarii de catre organul competent a hotaririi de infiintare a ei. Daca statutul urmeaza sa fie inregistrat, capacitatea de folosinta a persoanei juridice ia nastere din momentul inregistrarii. Articolul 30. Organele persoanei juridice Persoana juridica dobindeste drepturi civile si isi asuma obligatii civile prin organele sale, care actioneaza in limitele drepturilor prevazute prin lege sau statut (regulament). Procedura numirii sau alegerii organelor persoanei juridice se stabileste prin lege, statut (regulament). Articolul 31. Filialele si reprezentantele persoanei juridice Persoana juridica poate sa deschida filiale si reprezentante potrivit prevederilor legislatiei Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti. Conducatorul filialei sau reprezentantei actioneaza pe baza unei procuri, primite de la persoana juridica respectiva. Articolul 32. Raspunderea persoanei juridice pentru obligatiile sale Persoana juridica raspunde in virtutea obligatiilor sale cu bunurile ce-i apartin (ce i s-au atribuit) si care, potrivit legislatiei Uniunii RSS si prezentului Cod (articolele 95,98, 101) pot fi urmarite. [Art.32 modificat prin Ucazul din 05.07.84] Articolul 33. Delimitarea raspunderii statului si a organizatiilor de stat Statul nu raspunde pentru obligatiile organizatiilor de stat, care sint persoane juridice, iar aceste organizatii nu raspund pentru obligatiile statului. Conditiile si modalitatea de alocare a mijloacelor pentru acoperirea datoriei institutiilor si a altor organizatii de stat, finantate din bugetul de stat,daca aceasta datorie nu poate fi acoperita din fondurile prevazute in planul lor financiar, se stabilesc de legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti. Articolul 34. Delimitarea raspunderii organizatiei de stat si a intreprinderii subordonate ei, a organizatiei cooperatiste sau a unei alte organizatii obstesti si a intreprinderii ei Ogranizatia de stat nu raspunde pentru obligatiile intreprinderii subordonate ei, care este persoana juridica, iar aceasta intreprindere nu raspunde pentru obligatiile organizatiei, careia ii este subordonata. Organizatia cooperatista sau o alta organizatie obsteasca nu raspunde pentru obligatiile intreprinderii ei, care este persoana juridica, iar aceasta intreprindere nu raspunde pentru obligatiile organizatiei aratate mai sus. Exceptii de la aceste reguli se admit in cazurile prevazute de legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti. Articolul 35. Delimitarea raspun derii uniunii cooperatiste si a organizatiilor cooperatiste ce fac parte din ea Uniunea cooperatista nu raspunde pentru obligatiile organizatiilor cooperatiste ce fac parte dintr-insa, dupa cum nici acestea din urma nu raspund pentru obligatiile uniun cooperatiste, din care fac parte, daca raspunderea nu este prevazuta de lege sau statut. Articolul 36. Delimitarea raspunderii organizatiei cooperatiste si a unei alte organizatii obstesti si a membrilor ei Organizatia cooperatista sau o alta organizatie obsteasca nu raspunde pentru obligatiile membrilor sai. Membrii organizatiei cooperatiste sau a unei alte organizatii obstesti nu raspund pentru obligatiile ei, daca pentru anumite categorii de organizatii cooperatiste legea sau statutul lor nu prevede altfel. Partea sociala a unui membru al organizatiei cooperatiste nu poate fi urmarita, cu exceptia cazurilor, cind debitorul iese din componenta organizatiei cooperatiste. Articolul 37. Delimitarea raspunderii organizatiei intercolhoznice, de stat-colhoznice sau a unei alte organizatii de stat-cooperatiste si a participantilor ei Organizatiile intercolhoznice, de stat-colhoznice si alte organizatii de stat-cooperatiste nu raspund pentru obligatiile participantilor lor. Colhozurile participante la o organizatie intercolhoznica, precum si participantii la o organizatie de stat-colhoznica sau alta organizatie de stat-cooperatista nu raspund pentru obligatiile acesteia. Pierderile organizatiei pot fi impartite intre participantii ei in conformitate cu statutul (regulamentul) respectiv. Articolul 38. Incetarea existentei persoanelor juridice Persoana juridica isi inceteaza existenta prin lichidare sau reorganizare (fuziune, divizare sau absorbtie). Procedura lichidarii si reorganizarii persoanelor juridice se stabileste prin legislatia Uniunii RSS si prin hotaririle Sovietului Ministrilor al RSS Moldovenesti. Articolul 39. Succesiunea in drepturi la reorganizarea persoanelor juridice In caz de fuziune sau divizare a persoanelor juridice patrimoniul (drepturile si obligatiile) trece la noile persoane juridice care au luat nastere. Daca o persoana juridica este absorbita de o alta persoana juridica, patrimoniul ei (drepturile si obligatiile) trece la aceasta din urma. Patrimoniul (drepturile si obligatiile) trece din ziua semnarii bilantului de transmitere, daca legea sau hotarirea cu privire la reorganizare nu prevede altfel. Articolul 40. Incetarea existentei organizatiilor de stat, care sint persoane juridice O organizatie de stat, care este persoana juridica, isi inceteaza existenta prin actul organului, care a decis infiintarea ei. Articolul 41. Incetarea existentei organizatiilor de stat-cooperatiste,a celor cooperatiste si a