LEGEA REPUBLICII MOLDOVA cu privire la zonele si fisiile de protectie a apelor riurilor si bazinelor de apa Nr.440-XIII din 27.04.95 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.43 din 03.08.1995 ---------- Parlamentul adopta prezenta lege. Capitolul I DISPOZITII GENERALE Articolul 1. Cadrul juridic (1) Protectia riurilor si bazinelor de apa impotriva poluarii, impurificarii, epuizarii si innamolirii, precum si folosirea terenurilor aferente lor, se efectueaza in temeiul Constitutiei, Legii privind protectia mediului inconjurator, prezentei legi si altor acte normative. (2) Prezenta lege reglementeaza modul de creare a zonelor de protectie a apelor si a fisiilor riverane de protectie a apelor riurilor si bazinelor de apa, regimul de folosire si activitatea de ocrotire a lor. Sub incidenta ei nimeresc toate persoanele juridice si fizice, inclusiv cele straine. Articolul 2. Notiuni principale In prezenta lege sint utilizate urmatoarele notiuni: zona de protectie a apelor riurilor si bazinelor de apa - teritoriul aferent obiectivului acvatic cu dimensiuni stabilite, destinat pentru protectia apelor de suprafata impotriva poluarii, epuizarii si innamolirii; fisie riverana de protectie a apelor - teritoriul cu dimensiuni stabilite din componenta zonei de protectie a apelor menit pentru crearea perdelelor forestiere sau inierbare; perdea forestiera de protectie a malului - perdeaua forestiera de-a lungul malului obiectivului acvatic menita pentru protectia lui impotriva eroziunii si alunecarilor de teren; muchia taluzului riveran al albiei - linia de cotitura brusca a malului, care separa partea superioara cu panta lina de sectorul abrupt subiacent; cumpana apelor - linia de separare a scurgerilor precipitatiilor atmosferice pe doua pante orientate in directii opuse; catena muntoasa sau sectorul de teren inalt care desparte doua bazine de scurgere; briul meandrelor - teritoriul dintre liniile ce unesc extremele exterioare ale cotiturilor riului in locurile de meandrare intensa; brat parasit - albia veche a riului cu apa statatoare sau care curge lent, deseori unita cu albia principala; poluarea apei - schimbarea compozitiei sau a starii apei drept urmare a introducerii impuritatilor ce duce la inrautatirea calitatii si a proprietatilor ei fizice, chimice si biologice; epuizarea apelor - micsorarea volumului de apa sub nivelul minim admisibil, care asigura starea ecologica buna a obiectivului acvatic; innamolire - acumularea in albia riului sau in matca bazinului de apa a particulelor organice si neorganice ce duce la formarea stratului de namol si micsorarea volumului de apa; ape reziduale - ape poluate cu substante organice si neorganice. Se subimpart in industriale, agricole, menajere si atmosferice (de ploaie); activitate economica - orice activitate umana legata de folosirea obiectivului dat pentru obtinerea bunurilor materiale. Articolul 3. Zona de protectie a apelor riurilor si bazinelor de apa (1) Zona de protectie a apelor riurilor si bazinelor de apa include lunca riului, primele terase supralunca, muchiile si povirnisurile abrupte ale malurilor principale, ripile si vagaunile care intra nemijlocit in valea riului. (2) In zona de protectie a apelor riurilor si bazinelor de apa se instaleaza un regim special de activitate economica. (3) In cazul folosirii surselor de apa de suprafata pentru alimentarea centralizata cu apa in scopul satisfacerii necesitatilor de apa potabila in locurile de captare a apei se stabilesc zone de protectie sanitara, ce prevad un regim special de exploatare. Articolul 4. Fisia riverana de protectie a apelor In zona de protectie a apelor se separa fisia riverana de protectie a apelor in hotarele careia activitatea economica este strict limitata. Articolul 5. Riurile si bazinele de apa (1) In prezenta lege se considera riuri si piraie toti curentii de apa, care curg mai mult de 6 luni pe an in albia pe care si-au format-o de la izvor pina in delta, cu exceptia izvoarelor de pe pante. In functie de lungimea albiei curentii de apa se impart in: piraie - pina la 10 kilometri; riulete si riuri mici - de la 10 la 100 kilometri; riuri mijlocii - de la 100 la 200 kilometri; riuri mari - peste 200 kilometri. (2) Din categoria bazinelor de apa fac parte lacurile, lacurile de acumulare si iazurile. Capitolul II STABILIREA DIMENSIUNILOR ZONELOR SI FISIILOR DE PROTECTIE A APELOR