Nota: La data de 18.08.2000 se abroga orice dispozitie al Codului de procedura civila care contravine Legii contenciosului administrativ conform art.34 art.4 al [Legii nr.793-XIV din 10.02.2000] In textul Codului numerotatia prin litere se inlocuieste prin cea cu cifre prin Ucazul din 06.05.82 CODUL DE PROCEDURA CIVILA din 26.12.64 ---------- CUPRINSUL CODULUI DE PROCEDURA CIVILA --------------------------------------- | Partea 1. Articolele 1 - 29 | --------------------------------------- TITLUL INTII DISPOZITII GENERALE CAPITOLUL INTII DISPOZITII DE BAZA Articolul 1. Legislatia cu privire la procedura civila Articolul 2. Sarcinile procedurii civile Articolul 3. Procedura in pricinile civile Articolul 4. Accesul liber la justitie Articolul 5. Pornirea pricinii civile de catre instanta de judecata Articolul 6. Infaptuirea justitiei pe principiul egalitatii cetatenilor in fata legii si a judecatii Articolul 7. Judecarea pricinilor civile Articolul 8. Independenta judecatorilor si supunerea lor numai legii Articolul 9. Limba de procedura si dreptul la interpret Articolul 10. Caracterul public al dezbaterilor judiciare si principiul contradictorialitatii Articolul 11. Aplicarea legislatiei la judecarea pricinilor Articolul 12. Aplicarea legislatiei altor state Articolul 13. Formarea practicii judiciare Articolul 14. Obligativitatea hotaririlor instantelor de judecata Articolul 15. Exclus CAPITOLUL AL DOILEA COMPUNEREA INSTANTIEI DE JUDECATA. RECUZARILE Articolul 16. Completele de judecata Articolul 17. Modul de solutionare a chestiunilor de catre instanta de judecata Articolul 18. Exclus Articolul 19. Temeiurile de recuzare a judecatorului Articolul 20. Inadmisibilitatea participarii repetate a judecato- rului la judecarea pricinii Articolul 21. Temeiurile de recuzare a expertului, interpretului si grefierului Articolul 22. Exclus Articolul 23. Cererea de recuzare Articolul 24. Procedura solutionarii propunerii de recuzare Articolul 25. Efectele admiterii cererii de recuzare CAPITOLUL AL TREILEA COMPETENTA DUPA MATERIE Articolul 26. Competenta judecatoriilor raionale, de sector si municipale Articolul 27. Competenta instantelor judecatoresti economice Articolul 28. Competenta instantelor judecatoresti militare Articolul 28/1. Competenta tribunalului Articolul 28/2. Competenta Curtii de Apel Articolul 28/3. Competenta Curtii Supreme de Justitie Articolul 29. Competenta in caz de existenta a mai multor cereri legate intre ele --------------------------------------- | Partea 2. Articolele 30 - 82/1 | --------------------------------------- CAPITOLUL AL PATRULEA PARTICIPANTII LA PROCES. DREPTURILE SI OBLIGATIILE LOR Articolul 30. Participantii la proces Articolul 31. Drepturile si obligatiile participantilor la proces Articolul 31/1. Utilizarea mijloacelor tehnice Articolul 32. Capacitatea de folosinta a drepturilor procedurale civile Articolul 33. Capacitatea de exercitiu a drepturilor procedurale civile Articolul 34. Partile Articolul 35. Drepturile procedurale ale partilor Articolul 36. Obligatia partilor de a se folosi cu buna-credinta de drepturile lor Articolul 37. Participarea mai multor reclamati sau piriti la proces Articolul 38. Inlocuirea partii care figureaza gresit in proces Articolul 39. Tertele persoane care formuleaza pretentii proprii cu privire la obiectul litigiului Articolul 40. Tertele persoane care nu formuleaza pretentii proprii cu privire la obiectul litigiului Articolul 41. Introducerea tertelor persoane in procesele de restabilire in lucru Articolul 42. Succesiunea in drepturile procedurale Articolul 43. Participarea procurorului la judecarea pricinilor Articolul 44. Drepturile procedurale ale procurorului Articolul 45. Participarea la proces a organelor administratiei de stat, a sinidicatelor, a intreprinderilor, insti- tutiilor, organizatiilor, unitatilor militare si cetatenilor, care apara drepturile altor persoane Articolul 46. Drepturile procedurale ale organelor administratiei de stat, sindicatelor, intreprinderilor, instituti- ilor, organizatiilor, unitatilor militare si ceta- tenilor, care apara drepturile altor persoane CAPITOLUL AL CINCILEA REPREZENTAREA IN INSTANTA DE JUDECATA Articolul 47. Exercitarea drepturilor procedurale in instanta de judecata prin reprezentanti Articolul 48. Persoanelor care pot fi reprezentanti in instanta de judecata Articolul 49. Formularea imputernicirilor reprezentantului Articolul 50. Imputernicirile date reprezentantului Articolul 51. Reprezentantii legali Articolul 52. Persoanele care nu pot fi reprezentanti in justitie CAPITOLUL AL SASELEA DOVEZILE Articolul 53. Dovezile Articolul 54. Obligatia de a dovedi si de a prezenta dovezi Articolul 55. Dovezile retinute de instanta de judecata Articolul 56. Admisibilitatea dovezilor Articolul 57. Cazurile cind nu e nevoie de a se face dovada Articolul 58. Puterea obligatoare a sentintei penale pentru instanta care judeca pricina civila Articolul 59. Delegatiile date altor instante de judecata Articolul 60. Modul de indeplinire a delegatiei date unei alte instante de judecata Articolul 61. Aprecierea dovezilor Articolul 62. Asigurarea dovezilor Articolul 63. Explicatiile date de parti si de terte persoane Articolul 64. Depozitiile martorilor Articolul 65. Obligatiile si raspunderea martorilor Articolul 66. Inscrisurile Articolul 67. Ordonarea aducerii si prezentarea inscrisurilor Articolul 68. Obligatia de a prezenta inscrisurile cerute Articolul 68/1. Respingerea cererii de prezentare a inscrisului Articolul 69. Examinarea si cercetarea inscrisurilor la locul de pastrare a lor Articolul 70. Restituirea documentelor originale Articolul 71. Dovezile materiale Articolul 72. Ordonarea aducerii si prezentarea dovezilor materiale Articolul 73. Obligatia de a prezenta dovezile materiale Articolul 74. Pastrarea dovezilor materiale Articolul 75. Examinarea dovezilor materiale la locul de pastrare a lor Articolul 76. Restituirea dovezilor materiale Articolul 77. Expertiza ordonata de instanta Articolul 78. Procedura de efectuare a expertizei Articolul 79. Obligatiile si drepturile expertului Articolul 80. Concluziile expertului Articolul 81. Aprecierea concluziilor expertului de catre instanta de judecata Articolul 82. Expertiza suplimentara si noua expertiza Articolul 82/1. Decaderea din dreptul de a prezenta dovezi --------------------------------------- | Partea 3. Articolele 83 - 116 | --------------------------------------- CAPITOLUL AL SAPTELEA CHELTUIELILE DE JUDECATA Articolul 83. Cheltuielile de judecata Articolul 84. Cuantumul taxei de stat Articolul 85. Valoarea actiunii Articolul 86. Plata suplimentara a taxei de stat Articolul 87. Restituirea taxei de stat Articolul 88. Inlesniri la incasarea taxei de stat Articolul 89. Scutirea de plata, aminarea, esalonarea achitarii taxei sau esalonarea achitarii taxei de stat Articolul 90. Cheltuielile legate de judecarea pricinii Articolul 91. Sumele care urmeaza sa fie platite martorilor, expertilor si traducatorilor Articolul 92. Incasarea de la plati a sumelor ce urmeaza sa fie platite martorilor si expertilor Articolul 93. Plata sumelor cuvenite martorilor, expertilor si traducatorilor Articolul 94. Repartizarea cheltuielilor de judecata intre parti Articolul 94/1. Acordarea de asistenta juridica gratuita cetatenilor Articolul 94/2. Repartizarea cheltuielilor legate de examinarea plingerii Articolul 95. Plata cheltuielilor pentru asistenta juridica Articolul 96. Plata de despagubiri pentru pierderea timpului de munca Articolul 97. Repartizarea cheltuielilor de judecata in cazul renuntarii la actiune si al tranzactiei de impacare Articolul 98. Restituirea cheltuielilor de judecata facute de parti Articolul 99. Restituirea catre stat a cheltuielilor de judecata Articolul 100. Atacarea incheierilor date asupra chestiunilor legate de cheltuielie de judecata CAPITOLUL AL OPTULEA INSTIINTARILE SI CHEMARILE IN INSTANTA DE JUDECATA Articolul 101. Citatiile Articolul 102. Cuprinsul citatiei Articolul 103. Expedierea citatiilor Articolul 104. Inminarea citatiilor Articolul 105. Refuzul de a primi citatia Articolul 106. Obligatia de a comunica instantei de judecata schimbarea adresei in cursul procesului Articolul 107. Actele instantei de judecata, cind locul de aflare a piritului nu este cunoscut CAPITOLUL AL NOUALEA TERMENELE DE PROCEDURA Articolul 108. Exclus Articolul 109. Calcularea termenelor de procedura Articolul 110. Expirarea termenelor de procedura Articolul 111. Efectele neindeplinirii actului de procedura in termen Articolul 112. Suspendarea termenelor de procedura Articolul 113. Prelungirea termenelor de procedura Articolul 114. Repunerea in termen CAPITOLUL AL ZECELEA AMENZILE JUDECATORESTI Articolul 115. Aplicarea amenzilor judecatoresti Articolul 116. Anularea sau micsorarea amenzii --------------------------------------- | Partea 4. Articolele 117 - 144 | --------------------------------------- TITLUL AL DOILEA PROCEDURA IN FATA PRIMEI INSTANTE A. ACTIUNEA CIVILA CAPITOLUL AL UNSPREZECELEA COMPETENTA JURISDICTIONALA Articolul 117. Competenta jurisdictionala in pricinile civile Articolul 118. Intentarea actiunii la instanta domiciliului piritului Articolul 119. Competenta la alegerea reclamantului Articolul 120. Competenta exceptionala Articolul 121. Competenta contractuala Articolul 122. Competenta in actiunile civile izvorite din pricini penale Articolul 123. Competenta in cererile reconventionale Articolul 124. Stramutarea pricinilor de la o instanta de judecata la o alta instanta de judecata Articolul 125. Conflictul de competenta Articolul 126. Stramutarea pricinilor de catre Curtea Suprema de Justitie Articolul 127. Exclus CAPITOLUL AL DOISPREZECELEA CHEMAREA IN JUDECATA Articolul 128. Forma si continutul cererii de chemare in judecata Articolul 129. Copiile de pe cereri si de pe celelalte documente Articolul 130. Intrunirea si despartirea mai multor pretentii din cerere Articolul 131. Primirea cererilor in judecata si refuzul de a le primi in pricinile civile Articolul 132. Cazuri cind nu se da curs cererii Articolul 133. Cererea reconventionala Articolul 134. Conditiile pentru primirea cererii reconventionale CAPITOLUL AL TREISPREZECELEA ASIGURAREA ACTIUNII Articolul 135. Temeiul pentru asigurarea actiunii Articolul 136. Masurile de asigurare a actiunii Articolul 137. Inlocuirea unei forme de asigurare a actiunii cu alta forma Articolul 138. Examinarea cererii de asigurare a actiunii Articolul 139. Executarea incheierii de asigurare a actiunii Articolul 140. Anularea masurii de asigurare a actiunii Articolul 141. Atacarea incheierilor cu privire la asigurare actiunii Articolul 142. Repararea pagubelor cauzate piritului prin asigurarea actiunii CAPITOLUL AL PAISPREZECELEA PREGATIREA PRINCINILOR CIVILE PENTRU DEZBATERILE JUDICIARE Articolul 143. Actele judecatorului in vederea pregatirii pricinii pentru dezbaterile judiciare Articolul 143/1. Referinta la cererea de chemare in judecata Articolul 143/2. Alte masuri premergatoare Articolul 144. Fixarea termenului pentru judecarea pricinii --------------------------------------- | Partea 5. Articolele 145 - 189 | --------------------------------------- CAPITOLUL AL CINCISPREZECELEA DEZBATERILE JUDICIARE Articolul 145. Sedinta de judecata Articolul 146. Nemijlocirea, oralitatea dezbaterilor judiciare Articolul 147. Exclus Articolul 148. Presedintele sedintei de judecata Articolul 149. Ordinea in timpul sedintei de judecata Articolul 150. Masurile care se iau fata de cei ce tulbura ordinea in timpul sedintei de judecata Articolul 151. Deschiderea sedintei de judecata Articolul 152. Verificarea prezentarii participantilor la proces Articolul 153. Explicarea de catre presedintele sedintei a obligatiilor interpretului Articolul 154. Indepartarea martorilor din sala de sedinta Articolul 155. Anuntarea componentei completului de judecata si explicarea dreptului de a face propuneri de recuzare Articolul 156. Explicarea de catre presedintele sedintei a drep- turilor si a obligatiilor participantilor la proces Articolul 157. Solutionarea de catre instanta de judecata a cererilor participantilor la proces Articolul 157/1. Prezentarea dovezilor in sedinta de judecata Articolul 158. Efectele neprezentarii la sedinta de judecata a participantilor la proces Articolul 159. Efectele neprezentarii partilor la sedinta de judecata fara motive intemeiate Articolul 160. Repararea pagubei pentru neprezentarea partii in judecata Articolul 161. Exclus Articolul 162. Aminarea procesului Articolul 163. Audierea martorului in caz de aminare a procesului Articolul 164. Explicarea de catre presedintele sedintei a drepturilor si obligatiilor expertului Articolul 165. Inceperea judecarii pricinii in fond Articolul 166. Renuntarea reclamantului la actiune, recunoasterea pretentiilor de catre pirit si tranzactia de impacare a partilor Articolul 167. Explicatiile participantilor la proces Articolul 168. Stabilirea procesului de cercetare a dovezilor Articolul 169. Audierea martorilor Articolul 170. Prevenirea martorului asupra raspunderii ce o poarta pentru refuzul de a depune marturii sau pentru depunerea intentionata a unor marturii mincinoase Articolul 171. Procedura de audiere a martorului Articolul 171/1. Declaratia martorilor Articolul 172. Folosirea de catre martor a unor insemnari Articolul 173. Audierea martorului minor Articolul 174. Citirea in sedinta a declaratiilor martorilor Articolul 175. Cercetarea inscrisurilor Articolul 176. Cererea de defaimare a documentelor ca fiind false Articolul 177. Cercetarea dovezilor materiale Articolul 178. Examinarea la fata locului Articolul 179. Audierea expertilor Articolul 180. Efectuarea expertizei suplimentare sau a unei noi expertize Articolul 181. Concluziile organelor administratiei de stat Articolul 182. Interogatoriul Articolul 183. Terminarea examinarii pricinii in fond Articolul 184. Sustinerile verbale Articolul 185. Replicile Articolul 186. Exclus Articolul 187. Reluarea examinarii pricinii in fond Articolul 188. Retragerea completului de judecata in camera de chibzuire Articolul 