altor organizatii obstesti, care sint persoane juridice [Titlul art.41 modificat prin Ucazul din 05.07.84] Organizatiile cooperatiste, precum si organizatiile de stat- colhoznice si alte organizatii de stat-cooperatiste, care sint persoane juridice, isi inceteaza existenta pentru temeiurile prevazute de lege sau statutul (regulamentul) respectiv. Organizatiile obstesti, care sint persoane juridice, isi inceteaza existenta pentru temeiurile prevazute de statutele (regulamentele) lor. Fuziunea, divizarea si absorbtia organizatiilor de stat-colhoznice, a altor organizatii de stat-cooperatiste, cooperatiste si a altor organizatii obstesti, care sint persoane juridice, se admit numai pe baza hotaririi adunarilor generale ale membrilor (participantilor) lor sau a adunarilor imputernicitilor. Articolul 42. Folosirea bunurilor, ramase dupa lichidarea organizaziei de stat-cooperatiste, cooperatiste si a altei organizatii obstesti [Titlul art.42 modificat prin Ucazul din 05.07.84] Bunurile, ramase dupa satisfacerea pretentiilor tuturor creditorilor organizatiei cooperatiste sau ai unei alte organizatii obstesti lichidate, sint folosite, daca legea nu prevede altfel, pentru restituirea partii sociale si a altor varsaminte ce urmeaza a fi restituite. Partea ramasa a bunurilor se transmite organizatiei cooperatiste sau unei alte organizatii obstesti ierarhic superioare, iar in lipsa acesteia - organului de stat respectiv, pentru nevoi general-cooperatiste sau obstesti. Bunurile, ramase dupa satisfacerea pretentiilor tuturor creditorilor organizatiei lichidate - intercolhoznice, de stat-colhoznice sau altei organizatii de stat-cooperatiste - se repartizeaza intre participantii ei, proportional cu varsamintele lor. CAPITOLUL AL TREILEA CONVENTIILE Articolul 43. Notiunea de conventie si categoriile conventiilor Se considera conventii actele savirsite de cetateni sau organizatii in scopul de a naste, modifica sau stinge drepturi sau obligatii civile. Conventiile pot fi unilaterale si bilaterale sau multilaterale (contracte). Articolul 44. Forma conventiilor Conventiile pot fi incheiate verbal sau in scris (in forma simpla sau notariala). Conventia, pentru care legea nu stabileste o anumita forma, se considera incheiata si in cazul cind comportarea persoanei arata vadit vointa ei de a incheia conventia. Tacerea se considera ca o exprimare a vointei de a incheia conventia in cazurile, prevazute de legislatia Uniunii RSS sau a RSS Moldovenesti. Articolul 45. Conventiile verbale Conventiile, care se executa chiar la incheierea lor, pot fi incheiate verbal, daca legislatia Uniunii RSS sau a RSS Moldovenesti nu prevede altfel. Cind conventiile dintre organizatii sau dintre organizatie si un cetatean se incheie verbal, organizatia, care a platit valoarea marfurilor sau serviciilor, tebuie sa primeasca de la cealalta parte un document, care sa ateste primirea banilor si temeiul primirii lor. Articolul 46. Conventiile in scris Trebuie sa fie incheiate in scris: 1) conventiile organizatiilor de stat, cooperatiste si ale altor organizatii obstesti intre ele si cu cetateni, cu exceptia conventiilor, aratate in articolul 45 al prezentului Cod, si unor categorii de conventii, pentru care legislatia Uniunii RSS sau a RSS Moldovenesti prevede altfel; 2) conventiile dintre cetateni pe o suma mai mare de o suta de ruble cu exceptia conventiilor aratate in articolul 45 din prezentul Cod, si a altor conventii, aratate in legislatia Uniunii RSS sau a RSS Moldovenesti; 3) alte conventii intre cetateni cu privire la care legea cere respectarea formei scrise. Conventiile in scris trebuie sa fie semnate de persoanele care le incheie. Daca din cauza unui defect fizic, a bolii sau din alte cauze cetateanul nu poate semna cu propria-i mina conventia, atunc, pe baza imputernicirii lui, poate semna conventia un alt cetatean. Semnatura acestuia trebuie sa fie certificata de organizatia, unde lucreaza sau invata cetateanul, care incheie conventia, ori de organizatia de exploatare a locuintelor de la locul lui de trai, ori de administratia institutiei curativo-profilactice stationare, unde el se afla la tratament, ori de organul notarial sau de catre persoanele cu functii de raspundere, carora li s-a acordat dreptul de a incheia acte notariale, aratindu-se cauza, in virtutea careia cel care incheia conventia n-a putut s-o semneze cu propria-i mina. [Partea 3 art.46 modificata prin Ucazul din 05.07.84] Articolul 47. Efectele nerespectarii formei conventiei Nerespectarea formei cerute de lege atrage nulitatea conventiei numai in cazul cind acest efect este expres prevazut de lege. Nerespectarea formei conventiilor in domeniul comertului exterior si a dispozitiilor in ce priveste semnarea lor (articolul 599 din prezentul Cod) atrage nulitatea conventiei. Articolul 48. Efectele nerespectarii cerintei de a intocmi un simplu inscris Nerespectarea cerintelor legii privind intocmirea unui simplu inscris decade partile contractante din dreptul, ca, in caz de litijiu, sa ceara, in dovedirea existentei conventiei, proba cu martori, iar in cazurile, expres prevazute de lege, atrage nulitatea conventiei, cu efectele prevazute de partea a doua a articolului 50 din prezentul Cod. Articolul 