RIURILOR SI BAZINELOR DE APA Articolul 6. Dimensiunile zonelor si fisiilor de protectie a apelor riurilor si bazinelor de apa (1) De-a lungul malurilor riurilor si bazinelor de apa se stabilesc zone de protectie a apelor cu o latime de cel putin 500 metri de la muchia taluzului riveran al albiei pe maluri, dar nu mai departe de cumpana apelor. (2) Pentru piraie (cu curent de apa permanent sau temporar) de-a lungul malurilor se stabileste zona de protectie a apelor cu o latime de cel putin 15 metri pe ambele maluri. (3) Latimea zonelor de protectie a apelor riurilor Nistru, Prut si Dunare constituie cel putin 1000 metri. Articolul 7. Dimensiunile fisiilor riverane de protectie a apelor (1) Latimea fisiilor riverane de protectie a apelor se stabileste, in dependenta de lungimea riurilor, in urmatoarele marimi: pentru riulete si riuri mici - cel putin 20 metri; pentru riuri mijlocii - cel putin 50 metri; pentru riuri mari - cel putin 100 metri. (2) Pentru bazinele de apa situate in albiile riurilor, precum si pentru izvoarele acestor riuri latimea fisiilor riverane se stabileste in dependenta de lungimea riului si caracterul pantelor aferente. (3) Latimea fisiei riverane de protectie a apelor se stabileste in dependenta de activitatea proceselor de eroziune, caracterul reliefului particularitatile de folosire a riului sau a bazinului de apa, precum si de existenta luncii inmlastinite. (4) Pe sectoarele riurilor cu procese intense de formare a albiei fisia riverana de protectie a apelor se stabileste de la briul meandrelor. (5) De-a lungul sectoarelor indiguite ale albiilor riurilor hotarul fisiei riverane se uneste cu fundatia pantei uscate a digului de aparare contra inundatiilor. (6) Pe sectoarele riurilor ce intra in componenta sistemelor de ameliorare latimea fisiilor riverane de protectie a apelor se stabileste, luindu-se in considerare particularitatile de constructie si de exploatare a elementelor acestor sisteme si cerintele prezentei legi. (7) Pentru curentii de apa sau unele sectoare ale acestora, a caror albie a fost adincita si/sau indreptata ori a fost conectata la canale consolidate, tuburi sau alte constructii hidrotehnice, latimea fisiilor riverane se stabileste in dependenta de lungimea curentului de apa si de caracterul pantelor adiacente. [ Alin. 7 introd. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ] Articolul 8. Fisiile riverane de protectie a apelor in teritoriul localitatilor (1) Dimensiunile fisiilor riverane de protectie a apelor in teritoriul localitatilor se stabilesc pornind de la conditiile concrete ale sistematizarii si constructiei dupa planul general, aprobat in conformitate cu legislatia. In lipsa planului general de sistematizare si constructie a localitatilor dimensiunile fisiilor riverane de protectie a apelor se stabilesc de catre organele executive ale administratiei publice locale in baza documentatiei de proiect, coordonate cu autoritatea centrala pentru agricultura si alimentatie, autoritatea centrala pentru sanatate si autoritatea centrala abilitata cu gestiunea resurselor naturale si cu protectia mediului inconjurator. [ Alin. 1 modif. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ] (2) Malurile riurilor si ale bazinelor de apa din perimetrul fisiilor riverane de protectie a apelor se consolideaza in mod obligatoriu prin plantarea de arbori si arbusti hidrofili. (3) Amplasarea si constructia obiectivelor de orice menire in perimetrul fisiilor riverane de protectie a apelor se va permite numai dupa stabilirea dimensiunilor fisiilor si determinarea modului de amenajare a acestora. Articolul 9. Perdelele forestiere de protectie a malurilor (1) Perdelele forestiere de protectie a malurilor se formeaza in limitele fisiei de protectie a apelor si sint obligatorii pe sectoarele malurilor riurilor si bazinelor de apa supuse eroziunii. (2) Perdelele forestiere de protectie a malului se amplaseaza de la muchia taluzului riveran al albiei. Latimea lor se stabileste in urmatoarele proportii: -------------+------------------------------------------------- Lungimea | Latimea perdelei forestiere de protectie a riului | malului (metri) in functie de tipul malului (kilometri) |----------------+--------------+----------------- | convex | concav | rectiliniu -------------+----------------+--------------+----------------- Pina la 50 15 20 15 de la 50 la 100 20 30 20 de