189. Pronuntarea hotaririi --------------------------------------- | Partea 6. Articolele 190 - 229 | --------------------------------------- CAPITOLUL AL SAISPREZECELEA HOTARIREA INSTANTEI DE JUDECATA Articolul 190. Darea hotaririi Articolul 191. Hotarirea trebuie sa fie legala si intemeiata Articolul 192. Secretul deliberarii judecatorilor Articolul 193. Chestiunile care urmeaza sa fie solutionate la darea hotaririi Articolul 194. Dreptul instantei de judecata de a depasi limitele pretentiilor formilate Articolul 195. Expunerea hotaririi Articolul 196. Cuprinsul hotaririi Articolul 197. Specificarea modului si termenului de executare a hotaririi, de asigurare a executarii ei Articolul 198. Hotarirea care obliga o persoana juridica sa plateasca o suma de bani Articolul 199. Hotarirea de adjudecare a bunurilor sau contra valorii lor Articolul 200. Hotarirea care obliga pe pirit sa savirseasca anumite acte Articolul 201. Hotarirea data in folosul mai multor reclamanti sau impotriva mai multor piriti Articolul 201/1. Exclus Articolul 202. Indreptarea greselolor materiale si de calcul evidente, strecurate in hotarire Articolul 203. Hotarirea suplimentara Articolul 204. Lamurirea hotaririi, schimbarea modului si ordinii de executare a hotaririi Articolul 205. Aminarea si esalonarea executarii hotaririi, schimbarea modului si ordinii de executare a hotaririi Articolul 206. Hotarirea instantei de judecata ramasa definitiva Articolul 207. Executarea hotaririi Articolul 208. Hotaririle care urmeaza sa fie executate imediat Articolul 209. Dreptul instantei de judecata de a dispune executarea imediata a hotaririi Articolul 210. Asigurarea executarii hotaririi Articolul 211. Executarea provizorie inainte de darea hotaririi in cererile de plata a pensiei de intretinere (alimente) Articolul 212. Obligatia de a trimite participantilor la proces copii de pe hotaririle si incheierile instantei de judecata CAPITOLUL AL SAPTESPREZECELEA SUSPENDAREA PROCESULUI Articolul 213. Suspendarea procesului Articolul 214. Dreptul instantei de judecata de a suspenda procesul Articolul 215. Termenele de suspendare a procesului Articolul 216. Atacarea incheierii instantei cu privire la suspendarea procesului Articolul 217. Reinceperea procesului CAPITOLUL AL OPTSPREZECELEA INCETAREA PROCESULUI Articolul 218. Temeiurile pentru incetarea procesului Articolul 219. Procedura si efectele incetarii procesului CAPITOLUL AL NOUASPREZECELEA SCOATEREA CERERII DE PE ROL Articolul 220. Temeiurile pentru scoaterea cererii de pe rol Articolul 221. Procedura si efectele scoaterii cererii de pe rol CAPITOLUL AL DOUAZECELEA INCHEIEREA INSTANTEI DE JUDECATA Articolul 222. Darea incheierilor Articolul 223. Cuprinsul incheierii instantei de judecata Articolul 224. Incheierile interlocutorii ale instantei de judecata CAPITOLUL DOUAZECI SI UNULEA PROCESE-VERBALE Articolul 225. Obligativitatea intocmirii unui proces-verbal Articolul 226. Cuprinsul procesului-verbal Articolul 227. Intocmirea procesului-verbal Articolul 228. Observatiile asupra procesului-verbal Articolul 229. Examinarea observatiilor asupra procesului-verbal --------------------------------------- | Partea 7. Articolele 230 - 243 | --------------------------------------- B. PROCEDURA IN PRICINILE CARE IZVORASC DIN RAPORTURI JURIDICE ADMINISTRATIVE CAPITOLUL AL DOUAZECI SI DOILEA DISPOZITII GENERALE Articolul 230. Pricinile care izvorasc din raporturi juridice administrative si care se examineaza de instanta de judecata Articolul 231. Examinarea pricinilor care izvorasc din raporturi juridice administrative CAPITOLUL AL DOUAZECI SI TREILEA PLINGERILE IMPOTRIVA HOTARIRILOR COMISIILOR ELECTORALE Articolul 232. Drepturile plingerii Articolul 233. Examinarea plingerii Articolul 234. Hotarirea instantei de judecata CAPITOLUL AL DOUAZECI SI PATRULEA PLINGERILE IMPOTRIVA ACTELOR NELEGITIME ALE ORGANELOR ADMINISTRATIEI PUBLICE SI PERSOA- NELOR CU FUNCTII DE RASPUNDERE Articolul 235. Dreptul la contestarea actelor administrative in judecata Articolul 236. Actele organelor administratiei publice si persoanelor cu functii de raspundere care pot fi atacate in judecata Articolul 237. Depunerea plingerii Articolul 238. Termenele de adresare a plingerii in instanta de judecata Articolul 238/1. Examinarea plingerii Articolul 238/2. Hotarirea instantei de judecata asupra plingerii CAPITOLUL AL DOUAZECI SI PATRULEA/1 Exclus CAPITOLUL AL DOUAZECI SI CINCILEA PROCESELE IN LEGATURA CU URMARIREA DE LA CETATENI A RESTANTIE DE IMPOZITE, DE AUTOIMPUNERE A POPULATIEI SATESTI SI DE ASIGURARE OBLIGATORIE DE STAT Articolul 239. Depunerea cererii Articolul 240. Cuprinsul cererii Articolul 241. Examinarea cererii Articolul 242. Hotarirea instantei asupra cererii Articilul 243. Executarea hotaririi --------------------------------------- | Partea 8. Articolele 244 - 278/5 | --------------------------------------- C. PROCEDURA SPECIALA CAPITOLUL AL DOUAZECI SI SASELEA DISPOZITII GENERALE Articolul 244. Pricinile pe care instanta de judecata le examineaza in cadrul procedurii speciale Articolul 245. Examinarea pricinilor in cadrul procedurii speciale CAPITOLUL AL DOUAZECI SI SAPTELEA CONSTATAREA UNOR FAPTE CARE AU VALOARE JURIDICA Articolul 246. Pricinile privitoare la constatarea unor fapte, care au valoare juridica si care sint examinate de instanta de judecata Articolul 247. Conditiile necesare pentru constatarea faptelor, care au valoare juridica Articolul 248. Depunerea cererii si cuprinsul ei Articolul 249. Hotarirea instantei de judecata CAPITOLUL AL DOUAZECI SI OPTULEA DECLARAREA ABSENTEI SI DECLARAREA MORTII UNUI CETATEAN Articolul 250. Depunerea cererii Articolul 251. Cuprinsul cererii Articolul 252. Pregatirea pricinii pentru examinare Articolul 253. Participarea obligatorie a procurorului Articolul 254. Hotarirea instantei de judecata Articolul 255. Efectele aparitiei sau descoperirii locului de aflare a cetateanului declarat absent sau mort CAPITOLUL AL DOUAZECI SI NOUALEA DECLARAREA CAPACITATII DE EXERCITIU LIMITATE SAU A INCAPACITATII TOTALE A UNUI CETATEAN Articolul 256. Depunera cererii Articolul 257. Cuprinsul cererii Articolul 258. Ordonara unei expertize pentru constatarea starii psihice a cetateanului Articolul 259. Examinarea cererii Articolul 260. Hotarirea instantei de judecata Articolul 261. Hotarirea prin care un cetatean este declarat capabil CAPITOLUL AL TREIZECELEA RESTABILIREA DREPTURILOR CE IZVORASC DIN DOCUMENTELE LA PURTATOR PIERDUTE Articolul 262. Depunerea cererii de declarare ca nevalabil a documentului pierdut Articolul 263. Actele judecatorului dupa primirea cererii Articolul 264. Obligatia detinatorului documentului Articolul 265. Actele judecatorului dupa primirea cererii din partea detinatorului documentului Articolul 266. Examinarea cererii de declarare ca nevalabil a documentului pierdut Articolul 267. Hotarirea instantei de judecata asupra cererii Articolul 268. Dreptul detinatorului de a intenta o actiune in legatura cu dobindirea sau retinerea de bunuri fara just temei CAPITOLUL AL TREIZECI SI UNULEA CONSTATAREA UNOR GRESELI STRECURATE IN REGISTRELE ACTELOR STARII CIVILE Articolul 269. Depunerea cererii Articolul 270. Cuprinsul cererii Articolul 271. Hotarirea instantei de judecata CAPITOLUL AL TREIZECI SI DOILEA DECLARAREA UNOR BUNURI FARA STAPIN Articolul 272. Depunerea cererii Articolul 273. Cuprinsul cererii Articolul 274. Actele judecatorului dupa primirea cererii Articolul 275. Hotarirea instantei de judecata CAPITOLUL AL TREIZECI SI TREILEA PLINGERILE IMPOTRIVA ACTELOR NOTARIALE SAU IMPOTRIVA REFUZULUI DE A LE INDEPLINI Articolul 276. Depunerea plingerii Articolul 277. Examinarea plingerii Articolul 278. Hotarirea instantei de judecata asupra plingerii Articolul 278/1. Modul de solutionare a litigiilor privitoare la un drept, bazat pe actul de notariat savirsit CAPITOLUL TREIZECI SI TREILEA/1 ADOPTAREA INFIERII Articolul 278/2. Depunerea cererii de infiere Articolul 278/3. Actele ce se anexeaza la cererea de infiere Articolul 278/4. Examinarea cererii de infiere Articolul 278/5. Hotarârea instantei de judecata --------------------------------------- | Partea 9. Articolele 278/6 - 278/66 | --------------------------------------- D. PROCEDURA IN INSTANTELE JUDECATORESTI ECONOMICE CAPITOLUL AL TREIZECI SI TREILEA/2 JUDECAREA LITIGIILOR ECONOMICE Articolul 278/6. Instantele judecatoresti economice Articolul 278/7. Intentarea procesului Articolul 278/8. Masurile prealabile de transare a litigiilor economice Articolul 278/9. Litigiile atribuite competentei instantelor judecatoresti economice Articolul 278/10. Competenta judecatoriilor economice de circumscriptie Articolul 278/11. Competenta Judecatoriei Economice a Republicii Moldova Articolul 278/12. Aprecierea dovezilor Articolul 278/13. Declaratiile martorului Articolul 278/14. Taxa de stat Articolul 278/15. Repartizarea cheltuielilor de judecata Articolul 278/16. Forma si cuprinsul cererii de chemare in judecata Articolul 278/17. Expedierea copiilor de pe cererea de chemare in judecata si de pe documentele anexate la ea Articolul 278/18. Respingerea cererii de chemare in judecata Articolul 278/19. Returnarea cererii de chemare in judecata Articolul 278/20. Intentarea procesului Articolul 278/21. Masurile luate de judecator in vederea pregatirii materialelor pentru judecarea pricinii in sedinta Articolul 278/22. Termenele judecarii litigiilor Articolul 278/23. Modul desfasurarii sedintei Articolul 278/24. Actele judecatoresti Articolul 278/25. Aminarea judecarii pricinii Articolul 278/26. Suspendarea procesului si reinceperea lui Articolul 278/27. Clasarea procesului Articolul 278/28. Lasarea cererii fara examinare Articolul 278/29. Schimbarea temeiului sau a obiectului actiunii, schimbarea marimii cerintelor, renuntarea la actiune, recunoasterea actiunii Articolul 278/30. Drepturile instantei judecatoresti economice la adoptarea si executarea hotaririi Articolul 278/31. Procesele-verbale Articolul 278/32. Judecarea in prima instanta a litigiilor economice date in competenta Judecatoriei Economice a Republicii Moldova Articolul 278/33. Apelul Articolul 278/34. Persoanele care pot declara apel Articolul 278/35. Judecarea apelului Articolul 278/36. Termenul de declarare a apelului Articolul 278/37. Returnarea apelului Articolul 278/38. Intentarea procesului in apel Articolul 278/39. Dovezile de apel Articolul 278/40. Procedura de judecare a apelului Articolul 278/41. Renuntarea la apel Articolul 278/42. Limitele judecarii apelului Articolul 278/43. Temeiuri pentru modificarea sau anularea hotaririi Articolul 278/44. Hotaririle supuse recursului Articolul 278/45. Persoanele care pot declara recurs Articolul 278/46. Termenul de declarare a recursului Articolul 278/47. Modul depunerii recursului Articolul 278/48. Judecarea recursului Articolul 278/49. Temeiurile pentru depunerea recursului Articolul 278/50. Returnarea recursului Articolul 278/51. Intentarea procesului in recurs Articolul 278/52. Suspendarea executarii hotaririlor Articolul 278/53. Procedura de judecare a recursului Articolul 278/54. Renuntarea la recurs Articolul 278/55. Termenul de judecare a recursului Articolul 278/56. Limitele judecarii recursului Articolul 278/57. Imputernicirile instantei de recurs Articolul 278/58. Temeiurile pentru modificarea sau anularea hotaririi Articolul 278/59. Recursul asupra incheierilor Articolul 278/60. Recurs la Curtea Suprema de Justitie Articolul 278/61. Judecarea recursului Articolul 278/62. Executarea actelor judiciare Articolul 278/63. Eliberarea titlului executor Articolul 278/64. Cuprinsul titlului executor Articolul 278/65. Termenul de prezentare a titlului executor spre executare Articolul 278/66. Raspunderea pentru neexecutarea actului judiciar --------------------------------------- | Partea 10. Articolele 279 - 316 | --------------------------------------- TITLUL AL TREILEA CAILE ORDINARE DE ATAC CAPITOLUL AL TREIZECI SI PATRULEA APELUL Articolul 279. Hotaririle supuse apelului Articolul 280. Persoanele care pot declara apel Articolul 281. Executarea hotaririi Articolul 282. Termenul de declarare a apelului Articolul 283. Renuntarea la apel Articolul 284. Repunerea in termen Articolul 285. Depunerea apelului Articolul 286. Cuprinsul cererii de apel Articolul 287. Copiile de pe cererile de apel si inscrisuri Articolul 288. Alaturarea la apel Articolul 289. Actiunile instantei de judecata dupa primirea apelului Articolul 290. Stabilirea termenului de judecare a pricinii Articolul 291. Retragerea apelului Articolul 292. Renuntarea reclamantului la actiune si tranzactia de impacare a partilor Articolul 293. Aminarea judecarii apelului Articolul 294. Prezentarea dovezilor si cererilor in instanta de apel Articolul 295. Modul de judecare a pricinii in instanta de apel Articolul 296. Limitele judecarii apelului Articolul 297. Imputernicirile instantei de apel Articolul 298. Darea deciziei Articolul 299. Cuprinsul deciziei Articolul 300. Anuntarea deciziei Articolul 301. Indicatiile instantei de apel CAPITOLUL AL TREIZECI SI CINCILEA RECURSUL Articolul 302. Hotaririle supuse recursului Articolul 303. Persoanele care pot declara recurs Articolul 304. Efectul suspensiv al recursului Articolul 305. Termenul de declarare a recursului Articolul 306. Declararea, renuntarea si retragerea recursului Articolul 307. Alaturarea la recurs Articolul 308. Actele instantei la primirea recursului Articolul 309. Temeiurile pentru depunerea recursului Articolul 310. Actele instantei de recurs Articolul 311. Judecarea pricinii Articolul 312. Limitele judecarii pricinii Articolul 313. Imputernicirile instantei de recurs Articolul 314. Decizia instantei de recurs si dispozitiile de procedura Articolul 315. Indicatiile instantei de recurs Articolul 316. Hotaririle irevocabile --------------------------------------- | Partea 11. Articolele 317 - 335/1 | --------------------------------------- TITLUL AL PATRULEA CAILE EXTRAORDINARE DE ATAC CAPITOLUL AL TREIZECI SI SASELEA CONTESTATIA IN ANULARE Articolul 317. Temeiurile contestatiei in anulare Articolul 