49. Obligativitatea formei notariale si efectele nerespectarii ei Autentificarea notariala a conventiilor este obligatorie numai in cazurile prevazute de lege. Nerespectarea in aceste cazuri a formei notariale atrage nulitatea conventiei, cu efectele prevazute de partea a doua a articolului 50 din prezentul Cod. Daca una din parti a executat in intregime sau in parte conventia, pentru care se cere autentificarea notariala, iar cealalta parte se sustrage de la perfectarea notariala a acesteia, instanta are dreptul, la cererea partii care a executat conventia, s-o declare valabila, daca ea nu contine nimic contrar legii. In cazul acesta nu se cere perfectarea notariala ulterioara a conventiei. Articolul 50. Nulitatea conventiei, care nu corespunde prevederilor legii Este nula conventia care nu corespunde prevederilor legii, inclusiv conventia care lezeaza drepturile personale sau patrimoniale ale minorilor. [Partea 1 art.50 in redactia Legii nr.391-XII din 05.12.90] In cazul unei conventii nule fiecare parte este obligata sa restituie celeilalte parti tot ce a primit in baza conventiei, iar cind nu este posibil de a restitui in natura cele primite, urmeaza sa plateasca valoarea lor in bani, daca legea nu prevede alte efecte ale nulitatii conventiei. Articolul 51. Nulitatea conventiei incheiate cu un scop contrar intereselor statutului si societatii In cazul cind conventia a fost incheiata cu un scop vadit contrar intereselor statului socialist si ale societatii si ambele parti au actionat cu rea credinta, daca conventia a fost executata de ambele parti, - tot ce au primit ele in baza acesteia se va face venit la stat; daca insa conventia a fost executata de o singura parte, se urmareste si se face venit la stat tot ce a primit cealalta parte si tot ce urma sa deie primei parti in schimbul celor primite; in caz daca numai una din parti a actionat cu rea credinta, tot ce a primit ea in baza conventiei trebuie sa fie restituit celeilalte parti, iar cele primite de aceasta din urma sau ceia ce i se cuvenea in schimbul celor executate se urmaresc si se fac venit la stat. Articolul 52. Nulitatea conventiilor persoanei juridice, care contravin scopurilor ei Conventia incheiata de o persoana juridica contrar scopurilor prevazute de statutul sau de regulamentul ei sau in regulamentul general privind organizatiile de categoria respectiva este nula. Fata de aceste conventii se aplica, respectiv, regulile, prevazute de partea a doua al articolului 50 sau de articolul 51 din prezentul Cod. Articolul 53. Nulitatea conventiei incheiate de un minor care n-a implinit virsta de cincisprezece ani Conventia incheiata de un minor care n-a implinit virsta de cincisprezece ani, cu exceptia conventiilor prevazute de partea a doua si partea a treia ale articolului 14 din prezentul Cod, este nula. Fiecare din partile care a participat la o asemenea conventie este obligata sa restituie celeilalte parti, in natura, tot ce a primit in baza conventiei,iar in cazul, cind aceasta nu este posibil, sa plateasca in bani valoarea celor primite. Partea care are capacitatea de exercitiu este obligata, pe linga aceasta, sa restituie celeilalte parti cheltuielile facute de aceasta, sa-i compenseze daunele suferite prin pierderea sau deteriorarea bunurilor, daca stia sau trebuia sa stie, ca cealalta parte nu are capacitate de exercitiu. Articolul 54. Nulitatea conventiei incheiate de un cetatean declarat incapabil Conventia incheiata de un cetatean, care din cauza alienatiei mintale sau debilitatii mintale a fost declarat incapabil, este nula. Fata de asemenea conventii se aplica regulile, prevazute de articolul 53 din prezentul Cod. Articolul 55. Nulitatea conventiei fictive si a conventiei simulate Conventia incheiata numai de forma, fara intentia de a produce efecte juridice (conventie fictiva), este nula. Daca o conventie a fost incheiata cu scopul de a ascunde o alta conventie (conventie simulata), ce aplica prevederile referitoare la conventia, pe care partile intentionau intr-adevar s-o incheie. Articolul 56. Nulitatea conventiei incheiate de un minor intre cincisprezece si optsprezece ani Conventia incheiata de un minor intre cincisprezece si optsprezece ani fara consimtamintul parintilor (infietorilor) sau al curatorului poate fi declarata nula de catre instanta judecatoreasca in urma unei actiuni a parintilor (infietorilor) sau a curatorului. Daca o asemenea conventie a fost declarata nula, se aplica dispozitiile prevazute de articolul 53 din prezentul Cod. Dispozitiile acestui articol nu se extind asupra conventiilor incheiate de minori intre cincisprezece si optsprezece ani in conformitate cu partea a doua si partea a patra ale articolului 13 din prezentul Cod. Articolul 57. Nulitatea conventiei incheiate de un cetatean cu capacitate de exercitiu restrinsa din cauza abuzului de bauturi spirtoase sau de substante narcotice Daca un cetatean, avind capacitatea de exercitiu restrinsa din cauza abuzului de bauturi spirtoase sau de substante narcotice, incheie o conventie, prin care dispune de bunurile sale, fara consimtamintul curatorului, aceasta conventie poate fi declarata nula de instanta in urma unei actiuni a curatorului. In cazurile cind