la 100 la 200 30 50 30 peste 200 40 70 40 (3) In luncile riurilor pe terenurile agricole de calitate superioara latimea perdelelor forestiere de protectie a malurilor se stabileste in marime de la 5 la 15 metri, cu consolidarea in mod obligatoriu a taluzului riveran al albiei prin plantare de arbusti hidrofili. (4) Daca pe malurile riurilor si bazinelor de apa sint plaje de nisip, perdelele forestiere de protectie a malurilor se amplaseaza incepind cu hotarul superior al plajei. Articolul 10. Plantatiile forestiere de la izvoarele si de pe cursul superior al riurilor (1) Plantatiile forestiere la izvoarele riurilor se creeaza in scopul protectiei lor impotriva poluarii, ruinarii si secatuirii. (2) Dimensiunile plantatiilor forestiere se stabilesc in functie de conditiile locale, insa nu trebuie sa fie mai inguste decit latimea fisiilor riverane de protectie a apelor riurilor respective. (3) Pe cursul superior al riurilor pina la locul de intrare a albiei in lunca, malurile si terenurile aferente urmeaza sa fie impadurite cu arbori si arbusti aborigeni. Latimea perdelei forestiere se stabileste in dependenta de gradul de eroziune a pantei, constituind cel putin 15 metri. Articolul 11. Hotarele zonelor si fisiilor de protectie a apelor riurilor si bazinelor de apa (1) Hotarele zonelor si fisiilor de protectie a apelor se marcheaza pe teren prin perdele forestiere, drumuri, constructii hidrotehnice antierozionale si se unesc,de regula, cu lizierele plantatiilor forestiere, cu hotarele contururilor landsafturilor si terenurilor agricole. (2) Hotarele fisiilor riverane de protectie a apelor se marcheaza pe teren de asemenea si prin indicatoare de model standard. Indicatoarele se instaleaza de catre organele imputernicite in acest scop ale autoritatea centrala pentru agricultura si alimentatie si autoritatile administratiei publice locale. [ Alin. 2 modif. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ] (3) Modul de instrainare a terenurilor pentru crearea fisiilor riverane de protectie a apelor, de executare a lucrarilor de proiectare, de creare si ingrijire a plantatiilor forestiere, precum si de exercitare a controlului in acest domeniu se stabileste in regulamentul aprobat de Guvern. Capitolul III RESPECTAREA REGIMULUI DE PROTECTIE A APELOR RIURILOR SI BAZINELOR DE APA, RASPUNDEREA PENTRU INCALCAREA LUI Articolul 12. Folosirea terenurilor din zonele de protectie a apelor Terenurile situate in zonele de protectie a apelor, cu exceptia fisiilor riverane de protectie a apelor si a sectoarelor luncilor inmlastinite, pot fi plantate cu orice fel de culturi agricole, inclusiv cu plantatii multianuale. Articolul 13. Limitarea activitatii economice in zonele de protectie a apelor (1) In zonele de protectie a apelor se interzice: a) aplicarea pesticidelor pe fisii cu o latime de 300 metri de la muchia taluzului riveran al albiei; b) amplasarea fermelor si complexelor zootehnice; c) constructia si amplasarea depozitelor pentru pastrarea ingrasamintelor minerale si pesticidelor, obiectelor pentru prepararea solutiilor de pesticide si alimentarea cu aceste solutii, depozitelor de produse petroliere (indiferent de grupe si categorii, de forma de proprietate, volumul si durata de pastrare), statiilor de alimentare cu combustibili (benzinarii) de orice tip si capacitate, salilor de cazane, intreprinderilor chimice si petrochimice, intreprinderilor de prelucrare secundara a hirtiei si celulozei, tabacariilor (inclusiv a intreprinderilor de prelucrare primara a pieilor brute), colectoarelor de ape reziduale de la fermele si complexele zootehnice, punctelor de deservire tehnica si spalare a tehnicii si mijloacelor de transport, repartizarea terenurilor pentru ingramadirea gunoiului si a deseurilor industriale, irigarea cu ape reziduale; [ Lit. c) compl. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ] d) constructia colectoarelor de canalizare si a instalatiilor de epurare a apelor reziduale, In cazurile cind instalarea lor in afara zonelor de protectie a apelor este imposibila (din cauza conditiilor de constructie, a configuratiei terenului localitatii sau din alte motive), constructia lor se admite ca exceptie, cu conditia efectuarii masurilor de prevenire a poluarii riurilor si bazinelor de apa, coordonate cu autoritatea centrala abilitata cu gestiunea resurselor naturale si cu protectia mediului inconjurator si autoritatea centrala pentru sanatate; [ Lit. d) modif. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ] e) taierea arborilor si arbustilor (cu exceptia taierii de ingrijire si a taierii sanitare); f) desfasurarea lucrarilor de astupare a lacurilor din lunci si a bratelor parasite, efectuarea lucrarilor de regularizare a cursului riului, montarea comunicatiilor,executarea altor lucrari, care influenteaza negativ calitatea apei si starea obiectivelor acvatice, fara a fi coordonate cu autoritatea centrala abilitata cu gestiunea resurselor naturale si cu protectia mediului inconjurator si autoritatea centrala pentru sanatate. [ Lit. f) modif. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ] g) extragerea substantelor utile si a materialelor de constructie. [ Lit. g) introd. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ] (2) Pasunatul in zonele de protectie a apelor riurilor si bazinelor de apa se permite in exclusivitate in partea indepartata de riu a zonei de protectie. [ Alin. 2 introd. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ] (3) Pasunatul se efectueaza in conformitate cu normele si regimul capacitatii de pasunat, prevazute in Regulamentul aprobat de Guvern. Responsabilitatea pentru respectarea regimurilor capacitatii de pasunat o poarta autoritatile administratiei publice locale, care atribuie terenurile pentru pasunat, si autoritatile de protectie a ordinii publice. [ Alin. 3 introd. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ] [ Numer. modif. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ] (4) Daca in zona de protectie a apelor sint obiective care polueaza sursele de apa sau implica pericolul poluarii lor (ferme si complexe zootehnice, depozite de pesticide, de ingrasaminte minerale si de produse petroliere, ateliere mecanice, gunoisti, piste de decolare si aterizare, retele si instalatii de canalizare s.a.), se prevede transferarea acestora dincolo de hotarele zonei sau exploatarea lor ulterioara in conformitate cu conditiile stabilite de autoritatea centrala abilitata cu gestiunea resurselor naturale si cu protectia mediului inconjurator si autoritatea centrala pentru sanatate. [ Alin. 4 modif. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ] Articolul 14. Folosirea terenurilor din fisiile riverane de protectie a apelor (1) Teritoriul fisiilor riverane de protectie a apelor se foloseste pentru crearea perdelelor forestiere , pentru finaturi si restabilirea locurilor de depunere a icrelor din luncile inundabile si deltele riurilor. Inauntrul acestor fisii pot fi construite numai constructii hidrotehnice de protectie si de consolidare a malurilor pot fi amenajate locuri de trecere a pestelui (diguri, pereuri, pereti de sprijin, ecluze s.a.), constructii si instalatii provizorii pentru cresterea si prinsul pestelui si animalelor de apa. [ Alin. 1 modif. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ] (2) In cazul existentei sau crearii perdelelor forestiere de protectie a malului, terenurile respective se transmit in administrarea autoritatii silvice centrale cu atribuirea dreptului de proprietate publica asupra lor. [ Alin. 2 introd. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ] (3) In cazul utilizarii pentru finaturi a terenului aflat in administrarea autoritatilor administratiei publice locale sau a altor autoritati, aceste autoritati determina modul de utilizare a terenului pentru finat si poarta raspundere pentru utilizarea lor conform destinatiei. [ Alin. 3 introd. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ] (4) In cazul restabilirii locurilor de depunere a icrelor din luncile inundabile si deltele riurilor, regimul de utilizare a lor se stabileste de Serviciul piscicol. [ Alin. 4 introd. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ] (5) Pentru fisiile riverane de protectie a apelor, in care se efectueaza utilizarea in complex, determinata la alineatul (1) al prezentului articol, se permite administrarea comuna de catre autoritatile administratiei publice locale, autoritatea silvica centrala si Serviciul piscicol in baza acordului incheiat intre ei, in care repartizarea functiilor se stabileste de comun acord cu autoritatea centrala abilitata cu gestiunea resurselor naturale si cu protectia mediului inconjurator. [ Alin. 5 introd. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ] (6) Adaparea vitelor se efectueaza in locuri amenajate special, atribuite de comun acord cu organele administratiei publice locale. Minarea vitelor la adapare prin fisiile riverane de protectie a apelor se efectueaza pe carari stabilite in acest scop, amplasate de-a curmezisul fisiilor de protectie. [ Alin. 6 introd. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ] [ Numer. modif. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ] (7) In limitele fisiilor riverane de protectie a apelor se interzice aratul terenurilor, pasunatul si organizarea taberelor de vara pentru vite, amenajarea campingurilor si taberelor stationare de corturi. [ Alin. 7 in red. Legii N 454-XV din 30.07.2001 ] Articolul 15. Aplicarea pesticidelor si ingrasamintelor in zonele de protectie a apelor (1) In zonele de protectie a apelor, in afara fisiei de 300 metri de la muchia taluzului riveran al albiei, aplicarea pesticidelor se admite numai pe timp uscat fara vint cu mijloace terestre. (2) Aplicarea pesticidelor in limitele fisiei de 300 metri de la muchia taluzului riveran al albiei se admite local in cazuri exceptionale de raspindire epifitotica a daunatorilor si bolilor, sub supravegherea stricta a specialistilor de profilul respectiv si cu acordul organelor care exercita controlul asupra starii mediului inconjurator. (3) Aplicarea ingrasamintelor minerale si organice inauntrul fisiei de 300 metri de la muchia taluzului riveran al albiei se admite numai sub brazda. Articolul 16. Raspunderea pentru incalcarea modului de stabilire si creare a zonelor si fisiilor de protectie a apelor riurilor si bazinelor de apa Persoanele cu functii de raspundere culpabile de incalcarea modului de stabilire si creare a zonelor si fisiilor de protectie a apelor riurilor si bazinelor de apa, prevazut la articolele 6-11, poarta raspundere in conformitate cu Codul cu privire la contraventiile administrative. Articolul 17. Raspunderea pentru incalcarea regimului de folosire a teritoriului zonelor si fisiilor de protectie a apelor riurilor si bazinelor de apa Persoanele culpabile de incalcarea regimului de folosire a teritoriului zonelor si fisiilor de protectie a apelor riurilor si bazinelor de apa, prevazut la articolele 13-15, poarta raspundere in conformitate cu Codul cu privire la contraventiile administrative. Articolul 18. Controlul asupra stabilirii si crearii zonelor si fisiilor de protectie a apelor, asupra respectarii regimului de folosire a teritoriului lor (1) Controlul operativ asupra stabilirii si crearii zonelor si fisiilor de protectie a apelor, formarii perdelelor forestiere in zonele de protectie a apelor riurilor si bazinelor de apa, precum si asupra respectarii regimului de activitate economica in ele, se exercita de catre organele administratiei publice locale si Ministerul Agriculturii si Alimentatiei. (2) Controlul de stat asupra respectarii regimului de activitate economica in zonele si fisiile de protectie a apelor riurilor si bazinelor de apa tine de competenta autoritatii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale si cu protectia mediului inconjurator si autoritatii centrale pentru sanatate. [ Alin. 2 modif. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ] (3) Drepturile si obligatiile persoanelor care controleaza respectarea regimului de activitate economica in zonele si fisiile de protectie a apelor riurilor si bazinelor de apa, precum si ale persoanelor care desfasoara aceasta activitate se reglementeaza de legislatie. Articolul 19. Solutionarea litigiilor Litigiile dintre beneficiarii folosintei pamintului si organele care exercita controlul asupra respectarii regimului de activitate economica in zonele si fisiile de protectie a apelor riurilor si bazinelor de apa se solutioneaza de instanta judecatoreasca, arbitraj si de organele administratiei publice locale in limitele competentei lor in conformitate cu legislatia. Capitolul IV DISPOZITII FINALE SI TRANZITORII Articolul 20. Prezenta lege intra in vigoare la data publicarii. Articolul 21. Guvernul: pina la 1 septembrie 1995 va aduce actele sale normative in conformitate cu prezenta lege; pina la 1 octombrie 1995 va adopta actele normative prevazute in prezenta lege; va asigura reexaminarea si anularea de catre ministere si departamente a actelor normative ce contravin prezentei legi. PRESEDINTELE PARLAMENTULUI Petru LUCINSCHI Chisinau, 27 aprilie 1995. Nr. 440-XIII. -