318. Persoanele care au dreptul la contestatie in anulare Articolul 319. Termenul de depunere a contestatiei in anulare Articolul 320. Depunerea contestatiei in anulare Articolul 321. Suspendarea executarii hotaririi Articolul 322. Stabilirea termenului de judecata Articolul 323. Termenul de judecare a contestatiei Articolul 324. Judecarea contestatiei in anulare CAPITOLUL AL TREIZECI SI SAPTELEA REVIZUIREA HOTARIRILOR Articolul 325. Temeiurile revizuirii Articolul 326. Instanta competenta Articolul 327. Cererea de revizuire a hotaririlor Articolul 328. Termenul pentru depunerea cererii de revizuire Articolul 329. Judecarea cererii de revizuire Articolul 330. Decizia instantei cu privire la revizuire CAPITOLUL AL TREIZECI SI SAPTELEA/1 DEMERSUL IN INTERESUL LEGII SI RECURSUL IN ANULARE Articolul 331. Demersul in interesul legii Articolul 332. Recursul in anulare Articolul 333. Cazurile in care se poate declara recurs in anulare Articolul 334. Termenul de declarare a recursului in anulare Articolul 335. Declararea si retragerea recursului in anulare Articolul 335/1. Judecarea recursului in anulare --------------------------------------- | Partea 12. Articolele 336 - 368 | --------------------------------------- TITLUL AL CINCILEA EXECUTAREA HOTARIRILOR JUDECATORESTI CAPITOLUL AL TREIZECI SI OPTULEA DISPOZITII GENERALE Articolul 336. Hotaririle instantelor de judecata si ale altor organe, care urmeaza sa fie executate Articolul 337. Documentele de esecutare silita Articolul 338. Eliberarea titlului executor Articolul 339. Eliberarea mai multor titluri executorii pe baza unei singure hotaririi Articolul 340. Cuprimsul titlului executor Articolul 341. Eliberarea unui duplicat al titlului executor Articolul 342. Raspunderea pentru pierderea titlului executor Artilolul 343. Prezentarea documentului de executare silita spre executare Articolul 344. Termenele de prezentare a documentelor de executare silita spre executare Articolul 345. Intreruperea termenului de prescriptie stabilit pentru prezentarea documentului de executare silita Articolul 346. Repunerea in termen pentru prezentarea documentului de executare silita spre executare Articolul 347. Executorii judecatoresti Articolul 348. Obligativitatea cerintelor executorului judecatoresc Articolul 349. Controlul asupra executarii hotaririlor Articolul 350. Recuzarea executorului judecatoresc Articolul 351. Locul de executare Articolul 352. Cind se pot efectua actele de executare Articolul 353. Dreptul creditorului-urmaritor si al debitorului de a asista la executarea hotaririi Articolul 354. Lamurirea hotaririi care urmeaza sa fie executata Articolul 355. Aminarea sau esalonarea executarii hotaririi; schimbarea modului si ordinii de executare a hotaririi Articolul 356. Cautarea debitorului Articolul 357. Propunerea de a executa de buna voie hotarirea Articolul 358. Executarea silita a hotaririi Articolul 358/1. Executarea silita a deciziei procurorului de evacuare pe cale administrativa Articolul 359. Masurile de executare silita Articolul 360. Cercetarea locuintei debitorului Articolul 361. Aminarea executarii Articolul 362. Obligatia judecatorului de a suspenda executarea Articolul 363. Dreptul judecatorului de a suspenda executarea Articolul 364. Termenele de suspendare a executarii Articolul 365. Incetarea executarii Articolul 366. Cazurile cind documentul de executare silita se restituie creditorului-urmaritor Articolul 367. Examinarea chestiunilor privind suspendarea sau incetarea executarii si restituirea documentului de executare silita catre creditorul-urmaritor Articolul 368. Cheltuielile pentru executarea hotaririlor instantelor judecatoresti si ale altor organe --------------------------------------- | Partea 13. Articolele 369 - 405 | --------------------------------------- CAPITOLUL AL TREIZECI SI NOUALEA EXECUTAREA HOTARIRILOR IN PRIVINTA CETATENILOR Articolul 369. Urmarirea bunurilor debitorului Articolul 370. Bunurile care nu pot fi urmarite Articolul 371. Sechestrarea bunurilor debitorului Articolul 372. Intocmirea opisului bunurilor urmarite ale debitorului Articolul 373. Cuprinsul proceului-verbal de sechestrare a bunurilor Articolul 374. Evaluarea bunurilor debitorului Articolul 375. Pastrarea bunurilor sechestrate Articolul 376. Pastrarea obiectelor de valoare ridicate de la debitor Articolul 377. Raspunderea custodelui Articolul 378. Sechestrarea cladirilor de locuit Articolul 379. Determinarea cotei-parti ce revine debitorului dintr-o proprietate in devalmasie Articolul 380. Urmarirea salariului debitorului Articolul 381. Marimea retinerilor din salariu si din alte categorii de venituri ale debitorului Articolul 382. Urmarirea cistigului debitorului condamnat la munca fara privatiune de libertate Articolul 383. Urmarirea altor venituri ale debitorului, in afara de salariu Articolul 384. Urmarirea indemnizatiilor platite pe linia asigurarilor sociale si a ajutoarelor acordate de casele de ajutor reciproc Articolul 385. Sumele care nu pot fi urmarite Articolul 386. Procedura de urmarire a salariului si a altor categorii de venituri ale debitorului Articolul 386/1. Obligatia administratiei si a debitorului de a comunica executorului executorului judecatoresc si persoanei care primeste pensia de intretinere schimbarea locului de munca al debitorului Articolul 387. Controlul asupra efectuarii juste si la timp a retinerilor din salariu Articolul 388. Urmarirea sumelor de bani si bunurilor care se afla la terte persoane Articolul 389. Punerea sechestrului pe bunurile care se afla la alte persoane Articolul 390. Urmarirea depunerilor facute de cetateni la casele de economii ale statului Articolul 391. Efectele neindeplinirii cerintelor executorului judecatoresc Articolul 392. Vinzarea bunurilor sechestrate Articolul 393. Vinzarea bunurilor ce urmeaza a fi trecute in proprietatea statului Articolul 394. Vinzarea obiectelor de valoare Articolul 395. Vinzarea bunurilor in comision Articolul 396. Vinzarea cladirilor de locuit la licitatie publica Articolul 397. Anunturile despre vinzarea la licitatie Articulul 398. Persoanele, care nu au dreptul de a participa la licitatii Articolul 399. Efectarea licitatiei Articolul 400. Cazurile cind se considera ca licitatia nu a avut loc Articolul 401. Efectele in cazul cind s-a declarat ca licitatia nu a avut loc Articolul 402. Anularea licitatiei Articolul 403. Remiterea catre creditorul-urmaritor a obiectelor aratate in hotarirea instantei Articolul 404. Executarea hotaririi care obliga pe debitor sa indeplineasca anumite acte Articolul 405. Efectele neexecutarii hotaririi cu privire la restabilirea in serviciu --------------------------------------- | Partea 14. Articolele 406 - 431 | --------------------------------------- CAPITOLUL AL PATRUZECELEA EXECUTAREA HOTARIRILOR IN PRIVINTA INTREPRINDERILOR, INSTITUTIILOR, ORGANIZATIILOR DE STAT, COLHOZURILOR, ALTOR ORGANIZATII COOPERATISTE, ASOCIATIILOR LOR, ALTOR ORANIZATII OBSTESTI Articolul 406. Aplicarea regulilor generale Articolul 407. Urmarirea mijloacelor banesti Articolul 408. Procedura de urmarire a mijloacelor banesti Articolul 408/1. Urmarirea bunurilor proprietate publica a statului Articolul 409. Exclus Articolul 410. Exclus Articolul 411. Exclus Articolul 412. Vinzarea bunurilor Articolul 413. Procedura de urmarire in caz de lichidare a organizatiei CAPITOLUL AL PATRUZECI SI UNULEA DISTRIBUIREA INTRE CREDITORII-URMARITOR A SUMELOR REALIZATE PRIN URMARIRE Articolul 414. Predarea sumelor realizate prin urmarire creditorilor-urmaritori Articolul 415. Alaturarea la urmarire Articolul 416. Ordinea satisfaceii pretentiilor creditorilor- urmaritori Articolul 417. Urmaririle de categoria intiia Articolul 418. Urmaririle de categoria a doua Articolul 419. Urmaririle de categoria a treia Articolul 420. Urmaririle de categoria a patra Articolul 421. Urmaririle de categoria a cincea Articolul 422. Urmarirea bunurilor date in gaj Articolul 423. Exclus Articolul 424. Executarea sentintei in partea privitoare la confiscarea bunurilor Articolul 425. Tabloul de imparteala intocmit de executorul judecatoresc CAPITOLUL AL PATRUZECI SI DOILEA APARAREA DREPTURILOR DEBITORULUI SI ALE ALTOR PERSOANE IN CADRUL EXECUTARII UNEI HOTARIRI JUDECATORESTI Articolul 426. Recursul impotriva actelor executorului judecatoresc Articolul 427. Apararea drepturilor altor persoane in cadrul executarii hotaririi Articolul 428. Intoarcerea executarii Articolul 429. Solutionarea de catre prima instanta a chestiunii intoarcerii executarii Articolul 430. Solutionarea de catre instanta de recurs a chestiunii intoarcerii executarii hotaririi Articolul 431. Cazurile de limitare a intoarcerii executarii --------------------------------------- | Partea 15. Articolele 432 - 437, | | anexele 1,2,3 | --------------------------------------- TITLUL AL SASELEA DREPTURILE PROCEDURALE CIVILE ALE CETATENILOR STRAINI SI ALE PERSOANELOR FARA CETATENIE. ACTIUNILE INTENTATE STATELOR STRAINE, DELEGATIILE JUDECATORESTI HOTARIRILE INSTANTELOR DE JUDECATA STRAINE, TRATATELE INTERNATIONALE Articolul 432. Drepturile procedurale civile ale cetatenilor straini, ale intreprinderilor si organizatiilor straine Articolul 433. Drepturile procedurale civile ale persoanelor fara cetatenie Articolul 433/1. Competenta instantelor de judecata ale Republicii Moldova in pricinile civile in legatura cu litigiile, la care participa cetateni staini, persoane fara cetatenie, intreprinderi si organizatii straine, precum si in legatura cu litigiile in care macar una din parti locuieste in strainatate Articolul 434. Actiunile intentate statelor straine. Imunitatea diplomatica Articolul 435. Executarea delegatiilor date de instantele de judecata straine si adresarea delegatiilor de catre instantele de judecata ale Republicii Moldova in instantele de judecata straine Articolul 436. Executarea hotaririlor instantelor de judecata si ale organelor de arbitraj straine Articolul 437. Tratatele internationale ANEXA Nr.1 LISTA categoriilor de bunuri care nu pot fi urmarite pe baza documentelor de executare silita ANEXA Nr.2 Reconstituirea dosarelor pierdute, continind acte de procedura judiciara sau de executare ANEXA Nr.3 Exclusa TITLUL INTII DISPOZITII GENERALE CAPITOLUL INTII DISPOZITII DE BAZA Articolul 1. Legislatia cu privire la procedura civila Procedura de judicare a pricinilor civile de catre instantele de judecata ale Republicii Moldova este stabilita de prezentul cod si de alte legi. Legislatia cu privire la procedura civila stabileste modul de judecare a pricinilor ce izvorasc din raporturile juridice civile, economice, de munca, de familie, a pricinilor in materie de contencios administrativ si a pricinilor cu procedura speciala. Pricinile in materie de contencios administrativ si pricinile cu procedura speciala se judeca potrivit regulilor generale de procedura, cu unele exceptii, stabilite de legislatie. [Art.1 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 2. Sarcinile procedurii civile Sarcinile procedurii civile sint de a apara in judecata si a realiza drepturile si libertatile cetatenilor si asociatiilor acestora, interesele intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor, precum si de a apara orinduirea statala si constitutionala a Republicii Moldova de orice atentat. In scopul infaptuirii acestor sarcini, legislatia procedurii civile stabileste competenta instantelor de judecata, modul de organizare si desfasurare a procesului civil, precum si de executare a hotaririlor judecatoresti. [Art.2 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 3. Procedura in pricinile civile La judecarea pricinilor civile, instantele de judecata aplica legile de procedura civila care sint in vigoare la data judecarii pricinii in instanta de judecata, infaptuirii diferitelor acte de procedura sau executarii hotaririlor judecatoresti. [Art.3 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 4. Accesul liber la justitie Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la satisfactie efectiva din partea instantelor de judecata competente impotriva actelor care violeaza drepturile, libertatile si interesele sale legitime. [Art.4 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 5. Pornirea pricinii civile de catre instanta de judecata Instanta de judecata incepe judecarea pricinii civile: 1) la cererea avocatului parlamentar privind apararea intereselor petitionarului ale carui drepturi si libertati constitutionale au fost incalcate; [Pct.1 introdus prin Legea nr.18-XIV din 14.05.98] 2) la cererea prefectului, in cazul cind se impune declararea invaliditatii unui act emis de o autoritate a administratiei publice locale; [Pct.2 introdus prin Legea nr.784-XIV din 03.02.2000, pct.2-4 devin 3-5] 3) la cererea persoanei, fizice sau juridice, care se adreseaza pentru apararea unui drept al sau ori a unui interes ocrotit prin lege; [Pct.3 (2)(1) completat prin Legea nr.942-XIII din 18.07.96] 4) la cererea procurorului, in cazul in care este necesar a apara drepturile si interesele legitime ale minorilor, persoanelor in virsta, handicapatilor, interesele statului si societatii ce tin de: a) protectia mediului inconjurator; b) capacitatea de aparare a tarii; c) buget; d) proprietatea aflata in posesia exclusiva a statului; e) considerarea contractelor care lezeaza interesele statului ca fiind nule; f) considerarea actelor juridice (normative si fara caracter normativ) ce sint in contradictie cu legea, emise de ministere, departamente, de alte organe, precum si de intreprinderi, institutii si oeganizatii, anularea actelor si actiunilor savirsite prin coruptie si protectionism in cazul in care este respins recursul procurorului referitor la aceste acte; [Lit.f) completata prin Legea nr.1375 din 19.11.97] g) perceperea in venitul statului a bunurilor dobindite sau economisite fara temeiuri legale; h) anularea inregistrarii intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor in cazul incalcarii modului stabilit de constituire a acestora sau al necorespunderii actelor de constituire prevederilor legislatiei si de incasarea veniturilor obtinute nelegitim de acestea; i) lichidarea intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor in temeiurile stabilite de lege si de incasarea veniturilor obtinute nelegitim de acestea; j) alte cazuri prevazute de lege; [Pct.4 (3)(2) in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] 5) la cererea organelor administratiei de stat, sindicatelor, intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor de stat, unitatilor militare, a colhozurilor, a altor organizatii cooperatiste, a asociatiilor lor, a altor organizatii obstesti sau a cetatenilor in cazul cind, potrivit legii, ei se pot adresa instantei de judecata pentru apararea drepturilor si intereselor altor persoane. In cauzele legate de intentarea actiunii se depun cererii de deschidere a unui proces, in cazurile, ce decurg prin raporturile juridice administrative, si in cauzele de procedura speciala - plingeri si cereri. 