o asemenea conventie a fost declarata nula, se aplica dispozitiile prevazute de partea a doua a articolului 53 din prezentul Cod. Dispozitiile articolului de fata nu se aplica conventiilor prevazute de partea a doua a articolului 15 din prezentul Cod. Articolul 58. Nulitatea conventiei incheiate de un cetatean, care nu este in stare sa inteleaga insemnatatea faptelor sale Conventia incheiata de un cetatean care, desi are capacitatea de exercitiu, se afla in momentul incheierii ei intr-o stare ce nu-i permite sa inteleaga insemnatatea faptelor sale sau sa le dirijeze, poate fi declarata nula de catre instanta judecatoreasca in urma unei actiuni a acestui cetatean. Daca o asemenea conventie a fost declarata nula, fiecare parte este obligata se restituie celeilalte parti, in natura, tot ce a primit in baza conventiei, iar in cazul, cind aceasta nu este posibil, - sa plateasca in bani valoarea celor primite. Daca in momentul incheierii conventiei partea nu putea sa inteleaga insemnatatea faptelor sale sau sa le dirijeze, cealalta parte este obligata sa-i restituie cheltuielile facute de ea, sa-i repare daunele suferite prin pierderea sau deteriorarea bunurilor, daca stia sau trebuia sa stie despre aceasta stare a cetateanului, care a incheiat cu dinsa conventia. Articolul 59. Nulitatea conventiei incheiate datorita unei erori Conventia incheiata datorita unei erori, care are o insemnatate esentiala, poate fi declarata nula in urma unei actiuni facute de catre partea care a actionat sub inriurirea erorii. Daca o asemenea conventie a fost declarata nula, fiecare parte este obligata sa restituie celeilalte parti, in natura, tot ce a primit in baza conventiei, iar in cazul, cind aceasta nu este posibil, - sa plateasca in bani valoarea celor primite. Pe linga aceasta, partea, in urma actiunii careia conventia a fost declarata nula, are dreptul sa ceara celeilalte parti restituirea cheltuielilor si repararea daunelor in legatura cu perderea sau deteriorarea bunurilor sale, daca va dovedi, ca eroarea a provenit din culpa celeilalte parti; daca, insa, aceasta nu se va dovedi, partea, in urma actiunii careia conventia a fost declarata nula, este obligata sa restituie celeilalte parti cheltuielile facute, precum si sa-i repare daunele suferite in legatura cu pierderea sau deteriorarea bunurilor. Articolul 60. Nulitatea conventiei incheiate prin inselaciune, violenta, amenintare, in urma unei invoieli dolosive intre reprezentantul unei parti si cealalta parte sau in urma unui concurs de imprejurari grele Conventia incheiata prin inselaciune, violenta, amenuntare, in urma unei invoeli dolosive intre reprezentantul unei parti si cealalta parte, precum si conventia, pe care cetateanul a fost nevoit s-o incheie din cauza unui concurs de imprejurari grele, in conditii extrem de neavantajoase pentru el, poate fi declarata nula in urma actiunii partii vatamate, sau in urma actiunii organizatiei de stat, cooperatiste sau a unei alte organizatii obstesti. Daca conventia a fost declarata nula pentru unul din temeiurile aratate mai sus, partii vatamate i se restituie, in natura, de catre cealalta parte, tot ce a primit in baza conventiei, iar in cazul, cind aceasta nu este posibil, i se plateste in bani valoarea celor primite. Bunurile primite in baza conventiei de catre partea vatamata de la cealalta parte, precum si ceia ce ea avea sa primeasca in compensarea celor predate celeilalte parti se fac venit la stat. Daca nu exista posibilitatea de a preda statului bunurile in natura, se urmareste valoarea lor in bani. Pe linga aceasta, partii vatamate i se restituie de catre cealalta parte cheltuielile si i se repara daunele in legatura cu pierderea sau deteriorarea bunurilor. Articolul 61. Momentul din care conventia este considerata nula Conventia declarata nula se considera nula din momentul incheierii ei. Daca insa din continutul conventiei rezulta, ca ea poate fi incetata numai pe viitor, conventia declarata nula nu va produce efecte pentru viitor. Articolul 62. Efectele nulitatii unei parti din conventie Nulitatea unei parti din conventie nu atrage nulitatea celorlalte parti ale ei, daca se poate presupune, ca conventia ar fi fost incheiata chiar daca n-ar fi cuprins partea nula a ei. Articolul 63. Conventiile incheiate sub conditie Conventia este incheiata sub conditie suspensiva, daca partile stipuleaza nasterea unor drepturi si obligatii in dependenta de un eveniment, despre care nu se stie, daca se va produce sau nu. Conventia este considerata incheiata sub conditie rezolutorie, daca partile stipuleaza incetarea unor drepturi si obligatii in dependenta de un eveniment, despre care nu se stie, daca se va produce sau nu. Daca partea, careia indeplinirea conditiei nu-i este convenabila, a impedicat cu rea credinta realizarea acesteia, conditia este considerata ca indeplinita. Daca partea, careia indeplinirea conditiei ii este convinabila, a contribuit cu rea credinta la realizarea acesteia, conditia este considerata ca neindeplinita. CAPITOLUL AL PATRULEA REPREZENTAREA SI PROCURA Articolul 64. Reprezentarea Conventia, incheiata de o persoana (reprezentant) in numele unei alte persoane (reprezentat) in virtutea unei imputerniciri, bazate pe o procura, lege sau act administrativ, creaza in mod nemijlocit, modifica sau face sa inceteze drepturile si obligatiile civile ale celui reprezentat. Imputernicirea poate sa rezulte de asemenea din imprejurarile, in care actioneaza reprezentantul (vinzator in comertul cu amanuntul, casier s.a.m.d.). Reprezentantul nu poate sa incheie conventii in numele reprezentantului nici cu el personal, nici cu o alta persoana, al carei reprezentant este tot el. Nu se admite incheierea prin reprezentant a unei conventii, care prin caracterul sau poate fi incheiata numai personal, nici a altor conventii prevazute de lege. Articolul 65. Efectele incheierii unei conventii de o persoana care nu are imputernicire sau care si-a depasit imputernicirea Conventia incheiata in numele unei alte persoane de o persoana care nu are imputernicire pentru aceasta sau care si-a depasit imputernicirea creaza, modifica sau face sa inceteze drepturile si obligatiile civile pentru reprezentat, numai daca aceasta conventie a fost ulterior incuviintata de catre reprezentat. Incuviintarea ulterioara a conventiei de catre reprezentat face ca ea sa fie valabila din momentul incheierii ei. Articolul 66. Procura Procura este o imputernicire data in scris de o persoana (reprezentat) unei alte persoane (reprezentant) pentru reprezentare in fata unor terte persoane. Procura data unei persoane juridice si procura din partea unei persoane juridice pot fi date numai pentru incheierea unor conventii, care nu sint in contradictie cu statutul (regulamentul) ei sau cu regulamentul general privitor la organizatiile de aceasta categorie. Articolul 67. Forma procurii Procura in vederea incheierii de conventii, pentru care se cere forma notariala, precum si in vederea efectuarii de acte fata de organizatii de stat, cooperatiste si alte organizatii obstesti sa fie autentificata pe cale notariala, cu exceptia cazurilor prevazute de prezentul Cod, precum si a cazurilor, cind prin reguli speciale se admite o alta forma de procura. Sint asimilate cu procuri autentificate pe cale notarialpa: procurile militarilor si altor persoane, care se afla pentru tratament la spitale militare, sanatorii si alte institutii curative militare, - certificata de sefii, loctiitorii lor in chestiunile medicale, medicii superiori si medicii de garda ai acestor spitale militare, sanatorii si ai altor institutii curative militare; procurile militarilor, iar la punctele de dizlocare a unitatilor, formatiilor, institutiilor militare si asezamintelor de invatamint militar, unde nu exista birouri notariale de stat si alte organe, care indeplinesc acte notariale, precum si procurile muncitorilor si slujbasilor, ale membrilor familiilor lor si ale membrilor familiilor militarilor, certificate de comandantii (sefii) acestor unitati, formatii, institutii si asezaminte de invatamint; procurile persoanelor, aflate in locurile de detinere,- certificate de sefii locurilor de detinere. [Partea 2 art.67 modificata prin Ucazul din 04.09.75] Procura pentru primirea salariului sau a altor sume de bani, legate de raporturile de munca, pentru primirea onorarului de autor si de inventator, a pensiilor, ajutoarelor si stipendiilor, a unor sume de bani din casele de economii din munca ale statului, cit si pentru primirea corespondentei, inclusiv a unei sume de bani sau a unui colet, poate fi certificata si de organizatia, in care lucreaza sau invata reprezentantul, sau de organizatia de exploatare a locuintelor la locul lui de trai, sau de administratia institutiei curativo-profilactice stationare, in care se afla la tratament. [Partea 3 art.67 modificata prin Ucazul din 05.07.84] Articolul 68. Procurile organizatiilor de stat, cooperatiste si ale altor organizatii obstesti Procura din partea organizatiei de stat trebuie sa fie semnata de conducatorul ei si sa poarte sigiliul acestei organizatii. Procura din partea organizatiei cooperatiste sau a unei organizatii obstesti trebuie sa fie semnata de persoanele imputernicite pentru aceasta prin statutul (regulamentul) ei, si sa poarte cigiliul acestei organizatii. Procura din partea organizatiei de stat, cooperatiste sau a unei alte organizatii obstesti pentru primirea sau eliberarea unor sume de bani sau altor valori materiale trebuie sa fie semnata si de contabilul-sef (superior) al acestei organizatii. Conditiile eliberarii si forma procurilor pentru efectuarea unor operatii la banca si pentru incheierea unor conventii in domeniul comertului exterior ce determina de reguli speciale. Articolul 69. Termenul procurii Termenul de valabilitate al procurii nu poate sa fie mai mare de trei ani. Daca in procura nu se arata termenul, ea este valabila in curs de un an din ziua cind a fost facuta. Procura in care nu se arata data cind a fost intocmita este nula. Procura autentificata de notar, destinata pentru savirsirea unor acte in strainatate, care nu cuprinde indicatii cu privire la termenul actiunii ei, isi pastreaza puterea pina la anularea ei de catre persoana care a eliberat procura. [Alin.3 art.69 modificat prin Legea nr.126 din 30.07.98] [Partea 3 art.69 introdusa prin Ucazul din 04.09.75] Articolul 70. Procura de substituire Persoana careia i s-a dat o procura trebuie