6) la cererea organelor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, in cazul in care este necesara apararea drepturilor si intereselor economice ale statului, protejarea carora tine de competenta acestora. [Pct.6 introd. prin Legea N 1146-XV din 20.06.2002] [In redactia Legii nr.1156-XII din 04.08.92] [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 6. Infaptuirea justitiei pe principiul egalitatii cetatenilor in fata legii si a judecatii Justitia in procesele civile se infaptuieste numai de catre instantele de judecata pe principiul egalitatii tuturor cetatenilor in fata legii si a judecatii, fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica, avere sau de origine sociala, precum si de alte imprejurari. [Art.6 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 7. Judecarea pricinilor civile Pricinile civile se judeca in prima instanta de un singur judecator sau de un complet de judecata. In instanta de apel si in instanta de recurs, pricinile se judeca de un complet de judecata. [Art.7 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 8. Independenta judecatorilor si supunerea lor numai legii La infaptuirea justitiei, judecatorii sint independenti si se supun numai legii. Judecatorii judeca pricinile in baza legii si in conditii care exclud orice presiune asupra lor. Mitingurile, demonstratiile si alte actiuni desfasurate la o distanta mai mica de 25 de metri de localul in care se infaptuieste justitia, daca au scopul de a exercita presiuni asupra judecatorilor, se califica drept imixtiune in activitatea lor. In cazul imixtiunii in activitatea judecatorilor si instantelor de judecata cu scopul de a influenta infaptuirea justitiei, judecatorul sau instanta de judecata reactioneaza in modul prevazut de lege. [Art.8 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 9. Limba de procedura si dreptul la interpret Procedura judiciara se desfasoara in limba moldoveneasca. Persoanele care nu poseda sau nu vorbesc limba moldoveneasca au dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi in instanta prin interpret. Procedura judiciara se poate efectua si intr-o limba acceptabila pentru majoritatea persoanelor care participa la proces. In cazul in care procedura judiciara se efectueaza in alta limba, documentele procesuale judiciare se intocmesc in mod obligatoriu si in limba moldoveneasca. [Art.9 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 10. Caracterul public al dezbaterilor judiciare si principiul contradictorialitatii Sedintele de judecata sint publice. Judecarea proceselor in sedinta inchisa se efectueaza numai in cazurile stabilite prin lege, cu respectarea normelor de procedura. Instanta de judecata poate sa dispuna judecarea pricinii in sedinta inchisa daca dezbaterea publica ar putea vatama partile, ordinea publica sau moralitatea sau este in contradictie cu interesele pastrarii secretului de stat, precum si in alte cazuri prevazute de lege. Persoanele care nu au atins virsta de saisprezece ani si cele care se prezinta intr-o tinuta necuviincioasa pot fi indepartate din sala de sedinta. Hotaririle instantelor de judecata in toate cazurile se pronunta public. Judecarea pricinilor se infaptuieste in conformitate cu principiul contradictorialitatii. [Art.10 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 11. Aplicarea legislatiei la judecarea pricinilor Instantele de judecata la judecarea pricinilor aplica Constitutia, legile, regulamentele si hotaririle Parlamentului, decretele Presedintelui Republicii Moldova, hotaririle si dispozitiile Guvernului, actele organelor centrale si locale ale administratiei publice, precum si tratatele internationale la care Republica Moldova este parte. Dispozitiile privind drepturile si libertatile fundamentale ale omului se aplica in conformitate cu prevederile articolului 4 din Constitutie. Instanta de judecata nu este in drept sa aplice legea sau un alt act normativ care este in contradictie cu Constitutia. Daca in procesul judecarii pricinii instanta de judecata stabileste ca norma de drept ce urmeaza a fi aplicata este in contradictie cu prevederile Constitutiei si este expusa intr-un act normativ care, conform Constitutiei, se supune controlului constitutionalitatii, examinarea pricinii se suspenda si instanta de judecata inainteaza Curtii Supreme de Justitie propunerea de a sesiza Curtea Constitutionala. Curtea Suprema de Justitie examineaza propunerea si, fara sa se expuna asupra ei, se adreseaza Curtii Constitutionale cu o sesizare intocmita in conformitate cu articolul 39 din Codul jurisdictiei constitutionale. Daca in procesul judecarii pricinii se stabileste ca norma de drept ce urmeaza a fi aplicata este in contradictie cu prevederile legii si este expusa intr-un act normativ care, conform Constitutiei, nu se supune controlului constitutionalitatii, instanta va proceda in conformitate cu legea. Organul sau persoana cu functii de raspundere care a emis un act normativ ce nu corespunde cerintelor legislatiei va fi informata despre aceasta de catre instanta de judecata. In cazul cind nu exista o lege care sa reglementeze raportul litigios, instanta va aplica legea care reglementeaza raporturi similare si care nu este in contradictie cu prevederile Constitutiei, iar in lipsa unei asemenea legi, instanta se va calauzi de principiile fundamentale ale legislatiei, continutul si sensul carora deriva din dispozitiile constitutionale. [Art.11 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 12. Aplicarea legislatiei altor state Legislatia unui stat strain se aplica in conformitate cu legea sau tratatul international la care Republica Moldova este parte. La aplicarea legii sau altui act juridic al unui stat strain, instanta stabileste existenta acestuia si continutul dispozitiilor lui, precum si constata practica aplicarii in statul respectiv. In scopul stabilirii existentei legii sau a altui act juridic al unui stat strain si continutului acestuia, instanta se adreseaza, in modul stabilit, organelor competente ale Republicii Moldova pentru acordarea ajutorului necesar. Daca este imposibil a stabili existenta legii sau altui act juridic al unui stat strain si continutul acestuia, desi au fost intreprinse masuri, instanta aplica legea interna respectiva sau alt act juridic intern. [Art.12 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 13. Formarea practicii judiciare Curtea Suprema de Justitie, in cadrul procedurii civile, emite hotariri explicative in chestiunile de practica judiciara care nu au caracter obligatoriu pentru instantele de judecata la judecarea pricinilor. [Art.13 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 14. Obligativitatea hotaririlor instantelor de judecata Hotaririle instantelor de judecata sint obligatorii. Neexecutarea lor atrage raspundere in conformitate cu legea. Participantii la proces pot ataca hotarirea instantei de judecata in modul stabilit de lege. [Art.14 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [Art.15 exclus prin Legea din 09.12.94] CAPITOLUL AL DOILEA COMPUNEREA INSTANTEI DE JUDECATA. RECUZARILE Articolul 16. Completele de judecata Pricinile civile se judeca in prima instanta de un singur judecator sau de un complet format din 3 judecatori. In instanta de apel si in instanta de recurs, pricinile se judeca de un complet format din 3 judecatori. Colegiul largit al Curtii Supreme de Justitie judeca recursurile impotriva hotaririlor adoptate de curte in prima instanta intr-un complet format din 5 judecatori. Plenul Curtii Supreme de Justitie judeca demersurile Procurorului General in interesul legii si recursurile lui in anulare impotriva hotaririlor judecatoresti cu participarea a cel putin doua treimi din numarul total al judecatorilor Curtii Supreme de Justitie. [Art.16 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [Art.16 modificat prin Legea nr.997-XII din 01.04.92] Articolul 17. Modul de solutionare a chestiunilor de catre instanta de judecata In organele judecatoresti de prima instanta toate chestiunile care se ivesc in timpul judecarii pricinii se solutioneaza de judecator personal sau de judecatori cu majoritate de voturi. In Plenul Curtii Supreme de Justitie in caz de paritate de voturi, date pentru si impotriva protestului, acesta este considerat respins. [Partea 1 art.17 modificata prin Legea nr.942-XIII din 18.07.96] In timpul solutionarii fiecarei chestiuni nici unul dintre judecatori nu are dreptul sa se abtina de la vot. Presedintele sedintei voteaza ultimul. Judecatorul, ramas in minoritate, are dreptul sa-si expuna in scris opinia separata, care se alatura la dosar, dar nu se citeste in sedinta. [Partea 3 art.17 modificata prin Legea nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Legii nr.758-XII din 18.10.91] [In redactia Ucazului din 06.05.82] [Art.18 exclus prin Legea nr.758-XIII din 18.10.91] Articolul 19. Temeiurile de recuzare a judecatorului Judecatorul nu poate participa la judecarea pricinii si urmeaza sa fie recuzat: 1) daca la judecarea anterioara a procesului dat a participat in calitate de martor, expert, interpret, reprezentant, procuror, grefier; 2) daca este interesat personal, direct sau indirect in procesul dat sau daca exista alte imprejurari care pun la indoiala nepartinirea lui; 3) daca el personal, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii ori cind este sot, ruda pina la al treilea grad inclusiv sau afin cu vreuna din parti sau cu alti participanti la proces; [Pct.3 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] 4) daca sotul in viata si nedivortat este ruda a uneia din parti pina la al treilea grad inclusiv sau afin sau daca, fiind decedat ori divortat, au ramas copii; [Pct.4 introdus prin Legea nr.942-XIII din 18.07.96] 5) daca este tutore sau curator al uneia din parti. [Pct.5 introdus prin Legea nr.942-XIII din 18.07.96] Din completul care judeca pricina nu pot face parte persoane care sint rude intre ele. [In redactia Legii nr.758-XII din 18.10.91] [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 20. Inadmisibilitatea participarii repetate a judecatorului la judecarea pricinii Judecatorul care a luat parte la judecarea unei pricini nu mai poate participa la judecarea aceleiasi pricini intr-o instanta superioara sau la rejudecarea pricinii dupa anularea hotaririi in instanta de apel sau in instanta de recurs. Regula stabilita in prezentul articol nu se extinde asupra Plenului Curtii Supreme de Justitie. [Art.20 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 21. Temeiurile de recuzare a expertului, interpretului si grefierului Temeiurile de recuzare a judecatorului, aratate in articolul 19 din prezentul Cod, se extind si asupra expertului, interpretului si grefierului. Expertul, afara de aceasta, nu poate participa la judecarea pricinii: 1) daca depinde sau a depins, pe linie de serviciu sau pe alta linie de parti sau de alti participanti la proces; 2) daca a efectuat o revizie, ale carei materiale au servit drept baza pentru pornirea procesului civil dat; 3) daca se va constata, ca el nu este competent. Faptul participarii, expertului, interpretului, sau grefierului la judecarea anterioara a pricinii, respectiv, in calitate de expert, interpret sau grefier nu constituie un temei pentru recuzarea lor. [Art.21 modificat prin Legea nr.942-XIII din 18.07.96] [Art.22 exclus prin Legea nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 23. Cererea de recuzare Daca exista imprejurarile aratate in articolele 19-22 din prezentul Cod, judecatorul, expertul, interpretul sau grefierul este obligat el insusi sa declare, ca se recuza. [Partea 1 art.23 modificata prin Legea nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Ucazului din 06.05.82] Pentru aceleasi motive recuzarea poate fi propusa de participantii la proces. Recuzarea trebuie sa fie motivata si propusa inainte de inceperea judecarii pricinii in fond. Propunerea de recuzare poate fi facuta mai tirziu, numai daca persoana care propune recuzarea a aflat motivul recuzarii dupa ce a inceput judecarea pricinii. Daca imprejurarile aratate au devenit cunoscute instantei de judecata dupa ce a inceput judecarea pricinii, instanta este obligata sa le comunice in sedinta de judecata in scopul solutionarii chestiunii recuzarii. Articolul 24. Procedura solutionarii propunerii de recuzare Cind se face o propunere de recuzare instanta trebuie sa asculte persoana a carei recuzare s-a propus, daca ea doreste sa dea explicatii, precum si parerile participantilor la proces. Recuzarea judecatorului se hotaraste de instanta respectiva in alt complet de judecata. Cel recuzat nu poate sa participe la judecarea recuzarii. In cazul cind nu se poate forma un nou complet de judecata, precum si in cazul cind sint recuzati toti judecatorii, recuzarea se hotaraste de instanta ierarhic superioara respectiva. Recuzarea tuturor judecatorilor unui colegiu se hotaraste de alt colegiu. Incheierea prin care s-a admis sau respins recuzarea judecatorilor nu este supusa nici unei cai de atac, cu exceptia cazurilor cind se ataca odata cu fondul. [Alin.2,3,4,5 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [Art.24 modificat prin Legea nr.997-XII din 