sa savirseasca personal actele, pentru care a fost imputernicita. Ea poate sa deie o procura de substituire unei alte persoane pentru savirsirea lor, daca este imputernicita sa faca acest lucru prin procura primita sau daca este silita de imprejurari sa faca aceasta pentru apararea intereselor celui care a dat procura. Procura, prin care imputernicirile se transmit unei alte persoane, trebuie sa fie autentificata la notar. Termenul de valabilitate al procurii de substituire nu poate sa depaseasca termenul de valabilitate al procurii initiale, in temeiul careia a fost data. Cel care a transmis imputernicirile sale unei alte persoane trebuie sa faca cunoscut aceasta reprezentantului si sa-i comunice datele necesare cu privire la persoana, careia i-au fost transmise imputernicirile. Neindeplinirea acestei obligatii pune pe seama aceluia care a transmis imputernicirile raspunderea pentru actele persoanei careia i-a transmis imputernicirile, ca si cum ar fi actele lui proprii. Articolul 71. Incetarea procurii Valabilitatea procurii inceteaza prin: 1) expirarea termenului procurii; 2) anularea procurii de catre persoana care a dat-o; 3) renuntarea persoanei careia i s-a dat procura; 4) incetarea existentei persoanei juridice din partea careia a fost data procura; 5) incetarea existentei persoanei juridice careia i-a fost data procura ; 6) moartea cetateanului care a dat procura sau cind acesta e declarat incapabil, sau cu capacitate de exercitiu restrinsa sau absent fara veste; 7) moartea cetateanului caruia i s-a dat procura sau cind acesta e declarat incapabil, sau cu capacitate de exercitiu restrinsa sau absent fara veste. Persoana care a dat procura poate oricind sa anuleze procura initiala sau procura de substituire, iar acela caruia i s-a dat procura - sa renunte la ea. Orice invoiala de renuntare la aceste drepturi este nula. Articolul 72. Incunostintarea despre anularea sau incetarea procurii Persoana care a dat procura este obligata sa incunostiinteze despre anularea ei persoana careia i s-a dat procura, precum si tertele persoane cunoscute, fata de care urma sa fie reprezentata in baza procurii. Aceiasi obligatie o au succesorii in drepturi ai persoanei care a dat procura, in cazurile cind aceasta inceteaza pentru vre-unul din temeiurile prevazute in punctele 4 si 6 ale articolului 71 din prezentul Cod. Articolul 73. Efectele incetarii procurii Drepturile si obligatiile, nascute in urma actelor persoanei careia i s-a dat procura, inainte ca aceasta sa fi aflat sau sa fi trebuit sa afle despre incetarea ei, sint valabile pentru cel care a dat procura si succesorii lui in drepturi fata de cei de-al treilea. Aceasta regula nu se aplica, daca cel de-al treilea a stiut sau trebuiea sa stie, ca procura nu mai este valabila. Dupa incetarea valabilitatii procurii persoana careia i-a fost data procura ori succesorii ei in drepturi sint obligati sa restituie imediat procura. Odata cu incetarea procurii isi pierde valabilitatea transmiterea imputernicirilor in baza acestei procuri catre o alta persoana (procura de substituire). CAPITOLUL AL CINCILEA PRESCRIPTIA Articolul 74. Termenele generale ale prescriptiei Termenul general pentru apararea printr-o actiune a drepturilor incalcate ale unei persoane (prescriptia) este de trei ani, iar in litigiile dintre organizatiile de stat, colhozuri si alte organizatii cooperatiste si celelalte organizatii obstesti - de un an. Articolul 75. Termenele de prescriptie mai scurte Termenele de prescriptie mai scurte se stabilesc de legislatia Uniunii RSS - pentru valorificarea anumitor drepturi, nascute din raporturi, a caror reglementare este data in competenta Uniunii RSS, de prezentul Cod - pentru valorificarea altor drepturi. Termenul de prescriptie mai scurt, avind o durata de sase luni, se aplica, in special, urmatoarele actiuni: 1) prin care se pretinde plata clauzei penale (amenzii, penalitatilor de intirziere); 2) privitoare la viciile lucrurilor vindute; 3) izvorite din livrarea unei productii de calitate necorespunzatoare sau a unor produse in garnituri necomplete; 4) privitoare la viciile lucrarii, executate in baza contractului de deservire curenta a cetatenilor (alineatul al treilea al articolului 374 din prezentul Cod). Fata de actiunile privitoare la viciile lucrarii efectuate in baza contractului de antrepriza se aplica termenele de prescriptie, prevazute de articolul 371 din prezentul Cod. Fata de actiunile privitoare la vinzarea unei cote-parti din propietatea comuna, cind se incalca dreptul de cumparare preferential, se aplica termenul de prescriptie mai scurt, aratat in partea a patra a articolului 118 al prezentului Cod. Actiunilor legate de transportul marfurilor, calatorilor si bagajelor li se aplica termenele de prescriptie mai scurte, aratate in articolul 389 din prezentul Cod, iar actiunilor ce izvorasc din raporturile organelor de telecomunicatii cu clientela - termenele de prescriptie mai scurte, aratate in Statutul telecomunicatiilor Uniunii RSS. Articolul 76. Nulitatea invoielii cu privire la schimbarea termenelor prescriptiei Partile nu au voie sa schimbe printr-o invoiala termenele prescriptiei si modul de calculare a lor. Articolul 77. Judecarea actiunii, independent de expirarea termenelor prescriptiei Instanta judecatoreasca competenta sau arbitrii alesi primesc spre examinare cererea de aparare a dreptului incalcat, independent de expirarea termenului prescriptiei. [Art.77 modificat prin Legea nr.1322 din 25.09.97] Articolul 78. Obligativitatea aplicarii prescriptiei Instanta judecatoreasca competenta sau arbitrii alesi aplica prescriptia independent de cererea partilor. [Art.78 modificat prin Legea nr.1322 din 25.09.97] Articolul 79. Momentul de la care incepe sa curga termenul de prescriptie Prescriptia incepe sa curga din ziua in care s-a nascut dreptul la actiune; dreptul la actiune se naste din ziua cind persoana a aflat sau trebuia sa afle, ca i-a fost incalcat un drept. Exceptii de la aceasta regula, precum si temeiurile suspendarii si intreruperii cursului prescriptiei se stabilesc prin legislatia Uniunii RSS si prin prezentul Cod. Articolul 80. Termenul de prescriptie in caz de schimbare a persoanelor din obligatie Schimbarea persoanelor din obligatie nu atraje schimbarea termenului de prescriptie. Articolul 81. Suspendarea cursului prescriptiei Cursul prescriptiei se suspenda: 1) daca intentarea actiunii a fost impedicata de un eveniment extraordinar si de neinlaturat in imprejurarile date (forta majora); 2) in virtutea unei aminari a executarii obligatiilor (moratoriu), stabilita prin legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti; 3) daca reclamantul sau piritul se afla in rindurile Fortelor Armate ale Uniunii RSS, trecute pe picior de razboi. Cursul prescriptiei se suspenda, daca imprejurarile aratate in articolul de fata au aparut sau au continuat sa existe in ultimele sase luni ale termenului de prescriptie,iar daca acest termen este mai mic de sase luni - inauntrul termenului de prescriptie. Termenul continua sa curga din ziua cind a incetat imprejurarea, care a servit ca temei pentru suspendarea prescriptiei. Totodata, partea ce a ramas din termenul prescriptiei se prelungeste la sase luni, iar daca termenul de prescriptie a fost mai mic de sase luni - pina la termenul de prescriptie corespunzator. Articolul 82. Intreruperea cursului prescriptiei Curgerea termenului de prescriptie se intrerupe prin intentarea unei actiuni dupa procedura stabilita. In litigiile, in care una sau ambele parti sint cetateni, cursul prescriptiei se intrerupe si prin savirsirea de catre persoana obligata a unor acte, care sint o dovada a recunoasterii datoriei. Dupa intrerupere termenul de prescriptie incepe sa curga din nou; timpul ce s-a scurs pina la intrerupere nu se ia in seama la calcularea noului termen de prescriptie. Daca instanta n-a dat curs actiunii, termenul de prescriptie, care a inceput sa curga inainte de intentarea actiunii, continua sa curga potrivit regulilor generale. Daca instanta n-a dat curs actiunii intentate in cadrul unui proces penal, termenul de prescriptie, care a inceput sa curga inainte de intentarea actiunii, continua sa curga din ziua cind a ramas definitiva sentinta penala, in care nu s-a dat curs actiunii civile. Articolul 83. Efectele implinirii termenului de prescriptie Implinirea termenului de prescriptie inainte de intentarea actiunii constituie un temei pentru respingerea actiunii. Daca instanta judecatoreasca competenta sau arbitrii alesi constata, ca este intemeiat motivul, pentru care termenul de prescriptie a fost depasit, dreptul incalcat va fi aparat. [Alin.2 art.83 modificat prin Legea nr.1322 din 25.09.97] Articolul 84. Suspendarea, intreruperea si restabilirea termenelor de prescriptie mai scurte Regulile privitoare la suspendarea, intreruperea termenelor de prescriptie si restabilirea lor se aplica si termenelor de prescriptie mai scurte, daca legea nu prevede altfel. Articolul 85. Executarea obligatiei de catre debitor dupa implinirea termenului de prescriptie In cazul executarii obligatiei de catre debitor dupa implinirea termenului de prescriptie, el nu are dreptul sa ceara inapoierea prestatiei, chiar daca in momentul executarii nu stia, ca termenul prescriptiei era implinit. Efectele implinirii termenului de prescriptie in cererile ce decurg din raporturile dintre organizatiile de stat si din raporturile lor cu organizatiile cooperatiste (cu exceptia colhozurilor) si cu alte organizatii obstesti sint reglementate de legislatia Uniunii RSS. Articolul 86. Cererile carora nu li se aplica prescriptia Prescriptia nu se aplica: 1) cererilor ce decurg din incalcarea drepturilor personale nepatrimoniale, cu exceptia cazurilor prevazute de lege; 2) cererilor organizatiilor de stat privitoare la restituirea bunurilor de stat, care se afla in posesiunea nelegitima a colhozurilor si a altor organizatii cooperatiste, celorlalte organizatii obstesti sau a catatenilor; 3) cererilor depunatorilor privitoare la eliberarea sumelor depuse la casele de economii din munca ale statului si la Banca de Stat a Uniunii RSS; 4) altor cereri - in cazurile, stabilite de legislatia Uniunii RSS. Articolul 87. Aplicarea prescriptiei in actiunile privitoare la cereri accesorii Odata cu implinirea termenului de prescriptie cu privire la cererea principala, se considera implinit si termenul de prescriptie cu privire la cererile accesorii (clauza penala, garantia s.a.m.d.). Articolul 88. Calcularea termenelor Calcularea termenelor de prescriptie si a altor termene, stabilite prin prezentul Cod, se face potrivit cu regulile prevazute de capitolul al noualea din Codul de procedura civila al RSS Moldovenesti. TITLUL AL DOILEA DREPTUL DE PROPRIETATE CAPITOLUL AL SASELEA DISPOZITII GENERALE Articolul 89. Drepturile proprietarului Proprietarul se bucura de dreptul de posesiune, de folosinta si de dispozitie asupra bunurilor, in limitele determinate de lege. Articolul 90. Proprietatea socialista si proprietatea personala Proprietatea socialista o constituie: proprietatea de stat (a intregului popor); proprietatea cooperatist-colhoznica; proprietatea organizatiilor sindicale si a altor organizatii obstesti. Statul ocroteste proprietatea socialista si creaza conditii pentru sporirea ei. Nimeni nu are dreptul sa foloseasca proprietatea socilaista in scopul inavutirii persoanle si in alte scopuri de acaparare. Proprietatea personala serveste drept unul din mijloacele de satisfacere a cerintelor cetatenilor. [Art.90 modificat prin Ucazul 05.07.84] Articolul 90/1. Administrarea operativa a bunurilor Bunurile, date in seama organizatiilor de stat, intercolhoznice, de stat-colhoznice si altor organizatii de stat-cooperatiste, se afla in administrarea operativa a acestor organizatii, care in limitele, stabilite de lege, in conformitate cu telurile activitatii lor, cu sarcinile de plan si cu destinatia bunurilor, exzercita dreptul de posesiune, de folosinta si de dispozitie asupra bunurilor. [Art.90/1 introdus prin Ucazul 05.07.84] CAPITOLUL AL SAPTELEA PROPRIETATEA DE STAT Articolul 91. Continutul dreptului de proprietate de stat Proprietatea de stat este un bun comun al intregului popor sovietic forma de baza a proprietatii socialiste. Statul este proprietarul unic al tuturor bunurilor de stat. [Art.91 modificat prin Ucazul 05.07.84] Articolul 92. Obiectele dreptului de proprietate de stat Pamintul, subsolul, apele si padurile se afla in proprietatea exclusiva a statului si se dau numai in folosinta. Statului in apartin principalele mijloace de productie in industrie in constructii si in agricultura, mijloacele de transport si de telecomunicatii, bancile, bunurile intreprinderilor comerciale, comunale si celorlalte intreprinderi, organizate de stat, fondul principal de locuinte al oraselor, precum si alte bunuri necesare pentru indeplinirea sarcinilor statului. [Art.92 modificat prin Ucazul 05.07.84] Articolul 93. Dispozitia asupra bunurilor de stat, care fac parte din mijloacele fixe Modul in care cladirile, instalatiile, utilajele si alte bunuri, ce fac parte din mijloacele fixe ale organizatiilor de stat, li se transmit altor organizatii de stat, precum si colhozurilor, celorlalte organizatii cooperatiste si altor organizatii obstesti este stabilit de legislatia Uniunii RSS si a RSS Moldovenesti. [Partea 1 art.93 modificata prin Ucazul 05.07.84] [Partea 2 art.93 abrogata prin Ucazul nr.2411-XI din 30.12.87] [Partea 2 art.93 modificata prin Ucazul 05.07.84] Bunurile de stat aratate in articolul de fata nu pot fi instrainate cetatenilor, cu exceptia acelor bunuri, a caror vinzare catre cetateni este admisa de legislatia Uniunii RSS si RSS Moldovenesti. Articolul 94. Drepturile organizatiilor de stat de a dispune de mijloacele circulante si de productie Organizatiile de stat dispun de materie prima, de combustibil, materiale, semifabricate, mijloace banesti si alte mijloace circulante, precum si de productia finita, in conformitate cu destinatia acestor mijloace si cu planurile aprobate. Articolul 94/1. Atributiile institutiei Se considera institutie organizatia infiintata de catre proprietar pentru desfasurarea functiilor de administrare, socio-culturale, de invatamint si alte functii cu caracter necomercial si finantata integral sau partial de acesta. Institutia, referitor la bunurile atribuite ei, desfasoara, in limitele stabilite de lege, in corespundere cu scopurile activitatii sale, cu sarcinile proprietarului si cu destinatia bunurilor, drepturile de posesie, folosinta si dispunere. Proprietarul bunurilor atribuite institutiei este in drept sa retraga bunurile excedente neutilizate sau folosite contrar destinatiei si sa dispuna de ele la latitudinea sa. Institutia nu este in drept sa alieneze sau sa dispuna in alt mod de bunurile atribuite ei, precum si de bunurile procurate din contul mijloacelor defalcate ei conform devizului. In cazul in care, conform documentelor de constituire, institutia are dreptul de a desfasura activitati care aduc venituri, veniturile obtinute in urma unor asemenea activitati si bunurile procurate din contul acestor venituri se transmit la dispozitia institutiei si se socot la balanta separata. Institutia raspunde pentru obligatiile sale cu mijloacele banesti disponibile, iar in cazul insuficientei lor, de obligatiile institutiei raspunde subventional proprietarul patrimoniului. [Art.94/1 introdus prin Legea nr.1554 din 25.02.98] Articolul 95. Urmarirea bunurilor proprietate publica a statului Bunurile proprietate publica a statului din sectoarele strategice ale economiei (energetica, telecomunicatii, transporturi), care fac parte compo