01.04.92] Articolul 25. Efectele admiterii cererii de recuzare In caz de recuzare a judecatorului sau a intregului complet de judecata, pricina se judeca in alt complet de judecata sau se stramuta la o alta instanta de acelasi grad daca nu se poate forma un alt complet de judecata. Instanta ierarhic superioara investita cu judecarea cererilor de recuzare, prevazute de articolul 24 alineatul 3, va dispune stramutarea pricinii la o instanta de acelasi grad in cazul cind cererea de recuzare este intemeiata. Daca cererea este respinsa, pricina se inapoiaza instantei spre judecare. Daca pricina se judeca la Curtea Suprema de Justitie, in caz de recuzare a unui judecator sau a intregului complet de judecata, pricina se judeca de un alt complet de judecata, iar daca nu se poate forma un alt complet de judecata din acelasi colegiu, se transmite altui colegiu al curtii. [Art.25 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] CAPITOLUL AL TREILEA COMPETENTA DUPA MATERIE [Cap.III in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 26. Competenta judecatoriilor de sector si municipale Judecatoriile de sector si municipale judeca in prima instanta: 1) toate procesele privind raporturile juridice civile, de familie, de munca, funciare etc. daca macar una din partile in litigiu este un cetatean, cu exceptia cazurilor date prin lege in competenta altor organe sau instante de judecata; 2) plingerile impotriva actelor organelor administratiei publice locale, intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor, precum si ale persoanelor cu functii de raspundere, savirsite cu incalcarea legii sau depasirea imputernicirilor si care lezeaza drepturile cetatenilor; 3) pricinile cu procedura speciala enumerate in articolul 244 din prezentul cod; 4) alte pricini date prin lege in competenta sa. [Art.26 modificat prin Legea nr.762-XIV din 24.12.99] [Art.26 modificat prin Legea nr.488-XII din 07.02.91] Articolul 27. Competenta instantelor judecatoresti economice Instantele judecatoresti economice judeca litigiile economice ce izvorasc din raporturile juridice civile, administrative si din alte raporturi: 1) intre persoanele juridice; 2) intre cetatenii care practica activitate de intreprinzator fara a fi persoana juridica, insa avind statut de intreprinzator ca persoana fizica, dobindit in modul stabilit de lege. Instantele judecatoresti economice judeca litigiile economice ce se refera in mod prioritar la: 1) divergentele in legatura cu contractele a caror incheiere este stabilita de lege sau cu inaintarea in judecata a divergentelor ce izvorasc din incheierea contractelor in baza acordului comun dintre parti; 2) neindeplinirea sau indeplinirea neconstiincioasa a obligatiilor; 3) recunoasterea dreptului de proprietate; 4) revendicarea de catre proprietar sau de catre un alt posesor legal al unui bun aflat in posesia nelegitima a unei alte persoane; 5) incalcarea dreptului de proprietate sau de posesie legitima care nu este legata de pierderea dreptului de posesie asupra unui bun; 6) repararea prejudiciilor; 7) recunoasterea nulitatii (in tot sau in parte) actelor organelor administratiei publice si ale altor organe care nu au caracter normativ si care sint in contradictie cu legea sau cu un alt act normativ ce lezeaza drepturile sau interesele legitime ale vreunei organizatii sau cetatean; 8) apararea onoarei, demnitatii si reputatiei profesionale; 9) recunoasterea inexecutabilitatii titlului executor sau a unui alt document incontestabil in baza caruia se exercita urmarirea in mod incontestabil (fara accept); 10) cererile impotriva refuzului sau eschivarii de la inregistrarea de stat a intreprinderii persoana fizica sau juridica in termen, precum si in alte cazuri cind o astfel de inregistrare e prevazuta de lege; 11) incasarea de la intreprinzatori persoane fizice si juridice de catre organele administratiei publice si de catre alte organe ce exercita functii de control a amenzilor si altor plati daca legea nu prevede incasarea lor pe cale incontestabila (fara accept); 12) insolvabilitatea (falimentul) intreprinderilor persoane fizice si juridice; 13) constatarea faptelor ce au valoare juridica pentru aparitia, modificarea si incetarea drepturilor intreprinderilor persoane fizice si juridice in activitatea de intreprinzator sau in alta activitate economica. In cazurile prevazute de lege, de competenta instantelor judecatoresti economice tin si alte litigii economice, precum si alte pricini, cu participarea formatiunilor fara statut de persoana juridica si a cetatenilor fara statut de intreprinzator individual. Instantele judecatoresti economice solutioneaza pricinile ce tin de competenta lor cu participarea organizatiilor si cetatenilor Republicii Moldova, precum si organizatiilor straine, organizatiilor cu investitii straine, a cetatenilor straini, apatrizilor care practica activitate de intreprinzator, daca prin contractul international nu se stabileste altfel. Instantele judecatoresti economice examineaza cererile cu caracter economic pentru apararea intereselor de stat si alte pricini date prin lege in competenta lor. Articolul 28. Competenta instantelor judecatoresti militare Instantele judecatoresti militare judeca in prima instanta: 1) actiunile civile ale unitatilor militare, ale persoanelor fizice si juridice privind repararea prejudiciului material, cauzat prin infractiuni militare; 2) cererile de anulare a sanctiunilor disciplinare si de restabilire in functie a militarilor, colaboratorilor de politie si a altor persoane cu functii de raspundere cu statut de militar; 3) alte pricini date prin lege in competenta lor. Articolul 28/1. Competenta tribunalului Tribunalul: 1) judeca in prima instanta: a) plingerile impotriva actelor organelor administratiei publice municipale, intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor municipale precum si ale persoanelor cu functii de raspundere ale acestora, savirsite cu incalcarea legii sau cu depasirea imputernicirilor si care lezeaza drepturile cetatenilor; b) cauzele si cererile ce decurg din dreptul de autor, precum si din dreptul pentru descoperire, inventie, propunere de rationalizare si pentru model industrial; c) cauzele privind repararea pagubei pricinuite prin poluarea mediului inconjurator si folosirea nerationala a resurselor naturale; d) cererile de recunoastere, precum si cele de incuviintare a executarii silite a hotaririlor adoptate in tari straine; e) alte cauze date prin lege in competenta sa; 2) ca instanta de apel, judeca apelurile declarate impotriva hotaririlor pronuntate in prima instanta de judecatoriile de sector, municipale; [Pct.2) modificat prin Legea nr.762-XIV din 24.12.99] 3) ca instanta de recurs, judeca recursurile declarate impotriva hotaririlor pronuntate de judecatoriile de sector, municipale care nu sint supuse apelului; [Pct.3) modificat prin Legea nr.762-XIV din 24.12.99] 4) judeca, in limitele competentei sale, cauzele supuse cailor extraordinare de atac; 5) solutioneaza conflictele de competenta aparute intre judecatoriile din circumscriptia sa. Articolul 28/2. Competenta Curtii de Apel Curtea de Apel: 1) judeca in prima instanta plingerile impotriva actelor organelor administratiei publice centrale si ale persoanelor cu functii de raspundere ale acestora, savirsite cu incalcarea legii sau cu depasirea imputernicirilor si care lezeaza drepturile cetatenilor; 2) ca instanta de apel, judeca apelurile declarate impotriva hotaririlor pronuntate in prima instanta de tribunale si judecatoriile militare; 3) ca instanta de recurs, judeca recursurile declarate impotriva hotaririlor pronuntate de tribunale, judecatoriile militare care nu sint supuse apelului, precum si in alte cazuri prevazute de lege; 4) judeca, in limitele competentei sale, cauzele supuse cailor extraordinare de atac; 5) solutioneaza conflictele de competenta aparute intre tribunale sau intre judecatorii si tribunale; 6) judeca alte pricini date prin lege in competenta sa. [Pct.2), 3) modificat prin Legea nr.1171-XIII din 30.04.97] Articolul 28/3. Competenta Curtii Supreme de Justitie Curtea Suprema de Justitie: 1) judeca in prima instanta pricinile date prin lege in competenta sa; 2) ca instanta de recurs, judeca: a) recursurile impotriva hotaririlor in materie civila pronuntate in prima instanta de Curtea de Apel, Judecatoria Economica a Republicii Moldova si Curtea Suprema de Justitie; [Lit. a) compl. prin Legea N 951-XV din 4.04.2002] b) recursurile impotriva hotaririlor civile pronuntate in apel de Curtea de Apel si Judecatoria Economica a Republicii Moldova, precum si in alte cazuri prevazute de lege; [Lit. b) in red. Legii N 951-XV din 4.04.2002] 3) judeca, in limitele competentei sale, pricinile supuse cailor extraordinare de atac, inclusiv demersurile in interesul legii, si recursurile in anulare impotriva hotaririlor judecatoresti; 4) solutioneaza conflictele de competenta aparute intre tribunale si Curtea de Apel, judecatoriile economice de circumscriptie si Judecatoria Economica a Republicii Moldova, judecatoriile de drept comun si economice, precum si examineaza cererile de stramutare a pricinilor; [Pct. 4 compl. prin Legea N 951-XV din 4.04.2002] 5) exercita alte imputerniciri date prin lege in competenta sa. Articolul 29. Competenta in caz de existenta a mai multor cereri legate intre ele In cazul in care mai multe cereri legate intre ele sint de competenta mai multor instante de grad egal, ele urmeaza sa fie conexate si examinate de instanta mai intii sesizata, iar daca cererile sint de competenta diferitor instante, acestea urmeaza a fi conexate si examinate de instanta superioara in grad. Conexarea cererilor se hotaraste de instanta de judecata in competenta careia intra examinarea lor potrivit dispozitiilor alineatului intii. CAPITOLUL AL PATRULEA PARTICIPANTII LA PROCES. DREPTURILE SI OBLIGATIILE LOR Articolul 30. Participantii la proces Se considera participanti la proces: partile, tertile persoane, reprezentantii partilor si ai tertelor persoane, procurorul, organele administratiei de stat, sindicatele, intreprinderile, institutiile, organizatiile de stat, unitatile militare, colhozurile, alte organizatii cooperatiste, asociatiile lor, alte organizatii obstesti sau cetatenii care participa la proces pe temeiul prevederilor articolelor 5 si 45 din prezentul Cod; petitionarii si cetatenii interesati, organele administratiei de stat, intreprinderile, institutiile, organizatiile de stat, unitatile militare, colhozurile, alte organizatii cooperatiste, asociatiile lor, alte organizatii obstesti in pricinile enumerate in articolele 230 si 244 din prezentul Cod. [In redactia Legii nr.1156-XII din 04.08.92] [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 31. Drepturile si obligatiile participantilor la proces Participantii la proces pot sa ia cunostinta de materialele din dosar, sa faca extrase din ele, sa scoata copii, sa propuna recuzari, sa prezinte dovezi, sa participe la cercetarea dovezilor, sa puna intrebari altor participanti la proces, martorilor si expertilor, sa formuleze cereri, sa dee instantei explicatii verbale si scrise, sa prezinte argumentele si considerentele lor asupra tuturor chestiunilor, care se ivesc in cursul dezbaterilor judiciare, sa obiecteze impotriva cererilor argumentelor si considerentelor celorlalti participanti la proces, sa atace hotaririle si incheierile instantei si sa se bucure de celelalte drepturi procedurale ce le sint acordate de prezentul Cod. Participantii la procesele ce izvorasc din raporturile juridice administrative si la procesele cu procedura speciala se bucura de aceleasi drepturi si au aceleasi obligatii ca si partile, cu exceptiile stabilite de legislatie. Instanta de judecata preintimpina participantii la proces despre urmarile savirsirii sau nesavirsirii actelor de procedura si le creeaza conditii egale pentru exercitarea drepturilor si obligatiilor lor, precum si pentru examinarea completa si multilaterala a tuturor circumstantelor pricinii. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 31/1. Utilizarea mijloacelor tehnice Pentru fixarea lucrarilor sedintei de judecata, dovezilor si pentru cercetarea lor, instanta de judecata poate utiliza orice mijloc tehnic. In scopul exercitarii functiilor lor procesuale, partile pot efectua inregistrarea sonora a sedintei de judecata. Filmarea, fotografierea, inregistrarea sonora sau video a sedintelor de judecata, folosirea mijloacelor tehnice de catre alte persoane este interzisa. Incalcarea dispozitiilor prezentului articol se pedepseste dupa lege. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 32. Capacitatea de folosinta a drepturilor procedurale civile Capacitatea de a avea drepturi si obligatii procedurale civile (capacitatea de folosinta a drepturilor procedurale civile) este recunoscuta in masura egala tuturor cetatenilor Republicii Moldova, precum si intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor de stat, colhozurilor, altor organizatii cooperatiste, asociatiilor lor, altor organizatii obstesti, care se bucura de drepturile unei persoane juridice. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 33. Capacitatea de exercitiu a drepturilor procedurale civile Capacitatea de a-si exercita personal sau prin reprezentant drepturile in instanta de judecata (capacitatea de exercitiu a drepturilor procedurale civile) o au cetatenii care au ajuns la majorat, precum si persoanele juridice. Drepturile si interesele ocrotite prin lege ale minorilor in virsta de la cincisprezece pina la optsprezece ani, precum si ale cetatenilor cu capacitate de exercitiu restrinsa sint aparate in instanta de catre parintii, infietorii sau curatorii lor. Totusi, instanta este obligata sa introduca in asemenea pricini pe insisi minorii sau persoanele cu capacitate de exercitiu restrinsa. In cazurile prevazute de lege, in pricinile care izvorasc din raporturile juridice de munca, colhoznice, de casatorie si de familie si din conventiile privind dispunerea de cistigul capatat, minorii au dreptul sa-si apere personal in instanta drepturile si interesele ocrotite prin lege. Instantia va aprecia, daca este cazul sa introduca in proces parintii, infietorii sau curatorii minorilor, pentru a le acorda ajutor. Drepturile si interesele ocrotite prin lege ale minorilor care nu au implinit cincisprezece ani, precum si ale cetatenilor declarati incapabili in urma vreunei boli mintale sau a debilitatii mintale le apara in instanta rearezentantii lor legali - parintii, infietorii sau tutorii. Articolul 34. Partile Poate fi parte intr-un proces civil - reclamant sau pirit - orice cetatean, precum si orice intreprindere, institutie, organizatie de stat unitate militara, colhoz, alta organizatie cooperatista, asociatie a lor alta organizatie obsteasca, care se bucura de drepturile unei persoane juridice. Persoana, in interesul careia procesul a inceput la cererea procurorului, a organului administratiei de stat, a sindicatului, a intreprinderii, institutiei, organizatiei de stat, a unitatii militare, colhozului, altei organizatii cooperatiste, asociatiei ei, altei organizatii obstesti sau a unui cetatean (articolul 5 din prezentul Cod) este instiintata despre aceasta de catre instanta de judecata si participa la proces in calitate de reclamant, alaturi de persoana care a facut cererea. [In redactia Legii nr.1156-XII din 04.08.92] [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 35. Drepturile procedurale ale partilor Partile se bucura de drepturi procedurale egale. In afara de drepturile aratate in articolul 31 din prezentul Cod, reclamantul are dreptul sa modifice temeiul sau obiectul actiunii, sa mareasca sau sa micsoreze cuantumul pretentiilor in actiune sau sa renunte la actiune, sa ceara executarea silita a hotaririi instantei de judecata si sa asiste la actele de executare ale executorului judecatoresc. Piritul are dreptul sa recunoasca actiunea. Partile pot stinge pricina printr-o tranzactie de impacare. Instanta nu va primi renuntarea reclamantului la actiune, nici recunoasterea actiunii de catre pirit, si nu va intari tranzactia de impacare a partilor, daca aceste acte sint contrare legii sau incalca drepturile si interesele ocrotite prin lege ale vreunei persoane. Articolul 36. Obligatia partilor de a se folosi cu buna-credinta de drepturile lor Partile sint obligate a se folosi cu buna-credinta de drepturile lor procedurale. Instanta va curma orice abuz de aceste drepturi, facut in scopul de a taragana procesul sau de a induce instanta in eroare. Articolul 37. Participarea mai multor reclamati sau piriti la proces Actiunea poate fi intentata da mai multi reclamanti impreuna sau impotriva mai multor piriti. Fiecare dintre reclamanti sau piriti apare in proces independent fata de cealalta parte. Coparticipantii pot incredinta ducerea procesului unuia din ei. In cazul, cind datorita esentei raporturilor juridice sau potrivit cu prevederile legii, drepturile si interesele ocrotite de lege ale unor persoane, care nu participa la proces, ar putea fi atinse prin hotarirea judecatii, instanta este obligata sa introduca aceste persoane in proces in calitate de copiriti sau sa le comunice, ca pot interveni in proces in calitate de coreclamanti. Articolul 38. Inlocuirea partii care figureaza gresit in proces Daca in cursul dezbaterilor instanta constata, ca actiunea nu a fost intentata de persoana in drept sau ca ea nu este indreptata impotriva persoanei, care trebuie sa raspunda in actiune, ea poate, fara a inceta procesul, sa admita cu consimtamintul reclamantului, inlocuirea reclamantului sau piritului initial cu reclamantul sau piritul corespunzator. Daca reclamantul nu consimte a fi inlocuit cu o alta persoana, aceasta din urma poate interveni in proces in calitate de terta persoana formulind pretentii proprii cu privire la obiectul litigiului. In asemenea caz instanta de judecata va pune in cunostinta persoana respectiva. Daca reclamantul nu este de acord cu inlocuirea piritului cu o alta persoana, instanta poate sa introduca aceasta persoana in proces in calitate de al doilea pirit. Dupa inlocuirea reclamantului sau piritului initial, care a figurat in mod gresit in proces, dezbaterile juridice se reiau de la inceput. Articolul 39. Tertele persoane care formuleaza pretentii proprii cu privire la obiectul litigiului Tertele persoane care formuleaza pretentii proprii cu privire la obiectul litigiului pot interveni in proces pina la incheierea dezbaterilor juridice in prima istanta. Ele au toate drepturile si obligatiile pe care le are un reclamant. Tertele persoane care formuleaza pretentii proprii cu privire la obiectul litigiului pot, cu acordul partilor, intervini si in instanta de apel. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 40. Tertele persoane care nu formuleaza pretentii proprii cu privire la obiectul litigiului Tertele persoane, care nu formuleaza pretentii proprii cu privire la obiectul litigiului, pot interveni in proces alaturi de reclamant sau pirit pina la inchiderea dezbaterilor judiciare in orice instanta, daca hotarirea in proces ar putea sa inriureasca drepturile sau obligatiile lor fata de una din parti. Tertele persoane pot fi introduse in proces si la cererea partilor, procurorului sau de catre instanta de judecata din oficiu. Tertele persoane, care nu formuleaza pretentii proprii se bucura de drepturi procedurale si au obligatii procedurale ca parte in proces, cu exceptia dreptului de a modifica temeiul si obiectul actiunii de a mari sau de a micsora cuantumul pretentiilor din actiune, precum si de a renunta la actiune, de a recunoaste actiunea sau de a incheia tranzactie de impacare, de a cere executarea hotaririi, incheierii sau deciziei instantei. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 41. Introducerea tertelor persoane in procesele de restabilire in lucru In procesele privitoare la reintegrarea in serviciu a lucratorilor concediati sau transferati nelegal instanta judecatoreasca poate sa introduca din oficiu in proces, in calitate de terta persoana, alaturi de pirit, persoana cu functii de raspundere, care a dispus concedierea sau transferarea. Constatind, ca concedierea sau transferarea s-au facut cu incalcarea vadita a legii, instanta judecatoreasca este datoare, in cadrul aceluiasi proces, sa oblige persoana oficiala vinovata a compensa intreprinderii, institutiei, organizatiei de stat, colhozului, unei alte organizatii cooperatiste, asociatiei lor, unei alte organizatii obstesti dauna, cauzata in legatura cu indemnizatia pentru timpul absentei fortate de la lucru sau pentru timpul indeplinirii unei munci mai putin retribuite. [In redactia Ucazului din 06.05.82] Marimea sumelor ce urmeaza a fi platite in aceste cazuri de catre persoanele oficiale vinovate ce determina pe baza legislatiei muncii. Articolul 42. Succesiunea in drepturile procedurale In cazul iesirii uneia din parti din raportul juridic litigios sau stabilit prin hotarire (moartea cetateanului, incetarea existentei persoanei juridice, cesiunea creantei, transferarea datoriei) instanta de judecata admite inlocuirea acestei parti cu succesorul ei in drepturi. Succesiunea in drepturi este posibila in orice stadii al procesului. Toate actele savirsite in cadrul procesului pina la intervenirea succesorului in drepturi sint obligatorii pentru acesta in masura in care ele ar fi fost obligatorii pentru persoana pe care succesorul in drepturi a inlocuit-o. Articolul 43. Participarea procurorului la judecarea pricinilor Procurorul participa la judecarea pricinilor in materie civila in cazul in care actiunea este intentata la cererea sa in conditiile legii. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 44. Drepturile procedurale ale procurorului Procurorul care participa la judecarea pricinilor are dreptul sa ia cunostinta de materialele dosarului, sa declare recuzare judecatorului, grefierului si expertului in cazurile prevazute de articolele 19-21 din prezentul cod, sa prezinte dovezi, sa participe la administrarea lor, sa formuleze cereri, sa dea explicatii privind actiunea si sa indeplineasca alte actiuni procesuale prevazute de lege. Renuntarea procurorului la actiune, micsorarea cuantumului actiunii, modificarea temeiului sau obiectului actiunii nu-l lipsesc pe reclamant de dreptul de a sustine cerintele actiunii dupa achitarea taxei de stat daca ea trebuie platita odata cu depunerea cererii, cu exceptia pricinilor prevazute la art.84 alin.1 pct.1). [Alin.2 art.44 completat prin Legea nr.1444-XIII din 26.12.97] [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 45. Participarea la proces a organelor administratiei de stat, a sinidicatelor, a intreprinderilor, insti- tutiilor, organizatiilor, unitatilor militare si cetatenilor, care apara drepturile altor persoane In cazurile, prevazute de lege, organele administratiei de stat, sindicatele, intreprinderile, institutiile, organizatiile de stat, unitatile militare, colhozurile, alte organizatii cooperatiste, asociatiile lor, alte organizatii obstesti sau cetateni aparte pot sa se adreseze instantei judecatoresti cu o cerere in apararea drepturilor si a intereselor ocrotite prin lege ale altor persoane. [In redactia Legii nr.1156-XII din 04.08.92] [In redactia Ucazului din 06.05.82] In cazurile prevazute de lege organele administratiei de stat pot fi introduse de instanta in proces sau pot interveni in proces din proprie initiativa, pentru a pune concluzii in scopul indeplinirii obligatiilor ce le revin si pentru apararea drepturilor cetatenilor si intereselor statului. Articolul 46. Drepturile procedurale ale organelor administratiei de stat, sindicatelor, intreprinderilor, instituti- ilor, organizatiilor, unitatilor militare si ceta- tenilor, care apara drepturile altor persoane Daca organele administratiei de stat, sindicatele, intreprinderile, institutiile, organizatiile de stat, unitatile militare, colhozurile, alte organizatii cooperatiste, asociatiile lor, alte organizatii obstesti sau cetatenii pornesc un proces la instanta de judecata in interesul altor persoane, ele se bucura de drepturile procedurale si au obligatiile procedurale ce revin partii in proces, cu exeptia dreptului de a stinge procesul printr-o tranzactie de impacare. Renuntarea organelor sus-mentionate si a cetatenilor la cererea depusa in apararea intereselor unei alte persoane nu face ca aceasta persoana sa piarda dreptul de a cere examinarea cauzei in fond. In aceste cazuri cheltuielile de judecata urmeaza sa fie platite potrivit cu dispozitiile generale. Organele administratiei de stat, intreprinderile, institutiile, organizatiile, unitatile militare aratate in articolul 45 din prezentul Cod, prin reprezentantii lor, precum si cetatenii, pot sa ia cunostinta de materialele din dosar, sa propuna recuzari, sa dea explicatii, sa prezinte dovezi, sa participe la cercetarea dovezilor, sa formuleze cereri si sa savirseasca alte acte de procedura de lege. [In redactia Legii nr.1156-XII din 04.08.92] [in redactia Ucazului din 06.05.82] CAPITOLUL AL CINCILEA REPREZENTAREA IN INSTANTA DE JUDECATA Articolul 47. Exercitarea drepturilor procedurale in instanta de judecata prin reprezentanti Cetatenii pot exercita drepturile lor procedurale in instanta de judecata personal sau prin reprezentanti. Participarea personala a cetateanului la proces nu-l decade din dreptul de a avea in acest proces un reprezentant. In procesele lor personale juridice sint reprezentate in instanta de catre organele lor, actionind in limitele imputernicirilor ce le sint acordate prin lege, statut sau regulament, ori de catre reprezentanti. Conducatorii de organizatii, care se prezinta in calitate de organ al persoanei juridice, prezinta instantei documentele, ce atesta functia sau imputernicirile pe care le detin. Articolul 48. Persoanelor care pot fi reprezentanti in instanta de judecata Pot fi reprezentanti in instanta de judecata: 1) lucratorii intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor de stat, unitatilor militare, ai colhozurilor, ai altor organizatii cooperatiste, ai asociatiilor lor, ai altor organizatii obstesti - in procesele acestor intreprinderi, institutii, organizatii; [In redactia Legii nr.1156-XII din 04.08.92] 2) imputernicitii sindicatelor - in procesele muncitorilor si slujbasilor, membrilor colhozului, precum si ale altor persoane, ale caror drepturi si interese sint aparate de catre sindicate; 3) imputernicitii organizatiilor, carora legea, statutul sau regulamentul le acorda dreptul sa apere drepturile si interesele membrilor acestor organizatii; 4) imputernicitii organelor sau organizatiilor, carora legea, statutul sau regulamentul le acorda dreptul sa apere drepturile si interesele altor persoane (punctul 3 al articolului 5 din prezentul Cod); 5) unul din coparticipanti, din insarcinarea celorlalti coparticipanti, pe baza articolului 37 din prezentul Cod; 6) avocatii; 7) alte persoane admise in calitate de reprezentanti de instanta care judeca procesul. [In redactia Legii nr.1156-XII din 04.08.92] [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 49. Formularea imputernicirilor reprezentantului Imputernicirile reprezentantului trebuie sa fie formulate intr-o procura, eliberata si intocmita in comformitate cu legea. Procurile, date de cetateni, se certifica pe cale notariala. Procurile cetatenilor, care traiesc in centre populate, unde nu sint birouri de notariat de stat, se certifica de catre primariile satelor (comunelor). Procurile, date de cetateni, pot fi certificate si de intreprinderile, institutiile sau organizatiile, in care lucreaza sau invata mandatarul, de organizatiile de exploatare a locuintelor de la domiciliul lui, de administratia institutiei curativo-profilactice stationare, in care cetateanul se afla pentru tratament, de unitata militara respectiva, daca procura este data de catre un militar. Procura data de un cetatean, care se afla in locuri de detentiune, se certifica de catre sefului locului de detentiune. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Ucazului din 06.05.82] Procura din partea unei persoane juridice se elibereaza de conducatorul organizatiei respective. Imputernicitii sindicatelor si ai altor organizatii obstesti, prevazute de catre punctele 2, 3 si 4 ale articolului 48 din prezentul cod, trebuie sa prezinte instantei de judecata documentele, care atesta mandatul eliberat de organizatiile respective pentru a le reprezenta in procesul dat. Imputernicirile date reprezentantilor, mentionati in punctele 5 si 7 ale articolului 48 din prezentul cod, pot fi formulate intr-o declaratie verbala a mandatarului, consemnata in procesul-verbal al sedintei de judecata. Imputernicirea data avocatului se atesta printr-un ordin scris, eliberat de biroul de consultatii juridice. Articolul 50. Imputernicirile date reprezentantului Imputernicirea de reprezentare in justitie da reprezentantului dreptul de a face in numele celui reprezentat toate actele de procedura, cu exceptia stramutarii procesului la arbitrii alesi, a renuntarii totale sau partiale la pretentiile din actiune, modificarii temeiului si obiectului actiunii, recunoasterii actiunii, incheierii unei tranzactii de impacare, transmiterii imputernicirilor unei alte persoane, atacarii hotaririi instantei, prezentarii titlului executor spre urmarire, primirii bunurilor sau banilor in baza hotaririi instantei de judecata. Imputernicirea de a savirsi oricare din actele aratate in prezentul articol trebuie sa fie indicata special in procura data reprezentantului. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 51. Reprezentantii legali Drepturile si interesele ocrotite prin lege ale cetatenilor incapabili, ale celor care nu au capacitatea deplina de exercitiu, si ale celor declarati ca avind capacitatea de exercitiu limitata sint aparate inaintea instantei de catre parintii, infietorii, tutorii sau curatorii lor. Acestia vor prezenta instantei documentele care certifica imputernicirile lor. Reprezentantii legali savirsesc in numele celor reprezentati toate actele de procedura, pe care are dreptul sa le savirseasca cel reprezentat, cu restrictiile prevazute de lege. In procesul in care urmeaza sa participe un cetatean, declarat absent fara veste in modul stabilit de lege, acesta va fi reprezentat de custodele sau de tutorele numit pentru custodia si administrarea bunurilor celui absent fara veste. [In redactia Ucazului din 04.09.75] In procesul in care urmeaza sa participe mostenitorul unei persoane decedate sau a unui cetatean, declarat mort dupa procedura stabilita, daca succesiunea nu a fost inca acceptata inca de nimeni, mostenitorul va fi reprezentat de tutorele numit pentru custodia si administrarea bunurilor succesorale. In cazurile prevazute de acest articol parintii, infietorii, tutorii sau curatorii pot incredinta ducerea procesului in instanta de judecata unei alte persoane, alese de ei in calitate de reprezentant. Articolul 52. Persoanele care nu pot fi reprezentanti in justitie Nu pot fi reprezentanti in justitie: 1) persoanele care nu au ajuns la majorat; 2) persoanele care se afla sub tutela sau curatela. Nu pot fi admisi ca reprezentanti in justitie avocatii, care au acceptat misiunea de acordare a asistentei juridice, incalcind regulile stabilite prin legislatia cu privire la avocatura. In modul prevazut de punctul 7 al articolului 48 din prezentul cod, nu pot fi admise ca reprezentanti in justitie persoanele, excluse din Colegiul de Avocati sau care au fost vremelnic indepartate de la exercitarea functiilor de avocat. [In redactia Ucazului din 06.05.82] De asemenea nu pot fi reprezentanti in justitie judecatorii, anchetatorii penali si procurorii, cu exceptia cazurilor cind ei apar in calitate de reprezentanti legali (parinti, infietori, tutori, curatori), precum si in calitate de reprezentanti ai instantei de judecata sau procuraturii. Ca reprezentant in instanta judecatoreasca persoana nu poate figura, daca ea acorda in cauza data sau a acordat mai inainte asistenta juridica unor persoane, ale caror interese sint in contradictie cu interesele celui pe care il reprezinta, sau daca a participat in calitate de judecator, de procuror, de anchetator, de persoana, care a efectuat cercetarea penala, de expert, de specialist, de traducator, de martor sau martor asistent, precum si daca se afla in raporturi de rudenie cu persoana cu functii de raspundere, care participa la examinarea cauzei. [In redactia Ucazului din 06.01.83] Atunci cind exista asemenea imprejurari, reprezentantul poate fi recuzat de catre persoanele, care participa la proces. [In redactia Ucazului din 06.01.83] CAPITOLUL AL SASELEA DOVEZILE Articolul 53. Dovezile In pricinile civile constituie dovezi orice imprejurari de fapt, pe baza carora instanta stabileste in modul prevazut de lege existenta sau lipsa imprejurarilor care justifica pretentiile din actiune si obiectiile partilor, precum si alte imprejurari ce au importanta pentru justa solutionare a pricinii. Aceste imprejurari se stabilesc prin urmatoarele mijloace: explicatiile date de parti si de terte persoane, depozitiile martorilor, inscrisurile, dovezile materiale si concluziile expertilor. Articolul 54. Obligatia de a dovedi si de a prezenta dovezi Fiecare parte trebuie sa dovedeasca imprejurarile pe care le invoca drept temei al pretentiilor si obiectiilor sale. Dovezile se prezinta de catre parti si de ceilalti participanti la proces in termenele prevazute de lege pentru examinarea categoriilor respective de cauze. In cazuri exceptionale, la cererea motivata a altor participanti la proces, instanta de judecata este in drept sa acorde un termen suplimentar pentru prezentarea dovezilor. [In redactia Legii din 09.12.94] Articolul 54/1. Obligatia de a prezenta dovezi in cauzele de incalcare a drepturilor titularului de brevet In cazul in care obiectul litigiului il constituie incalcarea drepturilor titularului de brevet referitor la un procedeu de obtinere a unui produs, instanta judecatoreasca va cere piritului sa demonstreze ca procedeul folosit pentru obtinerea acestui produs este diferit de procedeul brevetat. Pina la prezentarea probei contrarii, orice produs identic, fabricat fara consimtamintul titularului de brevet, este considerat ca fiind obtinut prin procedeul brevetat daca produsul este nou si/sau daca probabilitatea ca produsul a fost obtinut prin procedeul brevetat este mare, iar titularul de brevet, desi a depus eforturi rezonabile, nu a reusit sa stabileasca ce procedeu a fost, de fapt, folosit. In cazul prezentarii probei contrarii, drepturile piritului, legate de protectia secretelor sale industriale si comerciale, vor fi asigurate. [Art.54/1 introdus prin Legea nr.1079-XIV din 23.06.2000] Articolul 55. Dovezile retinute de instanta de judecata Instanta de judecata retine spre cercetare numai acele dovezi prezentate, care au importanta pentru pricina. Articolul 56. Admisibilitatea dovezilor Imprejurarile pricinii, care dupa lege trebuie sa fie confirmate cu anumite mijloace de proba, nu pot fi confirmate cu nici un fel de alte mijloace de proba. Articolul 57. Cazurile cind nu e nevoie de a se face dovada Imprejurarile pe care instanta le-a declarat unanim cunoscute nu au nevoie de a fi dovedite. Faptele stabilite printr-o hotarire judecatoreasca definitiva, pronuntata intr-o pricina civila, nu trebuie dovedite din nou la judecarea altor pricini civile, la care participa aceleasi persoane. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Legii din 09.12.94] Faptele care, conform legii, sint prezumate ca stabilite nu trebuie dovedite la judecarea pricinii. Aceasta prezumtie poate fi combatuta, conform regulilor generale, de persoanele interesate. Instanta de judecata are dreptul sa verifice si din proprie initiativa temeinicia prezumtiei cu privire la existenta faptelor aratate. [In redactia Legii din 09.12.94] Articolul 58. Puterea obligatoare a sentintei penale pentru instanta care judeca pricina civila Sentinta, pronuntata de instanta de judecata intr-o pricina penala si ramasa definitiva este obligatoare pentru instanta chemata de a se pronunta asupra efectelor juridice civile ale actelor persoanei impotriva careia s-a pronuntat sentinta, numai in ceea ce priveste faptul daca aceste acte au avut loc si daca au fost savirsite de persoana in cauza. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Legii din 09.12.94] Articolul 59. Delegatiile date altor instante de judecata Cind este necesar sa se adune dovezi in alta localitate, instanta care judeca pricina da delegatie instantei de judecata respective sa efectuieze anumite acte de procedura. In incheierea privitoare la delegatie se expune esenta pricinii ce se judeca, se arata imprejurarile ce urmeaza sa fie lamurite, dovezile pe care trebuie sa le stringa instanta care indeplineste delegatia. Aceasta incheiere este obligatorie pentru instanta, careia ii este adresata si trebuie sa fie indeplinita in termen de cel mult zece zile. [Art.59 modificat prin Legea nr.762-XIV din 24.12.99] Articolul 60. Modul de indeplinire a delegatiei date unei alte instante de judecata Delegatia data se indeplineste in sedinta, conform regulilor stabilite de prezentul cod. Participantilor la proces li se comunica data si locul sedintei, dar neprezentarea lor nu impiedica indeplinirea delegatiei. Procesele-verbale si toate materialele adunate cu prilejul indeplinirii delegatiei se trimit imediat instantei care judeca pricina. Daca participantii la proces sau martorii, care au depus marturii in fata instantei ce indeplinea delegatia, se vor prezenta in fata instantei care judeca pricina, ei vor da explicatii si marturii in conformitate cu regulile generale. Articolul 61. Aprecierea dovezilor Instanta de judecata apreciaza dovezile dupa intima ei convingere, intemeiata pe cercetarea sub toate aspectele, complecta si obiectiva, in sedinta a tuturor imprejurarilor pricinii in ansamblul lor, calauzindu-se de lege. [In redactia Legii din 09.12.94] Nici un fel de dovezi nu au pentru instanta de judecata o forta probanta de mai inainte stabilita. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 62. Asigurarea dovezilor Persoanele, care au motive a se teme, ca prezentarea dovezilor necesare pentru ele va deveni ulterior imposibila sau grea, pot cere instantei de judecata asigurarea acestor dovezi. In cererea de asigurare a dovezilor trebuie sa fie aratate dovezile, a caror asigurare se cere, imprejurarile ce urmeaza sa fie confirmate prin aceste dovezi, motivele care l-au determinat pe petitionar sa ceara asigurarea, precum si procesul pentru care sint necesare dovezile ce se asigura. Cererea se depune la instanta, in a carei raza de activitate trebuie sa fie savirsite actele de procedura in vederea asigurarii dovezilor. Impotriva incheierii de respingere de catre judecator a cererii de asigurare a dovezilor se poate face recurs. Asigurarea dovezilor se face de catre judecator sau instanta de judecata in sedinta, conform regulilor stabilite de prezentul cod. Petitionarului si celorlalte persoane li se comunica data si locul sedintei, dar neprezentarea lor nu impiedica examinarea cererii de asigurare a dovezilor. Procesele-verbale si toate materialele adunate in vederea asigurarii dovezilor se trimit instantei care judeca pricina. Asigurarea dovezilor inainte de inceperea procesului in instanta de judecata, precum si a dovezilor cerute pentru rezolvarea chestiunilor in organele statelor straine, se face de catre birourile notariale de stat in modul prevazut de "Legea cu privire la notariat". [Alin.8 modificat prin Legea nr.126-XIV din 30.07.98] [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Ucazului din 04.09.75] Articolul 63. Explicatiile date de parti si de terte persoane Explicatiile date de parti si de terte persoane cu privire la imprejurarile, care le sint cunoscute si care au importanta in proces, urmeaza sa fie verificate si apreciate odata cu celelalte dovezi adunate in legatura cu pricina. Recunoasterea de catre una din parti a faptelor pe care cealalta parte isi intemeeaza pretentiile sau obiectiile nu este obligatoare pentru instanta de judecata. Instanta poate considera faptul recunoscut ca stabilit, daca nu se indoieste, ca recunoasterea corespunde imprejurarilor pricinii si nu s-a facut de catre parte in urma unei inselaciuni, violente, amenintari, erori sau in scopul ascunderii adevarului. Articolul 64. Depozitiile martorilor Martor poate fi orice persoana, carea ii sint cunoscute anumite imprejurari referitoare la pricina. Nu pot fi citati si ascultati ca martori: 1) rudele pina la gradul al treilea inclusiv si afinii; 2) sotul, chiar si divortat; 3) persoanele care din cauza defectelor lor fizice sau psihice nu sint in stare sa inteleaga just faptele sau sa depuna asupra lor marturii drepte; 4) cei condamnati pentru marturie mincinoasa; 5) slujitorii cultelor, medicii, moasele, farmacistii, avocatii, notarii si orice alte persoane pe care legea le obliga sa pastreze secretul cu privire la faptele incredintate lor in exercitiul obligatiilor de serviciu; 6) functionarii publici si fostii functionari publici, asupra imprejurarilor secrete de care au avut cunostinta in aceasta calitate. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Persoanele indicate in punctele 5) si 6) din alineatul al doilea al prezentului articol, in afara de slujitorii cultelor, vor fi obligate sa depuna marturii daca au fost eliberate de indatorirea pastrarii secretului de cel interesat sau de organul interesat in pastrarea lui. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] In pricinile cu privire la starea civila sau divort pot face declaratii rudele si afinii, cu exceptia celor descendenti. [in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Persoana care cere citare unui martor este obligata sa arate, ce anume imprejurari importante pentru solutionarea cauzei ar putea confirma martorul si sa comunice instantei prenumele, numele dupa tata, numele de familie si domiciliul acestuia. Articolul 65. Obligatiile si raspunderea martorului Martorul este obligat sa se prezinte, cind este citat in instanta si sa faca depozitii drepte. Daca martorul citat nu se va prezenta in sedinta din motive pe care instanta le considera neintemeiate, i se va aplica o amenda de pina la zece salarii minime, iar daca nu se va prezenta dupa ce a fost citat a doua oara, instanta are dreptul sa ordone aducerea lui silita si sa-i aplice o amenda de la zece la douazeci de salarii minime. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Martorul care refuza sau se sustrage de a face depozitii raspunde conform articolului 197 din Codul penal al Republicii Moldova. Martorul care face cu buna stiinta depozitii mincinoase va raspunde conform articolului 196 din Codul penal al Republicii Moldova. Martorul poate fi ascultat de instanta la locul aflarii sale, daca din cauza bolii, batrinetei, invaliditatii sau din alte motive, pe care instanta le considera intemeiate, el nu este in stare sa se prezinte la judecata, desi a fost citat. Articolul 66. Inscrisurile Se considera inscris orice fel de documente, scrisori de afaceri sau cu caracter personal, continind date asupra unor imprejurari ce au importanta in proces. Persoana care prezinta un inscris sau cere aducerea lui in instanta este obligata sa arate, ce anume imprejurari importante pentru dezlegarea pricinii, ar putea fi stabilite prin aceasta dovada. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Legii din 09.12.94] Articolul 67. Ordonarea aducerii si prezentarea inscrisurilor Intreprinderile, institutiile, organizatiile de stat, colhozurile, alte organizatii cooperatiste, asociatiile lor, alte organizatii obstesti, precum si cetatenii au obligatia sa prezinte inscrisurile pe care le cere instanta in baza demersului partilor. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Legii din 09.12.94] [In redactia Ucazului din 06.05.82] Instanta de judecata sau judecatorul poate elibera persoanei, care cere aducerea unui inscris, o adeverinta confirmind dreptul ei de a capata acest inscris spre a-l infatisa instantei. Cind o parte sau un alt participant la proces afirma ca partea potrivnica detine un inscris privitor la pricina, instanta poate ordona prezentarea lui. Cererea de prezentare a inscrisului nu poate fi respinsa daca inscrisul este comun partilor sau daca insasi partea potrivnica s-a referit in judecata la inscris ori daca, dupa lege, ea este obligata sa prezinte inscrisul. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 68. Obligatia de a prezenta inscrisurile cerute Intreprinderile, institutiile, organizatiile de stat, colhozurile, alte organizatii cooperatiste, asociatiile lor, alte organizatii obstesti sau cetatenii care nu participa la proces si care nu au posibilitatea sa prezinte inscrisul cerut sau sa-l prezinte in termenul ficsat de instanta trebuie sa comunice aceasta instantei, aratind totodata cauzele. [In redactia Ucazului din 06.05.82] Daca inscrisul se pastreaza intr-o intreprindere, institutie sau organizatie, instanta, la cererea partii, va lua masuri pentru prezentarea lui. In caz de refuz neintemeiat de a prezenta inscrisul, persoana cu functii de raspundere vinovata este supusa unei amenzi de la zece la douazeci si cinci de salarii minime. Aplicarea amenzii nu scuteste persoanele cu functii de raspundere respective de obligatia de a prezenta inscrisul cerut. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Daca inscrisul este detinut de o alta persoana, aceasta va fi citata ca martor, fiind obligata sa prezinte inscrisul cerut sub pedeapsa aplicarii amenzii prevazute de prezentul articol alineatul doi. Prezentarea inscrisului se face din contul partii care a cerut dovada. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Inscrisul se prezinta, de regula, in original. Daca a fost prezentata o copie a documentului, instanta are dreptul, la cererea participantilor la proces, sa ordone, in caz de necesitate, prezentarea originalului. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 68/1. Respingerea cererii de prezentare a inscrisului Instanta respinge cererea de prezentare a inscrisului in intregime sau in parte in cazul cind: 1) inscrisul contine numai chestiuni personale; 2) prezentarea inscrisului ar incalca obligatia de a pastra secretul; 3) prezentarea inscrisului ar atrage urmarirea penala impotriva partii sau a unei alte persoane, ori ar expune-o dispretului public. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 69. Examinarea si cercetarea inscrisurilor la locul de pastrare a lor Daca este greu de prezentat instantei inscrisurile din cauza ca sint numeroase sau din cauza ca numai o parte din ele au importanta in proces sau din alte motive, instanta poate sa ceara prezentarea unor extrase certificate in modul cuvenit sau sa examineze si sa cerceteze inscrisurile chiar la locul de pastrare a lor. Articolul 70. Restituirea documentelor originale Dupa ce hotarirea judecatoreasca a devenit definitiva documentele originale aflate la dosar se pot restitui la cererea persoanelor care le-au prezentat. La dosar va ramine insa o copie a documentului certificata de judecator. Articolul 71. Dovezile materiale Dovezi materiale sint obiectele, care pot servi ca mijloc de stabilire a unor imprejurari ce au importanta in proces. Persoana, care prezinta o dovada materiala sau care cere, ca o asemenea dovada sa fie adusa sau sa fie examinata la locul pastrarii ei, este obligata sa arate ce imprejurari importante pentru dezlegarea pricinii ar putea fi stabilite prin aceasta dovada. Articolul 72. Ordonarea aducerii si prezentarea dovezilor materiale Persoana care cere, ca instanta sa ordone aducerea unui obiect in calitate de dovada de la persoane ce participa sau nu participa sau nu participa la proces, trebuie sa descrie amanuntit obiectul si sa arate motivele, pentru care considera, ca obiectul s-ar afla la persoana respectiva. Dovezile materiale, cerute de instanta de la intreprinderile, institutiile, organizatiile de stat, colhozurile, alte organizatii cooperatiste, asociatiile lor, alte organizatii obstesti sau de la cetateni, se vor trimite direct instantei. [In redactia Ucazului din 06.05.82] Persoanei care cere ordonarea aducerii dovezilor materiale instanta sau judecatorul ei poate elibera o adeverinta, confirmind dreptul ei de a capata aceasta dovada spre a o infatisa instantei. Articolul 73. Obligatia de a prezenta dovezile materiale Intreprinderile, institutiile, organizatiile de stat, colhozurile, alte organizatii cooperatiste, asociatiile lor, alte organizatii obstesti sau cetatenii ce nu participa la proces au obligatia sa prezinte la cererea instantei, dovezile materiale, pe care le detin si de care instanta are nevoie. Intreprinderile, institutiile, organizatiile de stat, colhozurile, alte organizatii cooperatiste, asociatiile lor, alte organizatii obstesti sau cetatenii care nu participa la proces si care nu au posibilitatea sa prezinte obiectul cerut sau sa-l prezinte in termenul fixat de instanta trebuie sa comunice aceasta instantei, aratind tot odata cauzele. In caz de necomunicare, precum si daca cererea instantei de a prezenta obiectul nu a fost indeplinita din motive, considerate de instanta ca neintemeiate, persoanelor oficiale de la intreprinderile, institutiile, organizatiile de stat, colhozurile, alte organizatii cooperatiste, asociatiile lor, alte organizatii obstesti sau cetatenilor vinovati de acest lucru li se va aplica o amenda de pina la zece la douazeci si cinci de salarii minime. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Aplicarea amenzii nu scuteste persoanele oficiale si pe cetatenii respectivi de obligatia de a prezenta obiectul cerut de instanta. [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 74. Pastrarea dovezilor materiale Dovezile materiale se pastreaza la dosar sau se depun la camera de pastrare a dovezilor materiale a instantei, insotite de un opis special. Obiectele care nu pot fi aduse in instanta se pastreaza la locul de aflare a lor; ele trebuie sa fie descrise amanuntit, iar in cazurile necesare - fotografiate si sigilate. Instanta de judecata i-a masuri pentru pastrarea obiectelor in stare neschimbatoare. Articolul 75. Examinarea dovezilor materiale la locul de pastrare a lor Daca este greu de prezentat instantei dovezile materiale din cauza ca sint voluminoase sau ca numai o parte din ele au importanta in proces sau din alte motive, instanta poate efectua examinarea si cercetarea la locul unde se pastreaza. Produsele alimentare si alte obiecte supuse alterarii rapide se examineaza imediat de catre instanta. Dupa examinare aceste obiecte se restituie persoanei de la care au fost primite sau se dau in primire intreprinderilor, institutiilor sau organizatiilor ce le pot folosi dupa destinatie. In cazul din urma proprietarului obiectelor trebuie sa i se restituie ulterior obiecte de acelasi gen si de aceeasi calitate sau contravaloarea lor, la pretul de stat existent in momentul restituirii. [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 76. Restituirea dovezilor materiale Dupa ce hotarirea instantei a devenit definitiva, dovezile materiale se restituie persoanelor de la care au fost primite sau se remit persoanelor carora instanta le-a recunoscut dreptul de proprietate asupra acestor lucrari. Obiectele care, dupa lege nu se pot afla in posesia cetatenilor se remit intreprinderilor, institutiilor sau organizatiilor. [In redactia Ucazului din 06.05.82] In unele cazuri dovezile materiale, dupa examinarea si cercetarea lor de catre instanta, pot fi restituite, chiar inainte de terminarea procesului, persoanelor de la care au fost primite, daca acestea din urma le cer si daca admiterea unei asemenea cereri este posibila fara a se prejudicia dezlegarea pricinii. Articolul 77. Expertiza ordonata de instanta Pentru lamurirea unor chestiuni, care s-ar putea ivi sau care s-ar ivi cu prilejul judecarii pricinii si care cer cunostinte speciale din domeniul stiintei, artei, tehnicii sau mestesugurilor, judecatorul in vederea asigurarii dovezilor sau in legatura cu pregatirea pricinii pentru judecare, sau instanta, in timpul judecarii pricinii, la cererea unei sau ambelor parti, va dispune efectuarea unei expertize. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Participantii la proces au dreptul sa prezinte instantei chestiunile care trebuie sa fie lamurite de catre expert. Instanta stabileste definitiv toate chestiunile asupra carora urmeaza sa-si prezinte concluziile expertul. Instanta este obligata sa motiveze respingerea chestiunilor propuse. Articolul 78. Procedura de efectuare a expertizei Expertiza se efectueaza de catre expertii institutiilor respective sau de alti specialisti numiti de instanta. In calitate de expert poate fi numita orice persoana, care poseda cunostinte necesare pentru a prezenta concluzii. Expertiza se efectueaza sau in instanta sau in afara ei, daca o cere caraterul cercetarii sau este greu, sau chiar imposibil sa se aduca obiectul cercetarii inaintea instantei. Daca au fost numiti citiva experti, acestia au dreptul sa se consulte intre ei. In cazul cind ajung la aceasi parere, ei semneaza toti o singura concluzie. Daca unii experti nu sint de acord cu ceilalti, ei vor intocmi concluzii separate. Articolul 79. Obligatiile si drepturile expertului Persoana numita ca expert este obligata sa se infatiseze la chemarea instantei de judecata si sa prezinte concluzii obiective asupra chestiunilor ce i se pun. Daca expertul chemat nu se va infatisa la sedinta din motive considerate de instanta ca neintemeiate i se va aplica o amenda de pina la zece douazeci si cinci de salarii minime. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Pentru prezentarea cu buna stiinta a unor concluzii false sau pentru refuzul ori sustrajerea de a prezenta concluzii din motive considerate de instanta ca neintemeiate expertul raspunde conform articolelor 196 si 197 din Codul penal al Republicii Moldova. Expertul poate sa refuze a prezenta concluzii, daca materialele ce i s-au pus la dispozitie sint insuficiente sau daca el nu are cunostintele necesare pentru indeplinirea sarcinii ce i s-a incredintat. Expertul are dreptul, in masura in care aceasta este necesar pentru prezentarea concluziilor, sa ee cunostinta de materialele din dosar, sa participe la judecarea pricinii, sa ceara instantei sa-i puna la dispozitie materiale suplimentare. Articolul 80. Concluziile expertului Expertul prezinta concluziile sale in scris. Concluziile expertului trebuie sa cuprinda o descriere amanuntita a cercetarilor efectuate, deductiile facute pe baza lor, precum si raspunsuri argumentate la intrebarile puse de instanta. Daca in timpul efectuarii expertizei expertul va constata existenta unor imprejurari, care au importanta in proces si in privinta carora nu sa-u pus intrebari, el are dreptul sa includa in concluziile prezentate deductiile sale asupra acestor imprejurari. Articolul 81. Aprecierea concluziilor expertului de catre instanta de judecata Concluziile expertului nu sint obligatoare pentru instanta de judecata si se apreciaza de aceasta in conformitate cu regulile stabilite in articolul 61 din prezentul cod. Respingerea de catre instanta a concluziilor expertului trebuie sa fie motivata in corpul hotaririi sau al incheierii. Articolul 82. Expertiza suplimentara si noua expertiza In cazul cind concluziile expertului nu sint suficient de clare sau nu sint complete, instanta de judecata poate dispune efectuarea unei expertize suplimentare. Daca nu este de acord cu concluziile expertului din cauza ca ele nu sint intemeiate, precum si daca exista contradictii intre concluziile mai multor experti, instanta poate dispune efectuarea unei noi expertize de catre un alt expert sau alti experti. Articolul 82/1. Decaderea din dreptul de a prezenta dovezi Partea care cere dovada cu martori sau efectuarea unei expertize este obligata, in termen de 5 zile de la incuviintarea cererii, sa depuna suma stabilita de instanta pentru despagubirea martorilor sau plata expertului. Neindeplinirea acestor obligatii atrage decaderea din dovada pentru acea instanta. Partea decazuta din dreptul de a administra o dovada va putea totusi sa se apere, discutind in fapt si in drept temeinicia sustinerilor si a dovezilor partii potrivnice. [In redactia Legii nr.9